1,426 matches
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > ÎȚI AMINTEȘTI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 368 din 03 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Îți amintești Roxanei, Să mergem iar spre Bran ca altădată, Cu Făgărașii falnicii, Bucegii - Cu semeție și pietroși moșnegii - Pe cale de poveste descântată. Pe-aici treceau și principii, și regii; Plimbarea de atunci n-a fost uitată, Adânc în amintire e-ncrustată, Vibrează în acorduri lungi arpegii. Nu ai uitat, îți mai aduci aminte
ÎŢI AMINTEŞTI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361750_a_363079]
-
dealuri covoare de iarbă tunsă, peluze de golf și-apoi la lizieră și dincolo în interior, pe o singură porțiune vizitabilă din exterior, tufe de ierburi pitice, ferigi, ienupări care umpleau ca o vegetație de liane pâlcurile și apoi pădurile falnice de palmieri, pini, ulmi, stejari, dafinii de California, arțarii și paltinii albi care ascund cu coronamentul lor dens și stufos cărări și drumuri asfaltate sau pietruite ce duc la vile somptuoase, abia zărite prin luminișuri. Se zice că în adâncul
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
și cei șapte ani de acasă, cum puteau constata toți cei ajunși pe aceste fericite meleaguri, desigur numai în folclorul de largă circulație, cel cu valențe formativ-educative, deoarece în practică... - Mmmdaaa, daaa, daaa, buuun, bun de tot, gândi un bătrân falnic, îmbrăcat cu o cămeșoaie albă și având în mână un toiag noduros, care urmărise cu multă atenție toată întâmplarea, însă de la o anumită distanță pentru a nu influența în vreun fel mersul lucrurilor.... A doua zi, era într-o miercuri
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > SUNT... Autor: Daniela Tiger Publicat în: Ediția nr. 1013 din 09 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Sunt lacrimă pierdută din ochiul norilor târzii căzută brutal în ecoul timpului. Sunt rouă-așternută în sufletul munților, regi milenari purtați falnic pe catafalcul împietrit al nemuririi. Sunt întrebare și sunt mirare, sunt... vânt. Referință Bibliografică: SUNT... / Daniela Tiger : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1013, Anul III, 09 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Daniela Tiger : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SUNT... de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352394_a_353723]
-
a timpului, s-a așezat că un simbol al libertății poetice pentru toți românii din țară și din diaspora. Acest volum acoperă un imens spațiu geografic cu o imensă pădure, în care conviețuiesc și dau bine ochiului și minții arbori falnici, care au cunoscut și lumina fulgerului și atingerea unui unghi de cocori, arbori rotunzi la coroană și la frunză, din care se aud cântece nemaipomenite, precum și copăcei, dezmierdați de soare și alintați de privighetoare. Lumină din versuri are strălucirea curcubeului
O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ ÎN COLECŢIA ANTOLOGIS A EDITURII ARMONII CULTURALE: „MERIDIANE LIRICE (ARIPI DE VIS)” [Corola-blog/BlogPost/352413_a_353742]
-
pereți croiți din bușteni spirituali, este a preotului poet Dorin Ploscaru, trăitor al unei vieți spornice în duh, dar și în aspirația prefacerilor bisericii materiale la care slujește, întărite, îngrijite, împodobite și înconjurate de așezăminte cu formă și rosturi nu falnice, dar solemne, nu ivite din iureșul construirii fără capăt, dar din ardoarea ctitoririi de vetre de spiritualitate creștină, civică, educațională. O caldă conversație cu părintele Dorin Ploscaru nu e o semănare cu nemodestie de laude, dar e o deșirare a
PREOTUL DORIN PLOSCARU. CLĂDITOR DE TEMELII ŞI METAFORE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352496_a_353825]
-
care l-a avut dintotdeauna pentru mănăstire și pentru credincioșii din zona Olteniei dar nu numai. Tradiția veche locală spune că un cioban ar fi văzut-o pe Maica Domnului, care i-a poruncit să taie din poiană un stejar falnic și să facă din el o biserică mică de lemn. Tăind stejarul, ar fi găsit în tulpina lui acest prețios odor - Icoana Maicii Domnului. Paul de Alep amintește în însemnările sale că un călugăr sihastru a găsit această sfântă icoană
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/350446_a_351775]
-
că și ilustrul său tată a cam pățit-o tot așa, pe nepusă masă, când i se părea lui lumea mai dragă! Nu prea mai asculta nici el de bunele noastre sfaturi, iar acum fii-su, hop și el! Mdaaa... falnici bărbați, dar cam puțintei la minte... Eh, asta este, acum! Să trecem însă la treburile noastre! - Prea-sfinția ta Mare Ierarh ce vor face iubita noastră doamnă și prințul după ce vom trece cu toții de marea durere ce ne-ncearcă? - Prea-vrednice Mare
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
din tine stindardul mult dorit, Și-n toate viețile îți voi cere să rămâi Așa cum florile de măr mereu au înflorit. Minunea care ești, minunea care sunt Îmi umple visul prea plin de tine, Căci tu ai fost stejarul cel falnic,nu mărunt Și tot tu, mi-ai adus în viață, atâta bine! Păstrează-n gând minunea care sunt Iar eu păstrez minunea de, a te fi găsit! florentina crăciun fabyola iulie 2012 Referință Bibliografica: DORINȚE / Florentina Crăciun : Confluente Literare, ISSN
DORINTE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351430_a_352759]
-
De ce? Pentru că ilustrul savant s-a lăsat pe mâna unor impostori, care urmau să-i facă Congresul la Chișinău. Unul dintre ei e Florin Cârlan, care i-a contactat pe Ilie Bratu (trecut în lista securiștilor lui Roșca cu numele falnic de „Decebal”) și pe țața Valentina Gălușcă. Niciun om de treabă n-a răspuns la invitația lor. Niciun rând în presă nu s-a scris despre acest eveniment de excepție. Din cauza unor farsori, care și-au îmbrăcat peste noapte nădragi
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
țării mele, Ați luptat învingători, Cucerind redute grele. Lupte aprige la Plevna, La Smârdan ori la Vidin, Au aprins în suflet râvna De-a-mplini un plan divin. Dacă țara vă vrea vajnici Să luptați spre libertate, Aprigi, mândri, dârji și falnici, Nu vă speriați de moarte Ziua voastră e aproape, Zi din maiul înflorit, Cerul vrea să vă adape Flori pe piept din mal ivit. Cerul vrea să vă aducă Un omagiu de culori, Să se-audă-n văi și-n luncă Marșuri
POEZII PATRIOTICE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350910_a_352239]
-
care se spune că erau acoperite aceste ținuturi timp îndelungat încă de la facerea lumii - marea Sarmatica- dupa unii, deși am auzit mai multe denumiri. Cu siguranță că pe vremuri fiind tot cel mai înalt dintre acești munți, era mult mai falnic, insă de-a lungul timpului coralii, rocile lipite rezultate din aceștia, s-au tocit. Posibil că tot din acest motiv și 'rocile' pe timp de ploaie și umiditate sunt mai lipicioase, măi alunecoase, insă verdeața cred că din același motiv
MANASTIREA SFANTULUI CASIAN! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345549_a_346878]
-
înalte, castel de apă și corpuri de clădire pentru pelerini." S-au înălțat de atunci, de când s-au zis acestea, zidurile arhitectonice a unei biserici ce va fi cea mai impunătoare clădire din complex, actualmente în construcție, și cea mai falnica pentru distanțe foarte mari. Anexele construite în stil asemănător, chiar identice, cu parter, cu terase, arcade și coloane având stilul bizantin. În aceste anexe s-au construit și adaptat sisteme de încălzire și iluminat pentru mănăstire printr-o mică eoliană
MANASTIREA SFANTULUI CASIAN! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345549_a_346878]
-
să aducă osanale liderilor politici ai vremii, înfierând totodată, imperialismul anglo-american, care a contribuit decisiv la victoria comunismului în Estul Europei: Și pe ruinele lăsate/ De dușmani s-a-nălțat drapel,/ Pe care-i scris cu foc și sânge/ Al vieții noastre falnic țel./ Neclătinat, mai sus, măi mândru/ Toavarășul Gheorghiu îl ține/ Să freamăte de-asupra vieții/ Ce s-a clădit peste ruine.( autor Mihai Beniuc-volumul Steaguri, fragment din poemul Cântec pentru tovarășul Gheorghiu Dej). În anul 1955, Maria Banuș a scris
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
mă rog, cele mai multe dintre el, au devenit niște împuțiciuni de unde peștele fuge îngrozit, dacă- firește - mai are puterea să o facă. Ți se rupe inima de jale când vezi ce prăpăd s-a făcut și continuă să se facă în falnicele noastre păduri de până mai ieri (a se citi până la Decembriadă) - nenumărate cioturi rânjind la privitorul încremenit de uimire, precum resturile de dinți dintr-o uriașă gură știrbă, mormane de crengi, dealuri rase ca-n palmă. Iar de ai cumva
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
cu mult soare, care inunda strada Principatelor Unite din București, eleva Rodica Angheelscu mergea cu pași grăbiți spre Liceul „Dinu Lipatti” ca să ajungă la ora de muzică a profesorului Gavril Prunoiu. Când am intrat pe poartă, în cei doi tei falnici se auzeau câteva mierlele care se întreceau în cântec, un concert de bun sosit al primăverii mult așteptate, la care pițigoii și sticleții le răspundeau cu ciripitul lor plin de veselie: „Vine, vine primăvara!..." Am zâmbit, le-am făcut din
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
mult timp, până s-a înserat. A doua zi ne-am uitat să-l vedem dar, nu a apărut. Și-a făcut prezența peste câteva zile, în partea cealaltă a blocului, la fereastra de la bucătărie. Acolo a crescut un corcoduș falnic și pe crengile lui în fiecare dimineață vine și cântă: gugu-ștuc, gugu-ștuc... Noi, când îl auzim, deschdem fereastra, îl strigăm pe nume și îi punem firimituri de pâine, sau boabe de grâu, pe pervazul ferestrei. Sunt zile când nu părăsește
PRIETENUL MEU GUGUŞTUCUL, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352048_a_353377]
-
și eu să fiu la înălțimea acestei lucrări. Nu știu cât am reușit, oricum am vrut din tot sufletul să continuu ceea ce a început Părintele Paroh Grigore Luțai. Ca să fac o legătură între cele două ctitorii, aș spune că rădăcinile celui mai falnic stejar din acest parc dendrologic sunt înfipte în pământul românesc de dincolo de Tisa, de unde își trag seva din vatra vechii ctitorii a Maramureșului. A fost o perioadă grea. Maicile de aici au venit de la alte mănăstiri. Suntem doar patru. Am
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352069_a_353398]
-
pieptul lui La pieptu-i să îl știe, Cu grija înțeleptului Să-l vază pe moșie. Și să nu-l scape îndrăcit De vreo ispită goală, De la cornaciul îndrăgit De piaza de sub poală, Rugă pe Maica Celui Sfânt Și milostiv și falnic Să-l schimbe-n plantă de pământ Cu numele Năvalnic. Și-așa purcese și făcu Fecioara preacurată Zicând : - Băiete, de acu Vei sta cu bunul tată Și vei renaște și-nflori Devreme primăvara, Vei răsări și vei spori Dând spor
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
la orice colț al clipei ce nu cunoaște iertarea... Viață, însă, își urmează cursul ca un izvor ce-și caută matca... mereu neliniștit, zbuciumat. Amintirile legate de un loc niciodată uitat... nu pot fi decât cu : „munți împăduriți și codri falnici”... aceasta fiind imaginea rămasă nealterată în sufletul românului nea Mitică. Dorul de plaiurile natale, de obiceiuri, datini, îi fac sufletul să vibreze și să lăcrimeze în același timp. „Multe am vorbit în acea zi cu Dumitru Sinu despre locurile sale
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
dintr-o familie de oameni harnici și mai avea încă patru surori. Tatăl său, ca de altfel majoritatea bărbaților din această parte a Ardealului, se îndeletnicea cu lemnăritul. Și astăzi, în această zonă deosebit de frumoasă, cu munți împăduriți și codrii falnici se mai practică această meserie, moștenită din tată-n fiu. „Dar lui Vasile-i plăceau cărțile!” - mi-a spus nea Mitică - și a continuat să-mi povestească, cu lux de amănunte, o serie de întâmplări petrecute în adolescența prietenului său
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE, de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356448_a_357777]
-
era iarbă deasă, verde. Atât de deasă și de verde, că nu se mai vedea pământul. Și flori. Multe flori. De toate formele și culorile. Flori de pădure cum el nu mai văzuse vreodată. În mijlocul luminișului a apărut un brad falnic, cu ramuri dese și pline de o verdeață mai intensă decât a ierbii, populate cu o mulțime de păsări micuțe cu penaj multicolor. Fănel l-a privit cu mirare și s-a minunat. S-a apropiat de el pentru a
ISPITA (20) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355707_a_357036]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > SOCIETATE, DE ADRIAN SIMIONESCU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 272 din 29 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului “Cerbul num ă-ntrece”, zise falnic Șchiopul Cu multă emfază și prea plin de sine, “Sunt croit puternic și înalt cât plopul, Toată admirația mi se cuvine”. “Mie-mi place-atunci când ciocârlia cântă”, Intră mai departe în vorbire Surdul, ” Și nici-o cântare nu-mi pare mai
SOCIETATE, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355821_a_357150]
-
în mână, am început să cânt: * Cântă primăvara Ce frumos e primăvara Când printre flori pășești Acordând chitara La dragoste gândești Și-un cântecel cu vrajă Prinde a se naște În această oază Unde-o turmă paște Și copacii-s falnici Încărcați de floare În zăvoi prin lunci Cântă o privighetoare Colo-n luminiș Ochiu' ți-l încântă Căci lângă un tufiș O dulce fată cântă Culegând o floare Ea calcă ușor Plină de candoare Pe moalele covor Eu ușor m-
PRIMĂVARA, TINEREŢEA VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354785_a_356114]
-
Acasa > Orizont > Opinii > MARIN VOICAN-GHIOROIU - TRIST, FOARTE TRIST! INCREDIBILA NEPĂSARE A CELOR CARE NE REPREZINTĂ... Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 583 din 05 august 2012 Toate Articolele Autorului „S-a stins viața falnicei Veneții, N-auzi cântări, nu vezi lumini de baluri; Pe scari de marmură, prin vechi portaluri, Patrunde luna, înălbind pereții” Mihai Eminescu „VENEȚIA” Vară caniculară, vară cu instabilitate politică în țară, vară ce ne vestește prin seceta prelungită că vom
TRIST, FOARTE TRIST! INCREDIBILA NEPĂSARE A CELOR CARE NE REPREZINTĂ... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354963_a_356292]