1,434 matches
-
de la naștere. Probabil impresionată de dramatismul prozodic zeița a intervenit pentru a-i arăta că greșește... O mașină neagră de mărimea unui dric din perioada romantică a omenirii îl luă pe capotă și-l aruncă câțiva metri mai încolo printre falnicii castani. Faptul că nu a murit a fost considerat un rezultat al rezistenței sale la căzături încă de pe când, în facultate, jucase rugby în echipa campioană a județului. Desigur, se înșela! Asupra lui veghea norocul fără margini dăruit de zeiță
UN OM INCREDIBIL DE NOROCOS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1396800330.html [Corola-blog/BlogPost/347752_a_349081]
-
limbii de zid", nume sugerat de două stihuri ale lui Dan Deșliu (desigur cel din faza proletcultistă de care s-a mîntuit, avem impresia că, unicat între congenerii colaboraționiști, prin curajul unei cu adevărat riscante opoziții la regimul ceaușist): , Crește falnic, crește zid/ Dragostea către partid". Și ar mai fi o motivație etimologică: ,poetul Dan Deșliu (& Comp. ) vorbise(ră), zi de zi, în contul nostru, o limbă de gazetă de perete, o limbă, așadar de zid. Mortarul lui (al lor) era
Virtuozul number one by Gheorghe Grigurcu [Corola-website/Journalistic/10958_a_12283]
-
Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului VALEA RÂȘNOAVEI Râșnoava, vale frumoasă, Cu a ei apă spumoasă Coboară de sus, din munte Sub pădurile-i cărunte. Molizi, brazi împodobiți, De chiciură-ncărunțiți Strălucesc falnic sub soare, În natura-mbietoare. Cu meandrele-i cotite Și coastele-i însorite Curge liniștit-așa Pân’ ajunge-n Prahova. Ionel GRECU Predeal, 28 XII 2015 Referință Bibliografică: VALEA RÂȘNOAVEI / Ionel Grecu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1843, Anul
VALEA RÂŞNOAVEI de IONEL GRECU în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1453039742.html [Corola-blog/BlogPost/373633_a_374962]
-
la orice colț al clipei ce nu cunoaște iertarea... Viață, însă, își urmează cursul ca un izvor ce-și caută matca... mereu neliniștit, zbuciumat. Amintirile legate de un loc niciodată uitat... nu pot fi decât cu : „munți împăduriți și codri falnici”... aceasta fiind imaginea rămasă nealterată în sufletul românului nea Mitică. Dorul de plaiurile natale, de obiceiuri, datini, îi fac sufletul să vibreze și să lăcrimeze în același timp. „Multe am vorbit în acea zi cu Dumitru Sinu despre locurile sale
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_o_rana_deschisa_ce_aminteste_de_radacina_mama_.html [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
mă face în văzduh pierdută. Mă conduce-n Codru, ca să-i fiu mireasă. Toamna cu belșugu-i de-a ne fi nănașă. Vântul cu-a lui scripcă, șugubăț și hoinar, se-nvrednicește să ne fie lăutar. Vin nuntași cu droaia în falnicii copaci, pe veci să ne fie prieteni buni sau frați. Vântul duce veste de nunta Codrului. Iar eu, o visătoare, că-s mireasa lui. Departe de lume ne vom face casă că, de ea, iubirea e neînțeleasă. Pe inocență să
MIREASA CODRULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1414220439.html [Corola-blog/BlogPost/349716_a_351045]
-
localitate. Spitalul comunal din Cervenia trăiește o istorie demnă de trecut în analele de specialitate. El este așezat într-un loc mirific, pe un domeniu de patru hectare în care te lași furat de măreția unei păduri dese, cu copaci falnici, aer ozonat și liniște desăvârșită, loc înzestrat și cu o salbă de opt izvoare de apă vindecătoare, minunății pe care nu multă lume le știe. Până nu de mult, acesta era singurul spital brâncovenesc din țară care încă mai funcționa
ÎNVINGĂTORUL ÎN LUPTA CU INERŢIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/elena_buica_1484269225.html [Corola-blog/BlogPost/364766_a_366095]
-
o singură lovitură pe campionul național „Tigrul din Carpați ” ,nimeni altul decât „ PANTERAAA.... ” . Reflectoarele se roteau violent în culori țipătoare, mulțimea urla disperată,flash-urile nu mai conteneau să strălucească.... Iar mie mi se-nmuiaseră deja genunchii. Trebuia să intru falnic ,să salut mulțimea ca marile vedete ,să fac o tură completă de ring ... Doar că „PANTERA ” se transformase instantaneu în simplă „pisicuță.” Cunoșteam adversarul,era același pe care-l pusesem jos în urmă cu două zile,dar mi se părea
FRAGMENT DIN ROMANUL ÎN LUCRU de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1423381463.html [Corola-blog/BlogPost/376048_a_377377]
-
umanității trebuie trăită ca propria ta nenorocire. Din punct de vedere global răspundem, ne asumăm păcatele lumii. Dar consecința o trage cel care greșește.” (Arhimandritul ARSENIE PAPACIOC) Ioan Ianolide - Deținutul profet este unul dintre Vlăstarii creștini, răsăriți din Rădăcina ortodoxă, falnică, multimilenară a Țăranului aristocrat protodac, de esență imperială geto-tracă, a proto-neamului nostru pelasg, precreștin, înfiat ortodoxiei lui Hristos, care a înflorit în mari dascăli, iluștrii poeți, mame sfinte, artiști consacrați, eroi-jertfitori, genii ale gândirii, cuvioși-filocalici, filosofi creștini, profeți-mistici, martiri prisositori
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_constantin_nistoroiu/canal [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
umanității trebuie trăită ca propria ta nenorocire. Din punct de vedere global răspundem, ne asumăm păcatele lumii. Dar consecința o trage cel care greșește.”( Arhimandritul ARSENIE PAPACIOC)Ioan Ianolide - Deținutul profet este unul dintre Vlăstarii creștini, răsăriți din Rădăcina ortodoxă, falnică, multimilenară a Țăranului aristocrat protodac, de esență imperială geto-tracă, a proto-neamului nostru pelasg, precreștin, înfiat ortodoxiei lui Hristos, care a înflorit în mari dascăli, iluștrii poeți, mame sfinte, artiști consacrați, eroi-jertfitori, genii ale gândirii, cuvioși-filocalici, filosofi creștini, profeți-mistici, martiri prisositori
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_constantin_nistoroiu/canal [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
2012 Toate Articolele Autorului Psalm înflorit La nașterea lui Flaviu-Lucian Îngerul Tău, Doamne, C-o mînă sub cap Doarme pe pămînt. Ca o floare a raiului, În odăjdii de sfînt, Te caută cu aripile Încrucișate la piept Și, găsindu-Te, Falnic visează. Îngerul Tău, Doamne, Lucindă rază, În brațe-ntîrziate de iarbă A poposit. Vecia în mine lucrează. Simt c-ajunge-oi un psalm fără seamăn În cîmpia iubirii de Tine-nflorit. 21 iulie 2006 Surpările Ființei Văd sunetul, aud lumina, Am doar un
ALTFELIZVODIREA LUI TRAIANUS de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 by http://confluente.ro/Altfelizvodirea_lui_traianus_traian_vasilcau_1332014569.html [Corola-blog/BlogPost/348350_a_349679]
-
-și depene tristețile pe harfa sa, singura amintire a măreței averi pe care o poseda în Roma. Beretele roșii, actualii locuitori ai fostei colonii Tomis, astăzi „municipiul (citește Republica Autonomă)” Constanța se mândresc nemeritat cu opera rămasă după sărmanul poet. Falnica statuie destinată amintirii sale nu a fost ridicată de actuala municipalitate care abia are bani să-și garnisească buzunarele ci de un rege care a domnit cândva peste acele teritorii ca parte a unei țări rămasă în dulci amintiri. Nu
MELANCOLIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397398369.html [Corola-blog/BlogPost/347809_a_349138]
-
Acasa > Impact > Scrieri > CU ȘCOALA LA PLANTAȚIE Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1301 din 24 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Cu școala la plantație Unde sunt pădurile mai falnice decât în ținutul Bucovinei? Unde cresc fagii mai armonioși decât în Obcina Feredeului? Pădurea și pășunile sunt adevăratele bogății ale locurilor. Nicio palmă de pământ nu este pustie, fie este apă, fie pădure, fie pășune. Dar, ca să fie așa în
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1406185421.html [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
pe hartă te plâng țara mea toată plâng frumuseți de acum de odinioară munți câmpii lunca izvoarele și marea livezi ce au rămas mănoase râuri limpezi al tău grânar floarea ea floarea dăruită femeii sărbătorile tale menite ție țară stejarii falnici hărnicia semenilor mei români trecători sub glie pământ românesc. Referință Bibliografică: Te cânt țara mea / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 942, Anul III, 30 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
TE CÂNT ŢARA MEA de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 by http://confluente.ro/Te_cant_tara_mea_gheorghe_serbanescu_1375149521.html [Corola-blog/BlogPost/364219_a_365548]
-
Acasa > Orizont > Opinii > MARIN VOICAN-GHIOROIU - TRIST, FOARTE TRIST! INCREDIBILA NEPĂSARE A CELOR CARE NE REPREZINTĂ... Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 583 din 05 august 2012 Toate Articolele Autorului „S-a stins viața falnicei Veneții, N-auzi cântări, nu vezi lumini de baluri; Pe scari de marmură, prin vechi portaluri, Patrunde luna, înălbind pereții” Mihai Eminescu „VENEȚIA” Vară caniculară, vară cu instabilitate politică în țară, vară ce ne vestește prin seceta prelungită că vom
TRIST, FOARTE TRIST! INCREDIBILA NEPĂSARE A CELOR CARE NE REPREZINTĂ... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_trist_foarte_tr_marin_voican_ghioroiu_1344159713.html [Corola-blog/BlogPost/354963_a_356292]
-
se zărea translucid un chip pierdut în adâncimea odinioară transparentă a unei vieți. Un chip alungit, osos. Aici timpul se picura urmând ritualul gândurilor. De cele mai multe ori parcă nici nu exista. Prăbușit în marginea patului neclar aranjat, un fotoliu cândva falnic adăpostea o pelerină neagră la originea ei și câteva haine neumblate prin lume. Ușa masivă întregea imaginea sufocantă a unui loc care zugrăvea în umbre viața unei ființe. Tăcerea acestei rămășițe era din când în când întreruptă de un șuierat
FLUTURI SUB CEARCĂNE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Fluturi_sub_cearcane.html [Corola-blog/BlogPost/361452_a_362781]
-
să aducă osanale liderilor politici ai vremii, înfierând totodată, imperialismul anglo-american, care a contribuit decisiv la victoria comunismului în Estul Europei: Și pe ruinele lăsate/ De dușmani s-a-nălțat drapel,/ Pe care-i scris cu foc și sânge/ Al vieții noastre falnic țel./ Neclătinat, mai sus, măi mândru/ Toavarășul Gheorghiu îl ține/ Să freamăte de-asupra vieții/ Ce s-a clădit peste ruine.( autor Mihai Beniuc-volumul Steaguri, fragment din poemul Cântec pentru tovarășul Gheorghiu Dej). În anul 1955, Maria Banuș a scris
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Impresii_de_peste_ocean_dan_petrescu_1362559416.html [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
o singură lovitură pe campionul național „Tigrul din Carpați ” ,nimeni altul decât „ PANTERAAA.... ” . Reflectoarele se roteau violent în culori țipătoare, mulțimea urla disperată,flash-urile nu mai conteneau să strălucească.... Iar mie mi se-nmuiaseră deja genunchii. Trebuia să intru falnic ,să salut mulțimea ca marile vedete ,să fac o tură completă de ring ... Doar că „PANTERA ” se transformase instantaneu în simplă „pisicuță.” Cunoșteam adversarul,era același pe care-l pusesem jos în urmă cu două zile,dar mi se părea
VIATA LA PLUS INFINIT (2) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1447343170.html [Corola-blog/BlogPost/384687_a_386016]
-
o seară, căzu, prinsă-n zbor de-un vultur, zbură departe, hăt departe, la rându-i fiind bun sâmbur. Stejarul rămuros se-ntinse, cu umbra-i deasă protejând mulțimi de vietăți și plante și prin vârtejuri răzbătând. Ajuns acum copacul falnic și el rodi-ntr-o bună zi, cu sufletul plăpând, șăgalnic, pe ea astfel va nemuri. Îți mulțumesc, Treime Sfântă, din suflet eu îți mulțumesc, că n-ai lăsat să mă răpună tot răul din necaz lumesc. Ajunsă-acum la senectute
POEZII INEDITE de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/margareta_mariana_saimac_1440688648.html [Corola-blog/BlogPost/343430_a_344759]
-
însuflețește firea, un gând de nemurire străbate asfințitul legat de răsăritul - luceafărul de aur. Cuvinte - perle dense printre ani s-au înșirat și prin mai mult de un veac celest - pepite - aur împodobesc româna limbă, diamantină diademă pe fruntea de falnică ninsoare. Contemporani cu suflul ce iar ne cuprinde blând, răscolitor adesea sau tandru, plin de patos, el îl călăuzește pe al vremii călător purtându-l în migrații prin alte astre-n spațiu. Referință Bibliografică: POEZII INEDITE / Margareta Mariana Saimac : Confluențe
POEZII INEDITE de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/margareta_mariana_saimac_1440688648.html [Corola-blog/BlogPost/343430_a_344759]
-
țării mele, Ați luptat învingători, Cucerind redute grele. Lupte aprige la Plevna, La Smârdan ori la Vidin, Au aprins în suflet râvna De-a-mplini un plan divin. Dacă țara va vrea vajnici Să luptați spre libertate, Aprigi, mândri, dârji și falnici, Nu vă speriați de moarte Ziua voastră e aproape, Zi din maiul înflorit, Cerul vrea să vă adape Flori pe piept din mal ivit. Cerul vrea să vă aducă Un omagiu de culori, Să se-audă-n vai și-n lunca Marșuri
TRIPLA SEMNIFICATIE A ZILEI DE 9 MAI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1430376306.html [Corola-blog/BlogPost/384413_a_385742]
-
Am pus în fir, Iubire Si-aleasa gingășie, Iar palmele ce-nsira, Sunt palme de om bun. Am pus în stropii ploii, Durerea și nelimisti, Să curățească, gândul, De nori și vijelii. Pământul să rodească Curată armonie, Copaci înalți Și falnici, Cu frunțile în cer. Referință Bibliografica: Din lacrima / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2061, Anul VI, 22 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florina Emilia Pincotan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DIN LACRIMA de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1471858453.html [Corola-blog/BlogPost/380107_a_381436]
-
cumpărăturile și ce-i trebuie copilului, meditații în particular, cărți, caiete și-alte prostii; banii mei se duc pe cabană, c-acolo-i mândria mea! Să vadă lumea c-am ajuns sus! Cât e Blăjoaia de mare, altă casă mai falnică nu este! Și-au acolo cabane oameni de seamă, mari patroni de multinaționale, profesori universitari, doctori ce-au venit din Germania după ce s-a pensionat... Bea ce mai are în pahar, își drege glasul și plasează cireașa pe tort, să
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_voichita_palacean_veres_1374760891.html [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
clipe de neuitat când timiditatea ne permitea uneori și mici acțiuni după lungi clipe de tăcere și admirație reciprocă. De unde să-mi dau seama că totul era aranjat de guvernul din umbră, viitoarea soacră, spre a pune laba pe un falnic și vânjos flăcău ca mine. Voia probabil ca să aibă nepoți arătoși ca mine. Și așa, m-am lăsat prostit de vorbele de miere și am votat! Bate-mă peste gură Doamne, voiam doar să zic că m-am nenorocit însurându
SOACRA, BAT-O VINA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1410156625.html [Corola-blog/BlogPost/349422_a_350751]
-
piept mă doare, aerul mă vinde ne-ncetat, de întristare și melanholie, râioasă, bucuria m-a trădat ... ” Perspectiva singulară și personală este necesară în măsura în care trăirile și sinuozitățile spiritului sunt irepetabile: „Perfecțiunea Poemului tăcut e-n mine, sigiliul vrajba gurii a sporit, falnic aerul nopții dezvăluie tot ce muțenia într-un glas a scornit!”; „Merg pe apă și plâng. Sunt mersul aerului. Chiar umbra lui ... ” Pământul, ca element al cosmogoniei tradiționale, este prima formă de materie, despărțită de ape. În Evanghelia Tăcerii, citim
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Evanghelia_tacerii_nicoleta_milea_1327350119.html [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
Articolele Autorului ZILELE DIN URMĂ (VI) Cine mai cunoaște apusul?...cand răsar lumini din pustiu O oaste stelara cuprinde orori ,ce nu pot să le descriu Sub poartă stelara e lumină un simbol,neclară Războiul rațiunii ,nebunia lumii e-un falnic cântec de fanfara! Ard manuscrise ,în lumi interzise,în munții ascunși pământești Tu viscol de vise ,acoperi istorii,vestigii străbune tăinuiești Sub galbene file și arse de vreme, minciuni omenești E -atâta durere, ce pleacă-n tăcere în triste povești
ZILELE DIN URMĂ(VI) de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1491076804.html [Corola-blog/BlogPost/378713_a_380042]