687 matches
-
mai târziu, după câteva veacuri, iarăși s-au deschis și acum se află în cea mai mare floare. Mine și fabrice, mai ales de fier, s-ar putea înființa în Moldova acum, deodată de cele mici, de pildă cu un feli de cuptoare până astăzi încă obicinuite în Ungaria, Transilvania, Danemarca, în Svezia, Navara în Ispania ș.a. care cuptoare se numesc Stücköfen și cu un măsurat mic capital, însă cu rezultat sigur și norocit. Nu se poate tăgădui că deschiderea minelor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sau meșteșugită sămănătură și, din protivă, să se oprească stârpirea lor și fără alegerea locurilor ținerea numeroaselor turme de capre, cu un cuvânt, să se urmeze o folositoare cultură a pădurilor. 6. Fiind că minele, obicinuit, se deschid în așa feli de munți unde puțin sau mai nimic nu crește din cele ce trebuiesc pentru hrană, apoi, pentru aceea, toate mijloacele viețuirii trebuie să se aducă din alte locuri. Prin așezarea drumurilor bune, se poate înlesni căratul acestor mijloace de viețuire
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în momentul în care traseele urmate nu sunt predeterminate, intenționale. Evenimentul pur al întâlnirii cu un loc, cel care creează între acesta din urmă și trecător o relație de fami lia ri tate, o recunoaștere „reciprocă“, se petrece în penumbra feli narelor și în indecizia direcțiilor. Ia naștere astfel ceea ce Benjamin numește, într-o conferință radiofonică, Berlinul de monic (das dämonische Berlin), descris de E.T.A. Hoffmann: unul în care suprasensibilul (Übersinnliches) este recognoscibil doar plecând de la urmele pe care le
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
vot prin appel nominal este strategică, fiind utilizată de către lideri de grup pentru a-și semnaliza poziția sau pe acea a grupurilor conurente cetățenilor sau grupurilor de interes sau pentru a verifica dacă membri grupului urmăresc instrucțiunile de vot. Aceste fali de selecție maschează, după parerea unor cercetători, o parte din deciziile fundamentale (care au tendința de a nu fi luate prin apel nominal) și pe de altă parte, alte dimensiuni ale axei dreapta-stânga. Dacă o serie de cercetători preferă să
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
și acolo unde au existat modele parentale de urmat, etnicul român a sfârșit prin a abandona tradiția. Cel mai bun exemplu, în acest sens, ne este oferit de Dimitrie I. Bâcu - fiul lui Ion Bâcu, „un comerciant care a făcut fala negustorilor de coloniale din Bacău” în timpul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea -, care, după decesul părintelui, „s-a retras din comerț absolut sărac, dar cu cinstea nepătată, și a reînceput cariera obținând o slujbă la finanțe
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
amintita nuvelă, eroul căreia consonează perfect cu idealul matein: "Mi-l închipuiam dar, răsfoind cu degetele lui subțiri cărți cu legături scumpe, în somptuoasa singurătate a odăilor cu oglinzi adânci, unde lâncezește o risipă de flori rare; ...ar fi făcut fala clubului cel mai închis; ...rufele și le spăla la Londra; ...văzuse multe cutreierând mări și țări; ...se îndeletnicise cu cercetări oculte îndrăznețe; ...privirea i se pierdea aiurea în depărtările unei lumi de vis; ...iscălea sir iar pecetea de ceară prezenta
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
electrice și numeroase (sau locomotive numeroase și electrice), nici romane câteva și franțuzești (sau romane franțuzești și câteva). În schimb e corectă formularea ochi mari și deschiși, deci mari e coordonat cu deschiși. Termenii coordonați pot fi părți de propoziție: Fala și beția aduc sărăcia. Nu-i nici câine, nici ogar. Și cu porcul gras în bătătură și cu slănina-n pod nu se poate. sau propoziții în cadrul enunțului - frază: Și-a trăit traiul, și-a mâncat mălaiul. Se încălzește la
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
meu?! (Cazul Burdea) / 161 Capitolul 4. "Hanul Ciorilor" sau unde se vede cum croncănitul se poate face tril / 167 4.1. Fuge de ploaie, dă de noroaie / 167 4.2. La osul cu carne se adună ciorile / 171 4.3. Fală goală, tașcă ușoară / 176 PARTEA IV: FERVOAREA Capitolul 5. Slavici cel cumpătat / 185 Capitolul 6. Slavici cel tragic / 207 6.1. Slavici și începuturile sale sub semnul tragicului / 207 6.2. Între tragic și dramatic: periplu în proza slaviciană / 209
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
o altă așezare. Responsabilizat acum, bărbatul face cârciuma atât de profitabilă, încât, la preluarea măcelăriei lui Hubăr, Națl se gândește să încredințeze hanul fratelui său vitreg Bandi care tânăr, cuminte și harnic n-o va duce rău aici. 4.3. Fală goală, tașcă ușoară " Am început să cred scrie Roger Caillois în capitolul introductiv al eseului său În inima fantasticului că fantasticul ține mai curând de modul în care este tratat decât de subiect"155. E o afirmație susținută fără îndoială
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ministerului său, având grijă apoi de necesitățile fiecăreia în parte. Acestea sunt doamnele care, acceptând inspirația divină prin zelul predicării sale, au părăsit rudele și casa părintească, fără a se lăsa înduplecate nici măcar de lacrimile propriilor copii, și au înlocuit fala acestei lumi și a bunurilor trecătoare prin alegerea sărăciei extreme, iar materialele de stofă prețioasă cu usturimea lânii aspre. Odată ce a ajuns pe tronul suveranului pontif, le aduna împreună ca pe niște fiice, le venera ca pe mame și venea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cegă; altfel spus, în economia eposului se pune în mișcare, printre altele, și onomastica, după cum am văzut, alături de toponimie), dar se vede că erau stăpîni pe locuri bine cotate, cum „mic de ciobănaș” dispunea de turme fabuloase. Moșnegii purtau în fală „vîslele la spinare” și se înfățișau fără sfială la curtea domnească. Vîslele erau însemne ale breslei pescarilor. Se purtau la vedere poleite și împodobite cu pietre prețioase, ca individul să fie zărit de departe și respectat cum se cuvine. Problema
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de regimul ambiguităților, obișnuite în mitologiile arhaice cu fond neolitic. Nicăieri nu au loc bătălii sîngeroase și încărcate de patetism uman ca la Troia. Se pun în scenă numai înfruntări formale, „principii”. Protagoniștii doar își anunță prezența, gălăgios și în fală. Decid simbolurile reprezentative în împrejurări semnificative. Solare: naștere, întemeiere; acvatice: moarte, renaștere. b. Mioara năzdrăvană Oaia face figură aparte, prin modestie și „lipsă de reprezentare”, în bestiarul fabulos. Unele dicționare de specialitate o consemnează ca pe orice animal domestic, fără
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de „dincolo”, după o schemă fixă, de topografie mitică. b). Sărbătorescul: Trebuie operată, mai întîi, o distincție între sărbătorescul ca expresie a prea-plinului (în fast și grandoare, în hrană abundentă și veselie pînă la demență) și acela discret, lipsit de fală, dar pus în mișcare la comandă divină, sub autoritatea unor personaje mitice care își asumă răspunderea de a ocroti viața socio-cosmică a omului. În aceste condiții, individul, aflat în punctul inițiatic de maximă tensiune sufletească și transformare, se întîlnește, „într-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a soțului prăpădit pe drumuri. Sunt invenții, mai curînd, literare, cărora li se poate replica astfel: o lege nescrisă a păstorilor mai de frunte îi încuraja să se întreacă în agonisirea de turme multe și să petreacă prin sate cu fală, înconjurați de slujitori și de prieteni, pe care să-i omenească la popasuri cu generozitate, de să li se ducă vestea. Nu-i era lui Nechifor Lipan mintea la acumularea de capital, nici măcar în forma lui „primitivă”, la „inginerii financiare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
memoria pasivă. Astăzi, greu își poate cineva imagina că tînărul poet dobîndea remarcabile succese diplomatice, reprezentîndu-i pe români, la curtea contelui de Cavour ori a lui Napoleon al III-lea, prin volumul de poezii folclorice pe care îl oferea cu fală și eleganță, în chip de „carte de vizită”. Se lua cunoștință, uneori pentru „prima dată”, de existența unui popor situat la Dunăre, de origine latină, deci „nobilă”, a cărui literatură autohtonă și milenară putea fi comparabilă ca valoare, potrivit retoricii
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ludică, pentru a preînchipui o direcție de conduită și de meditație la care se cuvine să adere orice ființă răspunzătoare de sine. Jocul de-a transhumanța, de-a petrecerea prin sate, de-a iernatecul, de-a lauda și de-a fala orotmănească se schimbă dintr-odată într-un grozav joc cu moartea. Aici nu mai putem vorbi de schițe de decor, după dispoziții de moment, ca în seria tematică și etnografică, ci de un scenariu unic, pe care orice muritor se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
polițienească” a Vitoriei este, în fapt, o suită de rememorări și de identificări. Pe unele și le traduce din spusele oamenilor, pentru ca să le raporteze la diverse momente învolburate ori senine, petrecute împreună cu vrednicul său bărbat, plin de mîndrie și de fală. Aceleași epitete emblematice, fizico-morale, îl distinge pe Nechifor îndeosebi față de Bogza și de Cuțui, ca într-o dramă de caractere. Peste tot, el este „cel cu căciula brumărie”, cum s-a întipărit în amintirea oamenilor din diverse locuri pe unde
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Te-ai întrebat, Selin pașa, ce-ar însemna astăzi o bătălie ca cea de acum o sută de ani pentru împărăția celor două continente? Stau țarul la Azov și împăratul la Mohaci, gata, gata și cine știe ce nebun vrea să bage fala oastei lui Allah să moară într-o mlaștină! Dar pe cei care ară și seceră grâul pentru pâinea Stambulului îți dă mâna să-i îneci aici? Mie nu, i-am dat de înțeles asta marelui vizir, când am oprit pentru
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
bunule Allah, câți copii mureau în școala de ieniceri, de foame, de bătăi, roși de boli și slăbiciune, de spaime și doruri, doar cei crescuți acolo o știau. Când însă atingeau vârsta adolescenței ajungeau vârful de lance și scutul împărăției, fala sultanului. Nu aveau în suflet decât dragostea pentru Allah, nu ascultau decât de legea jihadului, nu-i mai încercau spaime sau doruri. Selin se încruntă. Cum a putut Sinan Pașa să nu țină seama de valoarea unor asemenea luptători și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
asta cu părere de rău că nu am avut răgaz să-i arătăm răposatului dragostea noastră. Noi am fost orfan de mic, crescut pe ici, pe colea. Barbu, fratele nostru, pe care înălțimea ta l-a cunoscut la Istanbul, era fala neamului nostru. Dacă nu-l răpea moartea, el ar fi ajuns domn. Noi am plâns când ne-a părăsit Scarlat, ni s-a părut că nici pe el nu l-am socotit fala neamului său, iar noi știam că pentru
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ta l-a cunoscut la Istanbul, era fala neamului nostru. Dacă nu-l răpea moartea, el ar fi ajuns domn. Noi am plâns când ne-a părăsit Scarlat, ni s-a părut că nici pe el nu l-am socotit fala neamului său, iar noi știam că pentru el nu a fost ușor. Brâncoveanu s-a sculat din jilțul său și a ridicat lateral brațele. Mavrocordat nu se aștepta la gest, a sărit în picioare și amândoi s au îmbrățișat cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de tinichea, Cu zid împresurată. Și frate-meu ca Împărat Mi-a dat mie solie, Să merg la broaște ne-mpăcat, Să-i chem la bătălie - Să vedem cine-i mai tare. {EminescuOpIV 75} Și împăratul broaștelor, C-un oacaca de fală, Primi - porunci oștilor Ca balta s-o răscoale. Și am pornit război. Vai! multe broaște noi am prins - Îmi pare chiar pe rege - Și-n turnul negru le-am închis, Din insula cea verde. Spre sar-am făcut pace Și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
uriașe vijelii. Ș-atunci Nordul se stârnește din ruinele-i de ghiață, Munții plutitori și-i sfarmă și pe-a câmpurilor față El ridică visuri nalte... volburi mari de frig se văd 1150Și trecând peste oștire o îngroapă... Și cu fală El ridică drept făclie aurora-i boreală Peste-oștirea-ntroenită în pustiul... de omăt. Nordul m-a învins - ideea m-a lăsat. Și ca un soare Vezi că-ncepe a apune într-a secolilor mare, 1155Aruncînd ultima-i rază peste domul d-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
acel soare ce li-a lucit cu dor. De-odată împăratul din tronul lui se scoală Ca regele pustiei din stânca de granit; În curte oastea sună cântarea triumfală. Poporul o aude mișcîndu-se-miit. Din muri, din stâlpii netezi, stindardele de fală Desfășurate tremur la sgomotul ivit. Lui glasul îi tremură... dar răspicat și blând Vorbe mărgăritare le-nșiră tremurând. "Vremea pe ai mei umeri s-a grămădit bătrână. Din oase și din vine a stors a vieții suc Și slabă și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Urzitoarea Iliadei, ce își plânge Don Juanul. Se trântesc, se rup cu ciocul și mănâncă tăvăleală - Obosesc. Se naște-acuma pe-o minută armistiț. Dar curând se-ncaer iarăși. Don Juanul cel pestriț 180Cade-n sânge și Sultanul trâmbiță pe el cu fală. Iară Dona nu trădează, ce-n simțire-i se petrece, Nu trădează de-i durere, voioșie, nepăsare - Poate vru să deie prețul părții cei învingătoare Și de-aceea rămăsese ca și marmura de rece. {EminescuOpIV 228} 185Ci profetic se arată
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]