513 matches
-
acum iarăși îmbietoare, Iar drumeagul din sat De mii de ori străbătut Părea pentru prima oară atins. Cât de semeață clopotnița Sfântului Iannis! Cât de înduioșătoare icoana Fecioarei Cât de straniu răsună-n biserică Psalmii, ecou mirosind A tămâie și faguri de miere. Prima moarte în casă Chipul ei palid Cât de greu mirosul coroanelor Câtă groază din pânza cea neagră În albul balconului cu ghivece Șoapte și plânset încet Dangăt rar, molcolm, depărtat, Clopotele de ce tot bat? Nopți înstelate Grădinile
Vassilis Vitsaxis și echilibrul lumilor poeziei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/13176_a_14501]
-
cu băieți tineri, dacă visau cânepă uscată, se măritau cu bărbați mai în vârstă (sau văduvi). Ce se face și ce nu se face astăzi Astăzi nu se lucrează, de teama trăsnetelor, ploii și grindinei. Se retează stupii, se duc faguri și mere la biserică și se împart de pomană. Se culeg în zori plante de leac stropite cu sânge de cocoș tăiat deasupra lor. Dacă tună, vor fi merele și alunele viermănoase. Dacă plouă, va ploua 20 de zile. Atunci când
Tradiții și obiceiuri de Sf. Ilie: Ce nu ai voie să faci azi by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/63780_a_65105]
-
cel ce vede toate?“, Bonaventura leagă trinitatea de organizarea întregului univers într-un itinerariu în câte trei pași, iar Hugo crede în puterea lecturii de a converti puterile subiectului în înțelegerea celui de dincolo, de vreme ce „mai bună este mierea în faguri“. Sau, mult mai sec, Eckhart: „Dumnezeu este înțelegere“. {i, absolut amețitor și precursor al meditației moderne asupra naturii infinitului, Iacob din Altavilla spune despre Dumnezeu că este „capătul scării unde marginile ei se ating“. Dacă aceste exemple pot sugera faptul
Dumnezeu se comunică ordonat by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2763_a_4088]
-
grea și "nerușinată" a unui faun: "Pe buze diminețile îți lasă/ Ciorchini de rouă proaspeți și rotunzi/ Ca să le rupi pojghița de mătasă/ Și-n carnea străvezie să pătrunzi.// Adolescent cu ochii puri și-adânci,/ Sfâșii amiaza și strivești șopârle./ Fagurii zilei coapte îi mănânci./ În față vântul fluturii ți-azvârle.// Flori tinere te-opresc, cu sânii plini,/ Să le săruți nerușinat pe pulpe/ Când pocăit și moale, printre spini,/ Amurgu-și trage coada ca o vulpe." (Pe buze diminețile îți lasă
Dimineața unui faun by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8234_a_9559]
-
de mult: că formele structurilor naturale rezistă la vitregiile mediului înconjurător (ger, arșiță, viscole, furtună, vânt, cutremure etc.), printr-o adaptare îndelung șlefuită, verificată de secole și milenii. Locuințele primitive erau asemănătoare, ca formă și alcătuire, cu refugiul castorilor, cu fagurii albinelor, cuibul păsărilor. O dată cu izbânda ridicării primei pietre în poziție verticală, oamenii au confirmat logica stabilității arborilor, care va inspira, apoi, coloanele templelor egiptene și grecești, structura spațială a catedralelor gotice. Brunelleschi, vestit arhitect al Renașterii italiene, a luat drept
Agenda2003-6-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280677_a_282006]
-
în danțul sărutului vostru neprihănit clinchetul dulce și fără sfîrșit al cuvintelor limbii române. Eu te sărut în limba română, tu mă săruți în limba română și mînă-n mînă, unul lîngă altul, nedespărțiți în veci, sîntem veghetorii fideli la dulcele fagur de privighetoare al limbii române. DESPRE LIPSA INDIVIDUALIZĂRII îN PERSONAJUL ANCHETATOAREI DIN ROMANUL ELIADESC „PE STRADA MÂNTULEASA” Franceze pentru Istoria credințelor și ideilor religioase. Ca si în Noaptea de Sânziene (în traducere franceză roman tipărit cu titlu schimbat în “Pădurea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
arăt fiului/mormânt acum în poemu-abia ivit triplu cerc la răsărit turn și zid unde șezum după prora munților strânse-n forma candelei mamele poeților îi dau criniștea cu miei codrul de tămâi văpăi iezere de lună-n văi scorburi faguri buciumând mierla fluturi fluierând sus mai sus la linul lin dalbă în zăpezi de in îi iese cu plinul plin Maica Domnului Emin surâsul luceafărind mângâie cu miere vin mâni mioape lemurin împământenit colind brăduță cum ai cusut ii cu
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
se darmă parcă ziduri sparte și parcă lanțuri cad în zgură. Noi așteptăm, tăcem din gură. METANIE Doamne, fă din umilință pod de aur, pod înalt. și din lacrima, velința, ca pe-un pat adânc și cald. Din lovirile nedrepte, faguri facă-se și vin. Din înfrângeri, scări și trepte; din căderi, urcuș alpin. Din otravă pusă-n cană, fă miresme ce nu pier. și din fiecare rană, o cădelnița spre cer. și din orișice dezastru sau crepuscul stins în piept
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
ale Domnului la început era neființa treptele ei erau nefăcutul ale căror trepte erau amorful iar treptele lui era informul treptele informului era durul treptele durului era osul treptele osului era supunerea iar treptele supunerii era carnea treptele cărnii erau fagurii văzului și auzului și aguridele mirosului și gustului treptele acestora erau sentimentele treptele sentimentelor erau sentimentele treptele sentimentelor erau gîndurile iar treptele gîndului sînt oglinda gîndului treptele oglinzii gîndului sînt gîndurile vorbitoare iar treptele lor sînt amestecul pîlpîirea și treptele
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/16189_a_17514]
-
trepte sînt devenirea pîlpîirea și treptele pîlpîirii e vidul iar treptele lor sînt amestecul gîndului sînt gîndurile vorbitoare iar treptele gîndului sînt oglinda gîndului treptele sentimentelor erau gîndurile treptele acestora erau sentimentele și aguridele mirosului și gustului treptele cărnii erau fagurii văzului și auzului iar treptele supunerii era carnea treptele osului era supunerea treptele durului era osul treptele informului era durul ale căror trepte erau amorful treptele ei erau nefăcutul la început era neființa după ce tot timpul s-a scurs Timp
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/16189_a_17514]
-
câmp de spini cu roata de la plug, Unse-n tipar cu mir, fierbinți în ochi de gheață, Vândute-n vrac ca sclavii, arse pe rug în piață. Sufletul lor, pe raftul de taină din altar, îl ține Duhul Sfânt în faguri de cleștar. Pâinea și sarea slovei, ca poamele pe ramuri, împart în miezul rumen sufletu-a zeci de neamuri. Și-ndestulând flămânzii și setea din cetate Deschid sub arcul pleoapei tărâmuri fermecate. O, Cartea luminată de raza mâinii Lui E adăpost
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
M-am prins de bara ruginită și, ca-ntotdeauna, am făcut un salt grozav. Pe culoar un iepure c-o tașcă verde după gît m-a privit uluit. Am intrat în compartiment, era cald, se auzeau viespile ce-și agățaseră fagurii în plasele de bagaje rupte și parfumate. De pe insulă nu venea nici un zgomot. M-am așezat pe burtă și-am așteptat așa pînă seara. Pe urmă m-am dat jos, m-am scotocit prin buzunare, am scos creta și-am
Adio, Robinson Crusoe (6) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15711_a_17036]
-
argumentez că seara, în bucătărie, în lada de gunoi, în loc de resturi, văd jucării feerice, metale rare, tichii de clovni la curtea unui rege, obraze vesele, ca într-un film cu spiriduși pe muzica lui David Bowie, fragmente de clopotnițe ori faguri, la loc de cinste-acolo fiind albastrul, oranjul dens și luxuriant, rozul porfiric, o carte cu pagini din petale necontenit sfărmate și pulverizate? N-aveam nimic de-adăugat, cu firea mea răsăriteană, căci m-aș fi pomenit cu vreun răspuns
Poezie by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/2747_a_4072]
-
i-a fost odată promis. Cată lung Ochiul spre Nord și spre vârste, și mulcom apoi spre vânătul cer. Visează-n amiazi despre rodii de aur, care se coc, senine, în ger. [1937] * TREZIRE Mocnește copacul. Martie sună Albinele-n faguri adună și-amestecă învierea, ceara și mierea. Nehotărât între două hotare, cu vine trimise subt șapte ogoare, în văzduhuri zmeu, doarme alesul, copacul meu. Copacul meu. Vântul îl scutură, Martie sună. Câte puteri sunt, se leagă-mpreună, din greul ființei
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
vie. Nu vreau decât să-mi port curate degetele răsfirate prin părul ei, prin părul ei și-apoi prin nori s-adun din ei ca dintr-un caer fulgerele-așa cum toamna strânge din aer funigei. III - Umbra Pan rupe faguri în umbra unor nuci. E trist: se înmulțesc prin codri mânăstirile, și-l supără sclipirea unei cruci. Zboară-n jurul lui lăstunii, și foile de ulm răstălmăcesc o toacă. Subt clopot de vecerne Pan e trist. Pe-o cărăruie trece
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
Marinei, deoarece Maica Domnului este ocrotitoarea marinarilor. La malul mării, dar și în orașele dunărene sunt organizate ample serbări. Tradiții de Sfânta Maria În unele zone ale țării, în dimineața acestei zile, femeile merg la biserica, unde împart struguri, prune, faguri de miere, și merg în cimitir pentru a tămâia mormintele. La țară se obișnuiește ca în această zi să fie angajați pândarii în vii și se spune că se "leagă" ciocul păsărilor pentru a nu mai putea strica boabele de
Adormirea Maicii Domnului, sărbătorită de credincioși. Vezi semnificațiile () [Corola-journal/Journalistic/82034_a_83359]
-
morților". Cu această ocazie sunt pomeniți toți strămoșii plecați în lumea drepților și care au purtat numele Sfintei Fecioare. În ziua praznicului, femeile merg la biserică și duc cele mai frumoase flori din grădină, o "colivă de struguri", prune și faguri de miere, pe care le dau în amintirea răposaților, "să fie de sufletul lor". În Maramureș, sărbătoarea religioasă are o mare însemnătate, iar tradițiile și obicieurile de Sfânta Marie Mare încă se păstrează. Sunt organizate procesiuni religioase spre mănăstiri, iar
Adormirea Maicii Domnului, sărbătorită de credincioși. Vezi semnificațiile () [Corola-journal/Journalistic/82034_a_83359]
-
dogoarea corpului ei, răcorind-o și alinînd-o cu apele vițelor ei despletite. Dansa acolo, cu mișcări cadențate-ale brațelor, cu mudre aproape imposibile dacă n-aveai articulații de zgârci, cu buricele degetelor sclipind stins printre fibre de spațiu, celule de spațiu, faguri energetici plini de mierea dansului ei. Îngenuncheat în fața luminilor și desăvârșirilor, eu îi dădeam noi și noi sculuri de lână, gheme și bobine, încercînd să zăresc, o fracțiune de secundă, în haosul de forme și culori iscat de dansul fantastic
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
burtă ies cei mai mulți aburi. Se văd mațele negricioase, verzulii. Și Încep să scoată la mațe. Madam Țăpăligă dă copiilor pușcăriașului șoric. Îți dă și ție o bucată. Pe o parte e rumenit și pe cealaltă parte se văd ca niște faguri punctele de grăsime. E bun după ce Îi pui sare. Stai și tu la pomana porcului, mănânci șoricul și te uiți mai departe la dric. În el, prin sticla geamurilor nu se vede nimic. Decât podeaua de lemn Într-o pânză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
vin, cât e îngăduit și de scripturi, căci zice Solomon în Pildele lui: "De vei ședea la masa celui puternic, înțelepțește mănâncă din cele ce ți se pun înainte". Popa Țuică cântă pe nas: "Mănîncă miere, fiule, că este bun fagurul, ca să se îndulcească gâtlejul tău." Apoi întrebă, îngrijorat: - Oare, tăiculiță, mai stă mult cu țuica aia? Că mult numai am de trăit! -Hei, cuvioase, nu ne e dat nouă, păcătoșilor, să știm cât vom trăi și nu se cade să
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
trupurile insectelor în stadiu de metamorfoză și dă locului sau bășicei de libelă (camașă) o proprie coloare galbenă. Albinele, nefiind în stare a desface acești coconi fini de pereții de ceară, ele rămân lipite de pereți, lucru prin care tot fagurul în care s-a făcut clocirea rămâne de o floare galbenă-mohorîtă. Dar chiliuțele sânt încă bune ca să se clocească în ele generații nouă, cari toate își lasă pielcica lor de libelă înlăuntrul pereților chilioarei, încît fagurii de clocire devin cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lucru prin care tot fagurul în care s-a făcut clocirea rămâne de o floare galbenă-mohorîtă. Dar chiliuțele sânt încă bune ca să se clocească în ele generații nouă, cari toate își lasă pielcica lor de libelă înlăuntrul pereților chilioarei, încît fagurii de clocire devin cu timpul negri-mohorîți. Prin fiecare din aceste pielcele lepădate chilioarele se cam 972 {EminescuOpXIV 973} {EminescuOpXIV 974} {EminescuOpXIV 975} strâmtează pentru viitorii locuitori; de aceea mulți prisăcari sânt de părere că din zidiri de ceară vechi și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
palmă. Prestigiul acestui minunat colț de țară este dat de însăși așezarea orașului Huși: ... cu contururi iluzorii / Străjuit de patru dealuri / Încărcate de podgorii ..., locul fiind dintotdeauna frumos și prielnic vieții. Poalele tărăgănate ale dealurilor alcătuiesc un impresionant amfiteatru, cu fagurii viilor învăluindu-te la ceas de toamnă cu adieri de arome, cu sclipiri ale strugurilor în bobițele cărora soarele și pământul și-au cuibărit dogorâtoarea dragoste a tuturor anotimpurilor. Nicăieri natura nu apare mai măreață ca în amfiteatrele înlănțuite, cățărate
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Episodul 206 LUAREA îN TIMP Abia sfârși vorba Metodiu, că de după colțul imensei catedrale, o construcție grea, dar nu imposibil de egalat, se ivi cardinalul Damiani, purtând în mâini o tavă de argint pe care se găseau patru farfurioare cu faguri tăiați doi în cruce simplă, iar doi - ca o binevoitoare aluzie la cultul răsăritean al oaspeților - în formă de cruce dublă, grecească. Pe tavă mai abureau patru pahare cu apă rece limpede, laică. — Cardinalul Damiani, un suflet ales al micii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
magaziile atârnând în aerul după-amiezii, dovezile de izbândă-n celebrele lupte navale, rumegușuri și lămpi cu fitil, parfumul doagelor scorojite, fără cercuri, șerpii lehămetisiți să-și târâie veșnic pungile cu venin liric, urșii purtători de ciliciu printre știubeiele doldora de faguri, ideile fixe, răstignite pe moțul curcilor în derivă, toate, absolut toate, auster și integru, le împodobeam în litere, spre o înregistrare definitivă, zăcută blând în dosare ample, cu clape groase de fier sau de alamă, neînduplecate, ostile oricăror capricii, sclifoseli
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]