1,785 matches
-
de mână pe care trebuia să le cărăm după noi o zi întreagă. În acest loc edenic, scăldat în soare, așezat pe locul cel mai înalt și dominând peisajul, dar în imediata vecinătate a mării de care îl desparte doar faleza, se înalță Castelul, clădirea centrală și cea mai importantă. Așezarea terasată pe malul mării este o splendoare. M-am străduit să prind de sus cât mai multe imagini care să-mi rămână lipite de suflet pentru mai mult timp. De
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
unei singure zi, se gândea ea. Azi dimineață încă eram în tren, alergând spre îmbrățișarea mării și iată că acum particip în compania a doi bărbați interesanți la o seară minunat de frumoasă și de interesantă. Printre mese, venind dinspre faleză, își făcu apariția Gil Dobrică, însoțit de un alt bărbat mai tinerel și mai mărunt de statură, care urcă pe scenă, alături de orchestră. Au început să se audă aplauze în grădină la apariția lui pe scenă. În timp ce cântărețul mulțumea publicului
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361585_a_362914]
-
nouă, care i se părea interesantă, captivantă și enigmatică în același timp. Această carte avea și un titlu interesant care se numea Emilian Nisipeanu, bărbatul ce apăruse în visul său diurn, ca o salvare împotriva Umbrei ce o alerga pe faleza din Mangalia. - Cum ți s-a părut această primă seară pe litoral Ana, întrebă partenerul său de dans. - Minunată până în prezent. Sper să fie și în continuare după ce va apărea și Gheorghe Gheorghiu. - Nu mai este prea mult și va
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361585_a_362914]
-
acoperit instrumentele cu fețe de masă, dând de înțeles că și-au încheiat programul pentru această seară, ultimul fiind folkistul brașovean. Gustând din berile reînnoite de ospătar, cei doi bărbați întrețineau atmosfera propunând fetelor să meargă la o plimbare pe faleză după programul de muzică folk. Fiind mai de mult sosiți, cunoșteau mai bine stațiunea. Fetele, diplomate, au refuzat oferta, dându-le de înțeles bărbaților că sunt obosite după prima zi de plajă și că mâine pot să le țină companie
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361585_a_362914]
-
era noapte. Ajutându-ne toți cei care aveam bărci la malul mării dispuși să plece totuși la pescuit și pe o asemenea vreme, am dat bărcile la apă. Gogu trăgea ușor la rame iar eu pregăteam motorul pentru pornit. Luminile falezei se vedeau ca niște ghemuri mici galbene învelite într-un strat gros de ceață ce pătrundeau prin textura hainelor de vară. Începeai să-i simți neplăcerile provocate de umezeala ceții căzute peste oraș și mai ales peste mare. Când am
RATACITI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361740_a_363069]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > MEMORIE ȘI UITARE - NEPUTINȚA I Autor: Cezar C. Viziniuck Publicat în: Ediția nr. 715 din 15 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului 1 Marea își izbea cu furie valurile de stâncile falezei, unde se spărgeau în stropi mici, ca mai apoi să se reîntoarcă în vâltoarea undelor ei albastre în care Soarele își scălda razele făcând stropii să strălucească în mii de culori. Undeva în depărtare se auzi sirena unui vapor ce
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
pe care numai dragostea te putea face să nu le descoperi. Fusese atunci ca și cum ar fi trăit într-o lume închisă ermetic, arătându-l întotdeauna pe Mihai alături. Amintiri dureroase i se scurgeau ca valurile Mării ce se retrăgeu de pe faleză parcă sărind din stâncă-n stâncă. Stătea pe mal și privea în unda limpede încercând să le deslușească imaginea ca-n luciul unei oglinzi. Unele fugeau, tulburate, destrămându-se în spuma câte unui val. Se străduia să le adune împreunându
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
Carmel Bay. Drive este celebră pentru panorama ce-o deschide către ocean dar și pentru Hjgway 1 ce duce în sud la Los Angeles și chiar în San Diego, amândouă fiind de natură să-ți taie răsuflarea în fața minunățiilor dumnezeiești: faleze de stâncă pură, golașă, apoi animale marine mai mult sau mai puțin ascunse vederii, focile și lei de mare, vegetație înaltă și lemnoasă, “chiparoșii de Monterey”, intrați sub această denumire în atlasul de profil al Americii. Cei mai longevivi copaci
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
-și arate secretele un guru apărut din neant aducea detalii despre un interior ostil cu blesteme groaznice și ospețe otrăvite dansuri hipnotice cu ochi prin pereți ziduri mobile acoperind drumul din spate... dimineața aducea alt soare decât cel uitat pe faleză gândurile vechi luau formă de înaripate castelul meu invadat de alge și umflat de briză era călcat în picioare de copii cu mingi umflate unii erau legați de zmee aproape adevărate sursa foto: internet Referință Bibliografică: Castelul / Cristian Pop : Confluențe
CASTELUL de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352271_a_353600]
-
pe mare. Prin urmare, era o zi ratată pentru pescuitul pe mare, nu aveam nimic pregătit nici pentru pescuitul pe baltă și nici chemarea necesară să mă apuc de pregătit momeli și scule... M-am decis, totuși, să merg până pe faleză să văd cât este marea de agitată, poate de aici, din oraș, mă deruta zgomotul și aș fi putut ieși în larg. Parcă mă chema destinul să părăsesc comoditatea odihnitoare a patului, pentru o plimbare matinală pe malul mării, sub
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350476_a_351805]
-
oraș, mă deruta zgomotul și aș fi putut ieși în larg. Parcă mă chema destinul să părăsesc comoditatea odihnitoare a patului, pentru o plimbare matinală pe malul mării, sub clar de lună, o plimbare solitară, fără o iubită. Ajuns pe faleză, în dreptul bărcilor noastre, am văzut că se mișcă o umbră pe sub copacul unde de obicei îmi parcam mașina. La început am crezut că era un coleg, care așteapta să vină și ceilalți, pentru a se stabili, de comun acord, dacă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350476_a_351805]
-
Sunteți frumoasă și tânără, puteți găsi omul care să umple golul pierderii suferite. - Da, chiar dacă nu mai am 30 de ani ca atunci, mai sper să fie cum ziceți. - La ce hotel sunteți cazată? întreb eu prudent. - La Hora, pe faleza din Saturn, aproape de mare. - Cunosc, doar sunt localnic. Și ați plecat la plimbare așa de dimineață ? - V-am spus! Nu-mi era somn, iar colega mea de cameră nu a vrut să meargă cu noaptea în cap la baia de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350476_a_351805]
-
doar sunt localnic. Și ați plecat la plimbare așa de dimineață ? - V-am spus! Nu-mi era somn, iar colega mea de cameră nu a vrut să meargă cu noaptea în cap la baia de aerosoli, așa că am plecat singură. Faleza este luminată, nu am crezut că ar fi vreo problemă. Și nu sunt singura care profită de aerosoli. Vedeți câte persoane sunt pe dig și privesc cum se sparg valurile? Sunt chiar și copii. - Sunt obișnuit cu aceste peisaje. Doar
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350476_a_351805]
-
fi darnică și frumoasă, să-mi aducă o mireasă. A început să râdă cu plăcere de jocul meu de cuvinte, apoi ne-am strâns mâinile, după care am pornit motorul și m-am întors acasă. Gândul mi-a rămas pe faleza din Saturn, la femeia necunoscută care dorea să mă însoțească la pescuit pe mare, adusă de lună în calea mea, în plimbarea sa matinală, scăldată de razele luceafărului, străjer al mării și al orașului, care începea deja să prindă viață
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350476_a_351805]
-
44, ca s-o invit la o cafea la barul de la parter. M-am reținut de la acest gest, pentru că mi s-a părut că nu se cădea să procedez așa, după numai o jumătate de oră, cât am vorbit pe faleză, iar prezența colegei ei de cameră în acele momente m-ar fi făcut să nu mă simt confortabil. În plus, la lumina becurilor din fața bufetului Semiramis, în dimineața întâlnirii noastre, nici nu am apucat să ne cunoaștem suficient de bine
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
și ea printr-o căsnicie, liberă ca și mine, numai că la prea mulți kilometri distanță. Visam prea departe probabil, nici nu o văzusem în toată splendoarea frumuseții sale, ci doar la lumina lunii de mai și a becurilor de pe faleză. La ora stabilită, cu un buchețel de frezii în mână, mă îndreptam spre Cazino, mergând cu pași repezi și nerăbdători. Mai erau câteva minute și deja i-am văzut silueta grațioasă apărând la capătul falezei. Venise prin situl arheologic al
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
mai și a becurilor de pe faleză. La ora stabilită, cu un buchețel de frezii în mână, mă îndreptam spre Cazino, mergând cu pași repezi și nerăbdători. Mai erau câteva minute și deja i-am văzut silueta grațioasă apărând la capătul falezei. Venise prin situl arheologic al Callatisului de odinioară, de lângă hotel Mangalia. Mai târziu mi-a spus că dorise să împuște doi iepuri cu același glonț: să vadă situl arheologic al multimilenarului nostru oraș și faleza din centrul orașului, cu hotelurile
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
silueta grațioasă apărând la capătul falezei. Venise prin situl arheologic al Callatisului de odinioară, de lângă hotel Mangalia. Mai târziu mi-a spus că dorise să împuște doi iepuri cu același glonț: să vadă situl arheologic al multimilenarului nostru oraș și faleza din centrul orașului, cu hotelurile sale cochete, înșirate de-a lungul ei. Așteptam, destul de emoționat apropierea ei, cu florile ascunse la spate, căci mi se părea prea banal să stau cu florile proțăpite la vedere. Era într-o rochiță subțire
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
ea mulțumindu-mi pentru buchetul de flori, eu că a acceptat invitația mea și mergând alături, unul de celălalt, ne-am îndreptat spre terasă, urcând treptele acesteia. Ne-am ales o masă de la care să putem admira întreaga plajă și faleza, uitându-ne pe meniul adus cu promptitudine de ospătar. - Ce pot să-ți ofer din acest meniu? am întrebat-o pe Miruna. Fără să-mi dau seama, vorbisem la persoana întâia și mi-am cerut imediat scuze. - Nu-i nimic
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
grăbesc să ajung la hotel, eu mi-am propus să vizitez și orașul, dar o voi face în altă zi, acceptă ea. - Mai sunt zile și abia ai început concediul pe litoral. Când plecăm spre hotel, nu mai mergem pe faleză, ci o luăm prin centrul orașului și ai să vezi orașul în nocturnă. Să știi că este destul de frumoasă noaptea la Mangalia! - Bine, atunci facem așa: servim aici ceva de băut și masa în restaurant, acum este prea devreme totuși
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
mai vedem ce va fi mai târziu... Atunci, ce dorești să consumi? - Un concentrat de fructe, poate ananas. - Eu voi lua un triplu sec și apă minerală înainte de cină. Stabilind cu ce ne vom delecta, privind marea și trecătorii de pe faleză, am dat comanda ospătarului, indicându-i băutura mea preferată și băutura răcoritoare dorită de invitata mea, rugându-l să ne rezerve o masă în salon, când își va începe orchestra programul. I-am mai solicitat ca masa să fie mai
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
larg și cu ochi strălucitori și veseli, de culoarea cerului senin și cu sprâncenele frumos arcuite. Absorbiți de discuția noastră nu am sesizat cum a trecut timpul, cum soarele a părăsit marea și s-a ascuns în spatele blocurilor, cum pe faleză s-au aprins luminile și din salonul restaurantului se auzeau primele acorduri ale formației Cornel Vărban și Alexandru Wilmany. Am constatat cu plăcere că ne spuneam bucuriile și necazurile, ca doi prieteni ce se cunosc de-o viață, gândurile de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
mai departe. - Sună tentant asta, vreau să-ți văd „bârlogul” de burlac. - Să nu te aștepți la ceva fenomenal. Am un apartament simplu, prin care sunt aruncate tot felul de haine peste tot, de când m-am schimbat să plec spre faleză și am ales ore întregi, fără să-mi placă nimic! Nu știam cum se va finaliza întâlnirea și nici că voi avea deosebita plăcere de-a te avea ca oaspete. - Atunci să mergem să vedem “harababura” ta la ceas de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
Îmi place să-mi trăiesc viața așa cum simt (de aceea am și trecut în mediul privat) și fiecare clipă e importantă fie că lucrez, citesc, scriu, o petrec cu familia ori prietenii, fie că mă plimb pur și simplu pe faleza Dunării sau alergând aiurea la volanul mașinii uitând uneori cine sunt, unde sunt... - Ce hobby-uri ai? - E greu de spus, literatură și psihologia sunt pentru mine și profesii (chiar dacă prost retribuite), e clar că fără ele nu pot și
DESPRE POEZIA CONTEMPORANA INTR-UN DIALOG CU POETA SANDA PANAIT de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 120 din 30 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350821_a_352150]
-
ca întotdeauna, distanța cunoscută pare mereu mai mică decât cea necunoscută. El înota mai repede, iar Ana mai lăsa din elan, cu mișcări armonizate înaintau unul lângă altul, astfel și curajul li se consolida, dar și plăcerea trăirii comune creștea. Faleza era împărțită în trei spații, la mijloc era plaja mixtă pentru femei și bărbați, în dreapta erau bărbații nudiști, iar în stânga femeile nudiste. Ana înota cu capul scufundat în apă, iar când respira, vedea doar vag. Se tot întreba de ce zărește
CÂND CREZI CĂ LUMEA E A TA de SUZANA DEAC în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351542_a_352871]