710 matches
-
Mao în 1957, este fundamentată pe o viziune voluntaristă a economiei* în cadrul tranziției spre socialism; ea implică remodelarea completă a mentalității și a structurii societății și explică Marele Salt înainte* (1957-1960) și apoi Revoluția Culturală (1965-1969), care au ca obiectiv făurirea „omului nou” și revitalizarea luptei de clasă. După publicarea „raportului secret” al lui Hrușciov*, în care se criticau cultul personalității și crimele lui Stalin*, Mao acuză, începând din 1960, PCUS* de revizionism și denunță atât compromisurile PC prosovietice cu capitalismul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Londra, Engels impune ca ea să se numească Liga Comuniștilor și se adoptă un nou statut; acesta stipulează că scopul Ligii este „răsturnarea de la putere a burgheziei, instaurarea domniei proletariatului, suprimarea vechii societăți burgheze bazată pe antagonismele de clasă și făurirea unei noi societăți fără clase și fără proprietate privată”. în decembrie 1947, Liga își ține al doilea congres, la care Marx își impune ideile, înlocuind vechea deviză „Toți oamenii sunt frați” cu „Proletari din toate țările, uniți-vă!”; cu aceeași
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
din violența revoluționară marea făuritoare a istoriei și care, la modul general, lăsa să planeze o suspiciune definitivă asupra valorilor și procedurilor unei democrații „burgheze”. Cum s-ar putea împăca o reprezentare a lumii care-și face un țel din făurirea unei societăți omogene, lipsită de conflicte și neîntinată de nicio mediere, care se sustrage instinctiv probei criticii, cu principiile democrației, care postulează nedeterminarea radicală a finalităților existenței colective și care disting în confruntarea pașnică a valorilor și a intereselor sursa
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
model pentru formele solidarității naționale și sursă a acestei solidarități: Întrucât membrii familiei sale au suferit pentru țară, cetățeanul național este angajat la rândul său În istorie; Întrucât fiecare dintre concetățenii săi are și el strămoși care au contribuit la făurirea Franței, cu toții se Înscriu Împreună În aceeași istorie” (Duchesne, 1997a, p. 34). După cum vedem, acest model se caracterizează prin insistența asupra concretului și a experienței trăite, În opoziție cu abstractul și intelectualul. El repune În discuție teza conform căreia „Însăși
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
UNIRE <footnote Apărut în „Revista română“, 2009, nr. 1, 2. footnote> Se împlinesc anul acesta 90 de ani de la Marea Unire și 70 de ani de la trecerea în neființă a lui Octavian Goga, unul dintre cei mai înflăcărați luptători pentru făurirea Marii Uniri, a României Mari. Imaginea cu care Octavian Goga s-a impus în conștiința publică românească este a poetului ardelean preocupat de a realiza, după cum autorul însuși afirma, „monografia sufletească a satului, cu toate frămîntările lui, cu tot ce
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
România. Astfel s-au putut încununa cu o victorie istorică lupta de secole dusă de poporul muncitor român pentru libertate și independentă națională, luptele eroice ale clasei muncitoare aliată cu țărănimea muncitoare pentru doborîrea regimului capitalisto-mosieresc și scuturarea jugului imperialist. Făurirea și întărirea statului de democrație populară, prietenia și alianța cu marea Uniune Sovietică, sprijinul și ajutorul ei dezinteresat și frățesc asigura independența, suveranitatea de stat, dezvoltarea și înflorirea Republicii Populare Române. Forțele armate ale Republicii Populare Române stau de straja
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120983_a_122312]
-
secolul al XII-lea Thierry de Chartres. "Filosofia, spune el, este dragostea de înțelepciune, iar înțelepciunea este desăvîrșita înțelegere a adevărului care există, înțelegere care nu poate fi obținută decît dacă iubești." Înainte de a ajunge aici, însă, se trece la făurirea instrumentului de înțelegere sub forma raționamentului dialectic. În lectura cărților sfinte și a scrierilor Părinților Bisericii, Sf. Anselm și discipolii săi (Anselm de Laon, de exemplu), introduc o parte de reflecție personală, care se adaugă glosei, anume comentariului literal al
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
limba patriei să predomine", iar "religia și morala să fie de importanță capitală", școlile private continuau să furnizeze o mult mai atractivă alternativă educației publice sponsorizată statal. Cazuistica descrisă de A. Drace-Francis (2006, pp. 104, 144) în cartea sa despre Făurirea culturii române moderne sunt grăitoare în acest sens: în pluri-etnicul oraș port al Brăilei, redevenit parte a Țării Românești după ce fortul otoman a fost demolat în 1831, nou-înființata școală publică a reușit să atragă, în 1833, doar cinci elevi! În
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a se sacrifica, pentru drepturile sale" (Melidon, 1874, p. 122). Această "teoria patriotică" a sarcinii educaționale a istoriei îi pare solid îndrituită și lui Michailescu. Autor al unor Incercari critice asupra învĕțămêntului nostru primar, inspectorul general conștientizează riscul comportat de "făurirea de eroi" și de stoarcerea unor concluzii autoflatante din materialul istoric, considerând, pe bună dreptate, că "o procopsélă de aluatul acesta" are urmări păguboase în măsura în care s-ar întemeia dinadins pe neadevăr (Michailescu, 1888, p. 77). Pe de altă parte, tributar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
detașării implicate" (Elias, 1956), dobândit prin distanțarea spațială de contextul românesc combinată cu implicarea cognitivă în sensul înțelegerii realității istorice românești, I. Livezeanu (1998) a propus o abordare neortodoxă a României Mari. În loc să vadă o teleologie istorică împlinindu-se în făurirea întregirii naționale, Livezeanu privește analitic într-o cu totul altă direcție, inspectând culisele tensionale ale procesului masiv inițiat în urma actului politic, de unificare culturală și instituțională a României. Privită din acest unghi neconvențional, unirea celor trei provincii românești (Basarabia, Bucovina
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
organică transistorică înzestrată cu un destin propriu, a lăsat locul conștiinței de clasă, a apartenenței la o categorie socială unită în jurul unor interese materiale comune. Instalarea politică a comunismului a deturnat "revoluția națională română" începută în postpașoptism și desăvârșită prin făurirea României Mari. Totodată, "consensul naționalist" constituit pe durata unui secol întreg a fost brusc suprimat. Marile decupaje pe verticală operate de către imaginarul naționalist, prin care umanitatea era astfel secționată, pe criterii lingvistico-etnice, în națiuni omogene intern și eterogene între ele
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1952, p. 171). În fine, ca exponent al clasei asupritoare, "Mihai apăra interesele clasei boierești, fie aceasta română sau maghiară" (Roller, 1952, p. 178). Factorul etnic nu juca așadar niciun rol în politica principelui valah. Departe de a aspira la făurirea unității naționale, Mihai a încercat să constituie un "stat centralizat" în care etnia era irelevantă, ca formă politică de luptă împotriva dominației otomane: "Unirea în lupta împotriva jugului otoman era un factor important pentru constituirea unui stat centralizat. Dar încercarea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe care l-a avut începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea în conștiința de sine a românilor (Verdery, 1991, p. 122). Documentul programatic care revelă noua turnură națională a retoricii oficiale sancționate de către partid este Programul Partidului Comunist de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism (1975). Titlul "rebarbativ", cum îl cataloga istoricul V. Georgescu (2008), anunță noua dogmatică a politicii de stat, Programul... constituind "Carta fundamentală ideologică, teoretică și politică a partidului" (1975, p.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ipostaziată atât în identificarea cu aspirațiile naționale cât și în participarea la unitatea poporului muncitor. 3.5.4. Memoria național-comunistă: desovietizare, autohtonizare, hiperbolizare Programul PCR adoptat pe 18 decembrie 1974 nu a trasat doar liniile pe care se va derula "făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate" și direcțiile de "înaintare a României spre comunism", ci a furnizat și grila de interpretare a trecutului național. Încă din 1947, avangarda reflecției istorice și-a mutat sediul din câmpul profesionist al istoricilor de meserie localizați
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
române, pentru cucerirea independenței de stat, pentru închegarea statului unitar român" (p. 31). Totuși, odată cu dezvoltarea capitalismului, povara luptei revoluționare a fost preluată de proletariat, care devine nu numai "purtătorul idealurilor [sociale] ale maselor populare", ci și exponentul aspirațiilor înspre "făurirea unității naționale și a cuceririi independenței de stat" (p. 32). Revoluția "burghezo-democratică" din 1848, precum și înfăptuirea statului național din 1859 sunt "momente cruciale", "de o deosebită importanță istorică" atât în perspectiva dezvoltării capitalismului, cât mai ales al luptei de unificare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
național-comunistă de periodizare a trecutului românesc: • Istoria antică a României (sic!) (din cele mai vechi timpuri până în sec. VIII e.n.) • Istoria medie a României (sec. VIII - 1821) • Istoria modernă a României (1821 - 1918) Perioada formării României moderne (1821 - 1878) Perioada făuririi statului național unitar (1878 - 1918) • Istoria contemporană a României (1918→) Perioada interbelică (1918 - 23 august 1944) Epoca socialismului (23 august 1944 - prezent) Etapa revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă (23 august 1944 - 30 decembrie 1947) Etapa făuririi
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
făuririi statului național unitar (1878 - 1918) • Istoria contemporană a României (1918→) Perioada interbelică (1918 - 23 august 1944) Epoca socialismului (23 august 1944 - prezent) Etapa revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă (23 august 1944 - 30 decembrie 1947) Etapa făuririi și consolidării bazei tehnico-materiale a socialismului (1948 - 1969) Etapa făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintării țării spre comunism (1969 - prezent). Structura periodică a trecutului românesc a fost, încă o dată, transpusă pe baza naționaliste, în timp ce istoria românilor a fost, încă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1918→) Perioada interbelică (1918 - 23 august 1944) Epoca socialismului (23 august 1944 - prezent) Etapa revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă (23 august 1944 - 30 decembrie 1947) Etapa făuririi și consolidării bazei tehnico-materiale a socialismului (1948 - 1969) Etapa făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintării țării spre comunism (1969 - prezent). Structura periodică a trecutului românesc a fost, încă o dată, transpusă pe baza naționaliste, în timp ce istoria românilor a fost, încă o dată, re-injectată cu "duhul național". Ca urmare, schema marxistă de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ori a celor 2000 de ani ai orașului Alba Iulia (1975) sunt exemple ale febrei comemorative care a cuprins regimul comunist. Momentul culminant al acesteia a fost atins fără îndoială în 1980, cu ocazia comemorării a "2050 de ani de la făurirea de către Burebista a primului stat independent și centralizat al geto-dacilor". Evenimentul a fost celebrat în fața a peste 3.000 de participanți, majoritatea străini, pe stadionul 23 August sub egida Congresului Mondial de Istorie din 1980 organizat la București (Petre, 2010
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de factură liberală și națională (precum dreptul popoarelor la autodeterminare) au lansat procesul modernizării în societatea românească. Suflarea românească s-a aliniat, încă o dată, spiritului european cu prilejul Revoluțiilor pașoptiste, care semnalează efortul românesc de reînscriere în Europa. După ce, în urma făuririi în cursul secolului al XIX-lea a statului național și obținerii independenței de stat, România își încheie revenirea în Europa prin realizarea Marii Uniri, destinul europenist al românilor este încă o dată frânt în urma celui de-al Doilea Război Mondial când
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din aprilie 1964, București: Editura Politică. *** (1973). Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu secretar general al Partidului Comunist Român președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. București: Editura Politică. *** (1975). Programul Partidului Comunist Român de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism. București: Editura Politică. Aaron, F. (1835, 1837, 1838). Idee repede de istoria Prințipatului Țării Rumănești. 3 volume. București: În tipografia lui I. Eliad [Text cu caractere chirilice]. Aaron, F.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
era următorul: "Ca membru al asociației studenților comuniști, mă angajez solemn să servesc cu cinste și devotament cauza Partidului Comunist Român, să duc mai departe făclia libertății, a spiritului revoluționar, să lupt cu toate forțele pentru înfăptuirea Programului partidului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism. Mă oblig să învăț necontenit, să fiu drept, cinstit, modest, curajos și combativ, să constitui un exemplu de comportare în toate împrejurările, să îndeplinesc fără șovăire sarcinile de utecist
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
acoperiș că nu avea unde să stea. Într-un program de acesta cred că erau cam 100 de evenimente. D.T.: Era activitate intensă. S.B.: Mergem mai departe. În perioada 21-22 noiembrie 1983, a avut loc sesiunea de comunicări și referate "Făurirea statului național român unitar - moment crucial în lupta maselor populare pentru libertate și progres. Unitatea și coeziunea întregului popor în jurul Partidului - factor fundamental al făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate", în organizarea Comitetului județean de partid, Școlii interjudețene de partid, Comitetului
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
mai departe. În perioada 21-22 noiembrie 1983, a avut loc sesiunea de comunicări și referate "Făurirea statului național român unitar - moment crucial în lupta maselor populare pentru libertate și progres. Unitatea și coeziunea întregului popor în jurul Partidului - factor fundamental al făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate", în organizarea Comitetului județean de partid, Școlii interjudețene de partid, Comitetului de partid pe Centrul universitar și Sectorului din Iași al ISISP 59. Din prezidiul sesiunii făceau parte: Leonard Constantin, Florica Toma, Alecu Floareș, Jitaru Vasile
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
contemporană, în societatea socialistă, pe explicarea multilaterală a sarcinilor ce revin domeniilor de știință în înaintarea țării noastre pe calea progresului. Teme care răspund unor asemenea exigențe sunt: "Concepția PCR cu privire la rolul determinant al dezvoltării și modernizării bazei tehnico-materiale în făurirea societății socialiste multilateral dezvoltată" (la Universitate, IPI și IA), "Revoluția științifică tehnică contemporană și direcțiile de îmbunătățire în viitor a structurii industriei țării noastre" (IPI), "Creșterea contribuției cercetării științifice - cerință a progresului economiei naționale", "Învățământul în epoca contemporană", "Rolul instituțiilor
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]