1,334 matches
-
umane din viața cotidiană, care presupune meditație și perfecționare fizică. Acest progres are loc în funcție de puterea de înțelegere a realității și de capacitatea de a-i înțelege legile fundamentale, metafizice. La nivel social, așadar, prin inițiere sportivă putem înțelege o familiarizare cu regulile de bază ale societății sportive. Inițierea sportivă presupune acceptarea, înțelegerea și respectarea acestor legi fără de care viața în cadrul societății sportive nu ar fi posibilă. Inițierea este vizibilă în selecția sportivilor în funcție de calități fizice, sexuale, vârstă și calități psihice
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
creativitate". Una dintre concluziile studiului: un muzeu care integrează programe școlare și promovează global factorul educațional este cu adevărat un muzeu deschis către public, o instituție democratică. Și tot cu acea ocazie identificam două direcții de intervenție în acest domeniu: familiarizarea personalului didactic cu specificul activității muzeale și posibilitățile pedagogice concrete ale acestuia; constituirea cel puțin la nivelul muzeelor de interes național sau regional a unor departamente specializate în care să activeze un colectiv alcătuit din muzeografi și profesori cu experientă
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
doi cercetători în privința elaborării unei metodologii specifice formării profesorilor pe coordonatele parteneriatului vin ca o condiție preliminară fundamentală, în contextul în care exista un curent general de opinie care sugera că reușita unei activități didactice se datora în primul rînd familiarizării profesorilor cu o colecție muzeală. S-a constatat însă că acest prim contact cu muzeul nu este suficient. Bolmont și Colson pledează pentru pregătirea continuă a profesorilor prin cursuri specializate cu accent deosebit pe aplicarea unei metodologii educaționale, formulă viabilă
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
mediului de învățare, se observă că muzeul în aer liber deține o poziție privilegiată; desfășurarea activităților artistice plastice în acest sistem pune în valoare: formarea capacităților, priceperilor și deprinderilor în medii de învățare diferite; dezvoltarea capacităților senzorio-motorii; socializarea anticipată prin: familiarizarea elevilor cu diferite profesii, introducerea acestora în noi domenii de activitate, de obicei insuficient cunoscute de publicul larg; formarea gustului estetic și a judecăților de valoare. Pot fi anticipate în acest sens dimensiunile socio-culturale și educative benefice pe care le
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
în funcție de o dorință exprimată jocul și exercițiul joc cu formele, materia, obiectele și imaginile aplicarea în practică a unei tehnici de lucru specifică artelor decorative (pictura în tempera) adaptarea unei tehnici în raport cu efectul scontat descoperirea unor procedee de exprimare adecvate familiarizarea cu operele de artă, epocile, școlile și artiștii formularea unor analize personale pe imagine consolidarea culturii artistice Elemente de tehnologie didactică PROIECT DE ACTIVITATE Desfășurarea activității în clasă Desfășurarea activității în muzeu Tema plastică: Compoziția decorativă, principiile artei decorative Tema
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
nu înțelege de ce invariabil urlăm demențial că n-avem (și nu suntem buni de) nimic, pentru a distruge numaidecât orice se construiește! Unul care, de 20 de ani încoace, trece pe răboj cu un calm halucinant tot ce ține de familiarizarea noastră cu dezastrul: mineriadele, cretinizarea maselor, exodul valorilor, tabloidizarea presei, analfabetismul moral, manelizarea partidelor, mizerabilismul artistic, exterminarea patrimoniului, misofilia, fărădelegea ca lege, mafiotlâcul neomedieval, pecinginea mârlăniei, grobianismului, calibanismului ș.a.m.d. Unul care are nostalgia rânduielii ante și interbelice, care
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
spirituală, armonie sufletească. Pe de-o parte, unde te întorci, dai de fatalism și disforie, de spectrul falimentului, al ratării personale și disperării colective, de anxietate, nevroze, nesiguranța zilei de mâine, divorțuri, avorturi, eșecuri, lehamite, sinucideri - totul într-o aiuritoare familiarizare cu dezastrul. De cealaltă parte, nu trece zi să nu auzi că acei 30 sau 100 de lei pe care-i primești pe un articol vor avea parte de 16, ba de 24, ba de 30 sau 35 la sută
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
DE UNA DIN ELE, CEA DE LÎNGĂ UȘĂ, ȘI SE UITĂ LA CELE PATRU CARABINE MONTATE ÎNĂUNTRUL VITRINEI. VEDEREA LOR ÎI DĂDU FIORI DE PLĂCERE. FUSESE PROFUND IMPLICAT ÎN CREAREA ȘI DEZVOLTAREA ACESTOR COMPLICATE ARME ENERGETICE, DAR ÎN SINEA LUI FAMILIARIZAREA CU MAȘINILE NU GENERASE NICIODATĂ DISPREȚ. MULTE DINTRE ACESTE ARME MAI PURTAU ÎNCĂ VECHILE LOR NUME: LI SE SPUNEA "PISTOALE" SAU "REVOLVERE" SAU "CARABINE", DAR AICI ASEMĂNĂRILE ÎNCETAU. ACESTE "ARME DE FOC" NU ÎMPUȘCAU CU GLOANȚE CI DESCĂRCAU ENERGIE ÎN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
identitate nouă se construiește, iar Doria este tovarășul cel mai fidel și curajos al unei Ann în care se poate ghici ceva din temeritatea femeilor cu care se va întâlni Corto în voiajele sale. Romanul educației lui Doria este romanul familiarizării cu un univers din care dispar regulile îndepărtatei Europe. Odată cu sosirea lui Doria aici, tânărul prinț descoperă vocația călătoriilor care par să nu se mai termine niciodată. Apariția unui marinar pe jumătate cinic, pe jumătate temerar (o schița a viitorului
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
eficienței literare a scrisului său” (Nicolae Balotă, „Post-scriptum urmuzian“, în Urmuz, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Hestia, Timișoara, p. 164). Articolul „O școală nouă: Simultaneismul“ al aproape adolescentului Ion Vinea (1915), vădește în schimb o destul de bună familiarizare cu principalele tendințe ale poeziei noi. Autorul articolului vede - nu fără temei - în noile curente postsimboliste o tendință de extravertire a poeziei (după introvertirea nevrotică a decadenților) și o formă modernă de mimesis liric: „Poetica contemporană derivă de la Walt Whitman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Claudel sau Rilke), autorul polemizează cu G. Călinescu (proaspăt „demisionar” de la revista lui Nichifor Crainic) și cu articolul antigîndirist al acestuia, „De disparitione angelorum“ prin care, după cum se știe, închidea cercul colaborării deschis cu „De aparitione angelorum“; pledează, apoi, în favoarea familiarizării intelectualilor români cu teologia și disputele teologice; în fine, contrapune spiritualității Renașterii perioada a-spirituală, mărunt-pozitivistă de dinaintea războiului mondial. Vinea însuși colaborase la Gîndirea (mai ales în primii ani ai acesteia) și la Cuvîntul, avînd vechi relații cordiale cu numeroși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
din interiorul apartamentului pînă afară, spre libertate. Cred că i-a luat cam o jumătate de zi Curiosului tot acest balet de explorare a fiecărui colțișor din cele trei încăperi ale locuinței mele : baia, camera și bucătăria. abia după această familiarizare perfectă a venit și pe masă și a început să se înfrupte din măr... Ceilalți porumbei l-au urmat destul de repede, într un fel de dezordine care m-a înduioșat. această mică fereastră deschisă la etajul opt al unui imobil
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
este determinat, în parte, de alegerea poziției ocupate. Adesea, observatorul alege mai întîi o poziție de unde are o imagine generală a locului, așa cum vizitatorul se plasează pe un loc înalt. Această poziție convine mai mult la începutul observației și pentru familiarizarea cu locurile. Dar odată începută observația, cercetătorul caută pozițiile de unde poate vedea diferitele componente ale situației. Va trebui deci să se deplaseze pentru a multiplică punctele de vedere. Așa cum sugerează Schatzman și Strauss [1973], observatorul poate să adopte trei poziții
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
realizării situației. Acesta este rolul unei grile de abordare destinate înregistrării proprietăților generale și permanente ale unui loc de observat. Vom distinge grila de abordare de grilă sistematică a observației interacțiunii centrale sau a diverselor interacțiuni. După o perioadă de familiarizare, observatorul definește acțiunea centrală și diferitele acțiuni sau persoane pe care le va observa în mod continuu, fără a neglijă însă alte aspecte: femeile care intră în biserică pentru o scurtă rugăciune; în cazul comunității italiene, partidele de bowling sau
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
numeroase studii de caz care demonstrează faptul că geografia contează, dar politica regională poate schimba lucrurile. Având în vedere problematica abordată, lucrarea se adresează deopotrivă studenților, masteranzilor, cât și tuturor celor care doresc să acceseze fonduri nerambursabile, obiectivele acesteia vizând: familiarizarea cititorului cu noțiunile specifice managementului cu fonduri europene, înțelegerea conceptelor și metodelor managementului de proiect, înțelegerea liniilor prioritare ale programelor de finanțare și ale criteriilor de eligibilitate și de evaluare ale propunerilor de proiect, înțelegerea evoluției obiectivelor Uniunii Europene de-
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
calitativ precede un studiu cantitativ în următoarele situații:<footnote C. Dobre, C. Negruț, M. Venczel, op. cit., p. 142. footnote> a) este dificil să se stabilească obiectivele cercetării; b) informațiile disponibile nu sunt suficiente pentru formu larea ipotezelor; c) este necesară familiarizarea cu vocabularul utilizat de populația studiată. În cazul cercetărilor calitative, „cercetătorul are un rol activ în întregul proces de cercetare”, se utilizează eșantioane de dimensiuni mici, din cauza dificultăților cu care sunt obținute datele, duratei relativ mari de culegere a informațiilor
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
cu cea mai responsabilă forță de muncă.” Michael Dell, fondator și director general al Dell Computers De fiecare dată când lucrez, Îmi place să cunosc mai bine compania Înainte să Încep să prezint seminarele angajaților. De multe ori, procesul de familiarizare include și un tur al companiei clientului meu. Ele nu sunt utile doar pentru cunoașterea culturii companiei, ci Îmi oferă deseori indicii cu privire la ceea ce aș putea aștepta mai târziu de la seminare. În timpul unor astfel de tururi, observ cât mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
pur formale, pe câtă vreme analiza de conținut a reușit, într-adevăr, să le scoată la lumină. Pe aceeași linie, exemplele din a doua parte a acestui capitol subliniază importanța contextului, chiar și în analiza categoriilor formale. Mai exact, am văzut cum familiarizarea cu conținutul integral al poveștii, cu stilul lingvistic specific vorbitorului și cu mediul social mai larg în care acesta trăiește este esențială în analizarea anumitor secțiuni ale poveștilor vieții pe care le-am avut la dispoziție. Notetc "Note" 1. Proiectul
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
inadecvată („nocivă”). În schimb, după părerea lui Mihai Spăriosu, soluția gadameriană se dovedește ineficace, din moment ce ecartul dintre artă și știință ar fi fost provocat chiar de teoria platonică, respectiv aristotelică (ambele distingând categoric imitația artistică de cunoaștere, prima pretinzând doar familiarizarea cu un model preexistent, iar cea de-a doua descoperirea și înțelegerea efectivă a realului): Plauzibilitatea însăși este depășită în artele imitative de plăcerea estetică, căreia îi este direct subordonată. Această plăcere provine din două surse: imitația și cunoașterea. Dar
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
realități care se dovedește ea însăși incoerentă, haotică, imprevizibilă, poezia nu are nimic de pierdut dacă se reorientează către valorile denotative ale limbajului, exploatându-i la maxim valențele mimetice. Dintr-un instrument al dezumanizării, al defamiliarizării (sau, mai precis, al familiarizării cu „obstacolul”), ea devine o modalitate eficientă de a redescoperi farmecul comunicării, punctele de contact, articulațiile dintre Sine și Celălalt, fapt ce permite, în ultimă instanță, luarea în considerare a posibilităților infinite ale propriei lumi. În strânsă legătură cu distincția
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de fiecare zi. Din acest punct de vedere, se poate vorbi, într-adevăr, de „întoarcerea realului”, chiar dacă esențial în poezia lui Mircea Cărtărescu nu este totuși - așa cum autorul se străduiește să ne convingă prin textele sale teoretice - procesul de (re)familiarizare cu lumea reală, de (re)reglare a simțurilor 407. Până și în pasajele în care interesul este acaparat în mod evident de universul obiectelor mărunte, iar discursul capătă aspectul celei mai „transparente” proze, ceea ce frapează este o anumită opulență barocă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
proprietăți specifice rezultate din interacțiunea și interdependența cu celelalte părți componente”. Altfel spus, integrarea este o acțiune ce se exercită asupra persoanei, implică o continuă transformare și restructurare a potențialului, a Însușirilor individuale și nu un simplu act extern; presupune familiarizarea cu mediul (școală, colectiv de muncă), acomodarea cu cerințele mediului și adaptarea (modificarea unor stereotipuri vechi și punerea lor de acord cu o nouă situație), crearea unor concordanțe Între ceea ce a văzut, dobândit, admis și ceea ce se cere individului. Actul
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
sau reducerea testării standardizate excesive; - crearea ocaziilor pentru ca elevii școlii obișnuite să-i cunoască și să-i Înțeleagă pe elevii cu dizabilități; apariția ocaziilor necesare pentru aceștia din urmă de a interacționa social, având În preajmă modele de copii obișnuiți; - familiarizarea cadrelor didactice din Învățământul obișnuit cu elementele specifice educației speciale; - valorificarea, Într-un cadru mai larg, a competențelor cadrelor didactice specializate. Cadrul didactic itinerant/de sprijin joacă un rol ce reprezintă o combinație Între un profesor consultant și un tutore
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
capacităților sale; • formarea la elevul cu cerințe speciale În educație a unui registru comportamental adecvat, care să permită adaptarea și integrarea sa socială, printr-o experiență comună de Învățare alături de elevii normali; • asigurarea legăturii cu faptele reale de viață și familiarizarea cu o serie de obișnuințe privind activitățile de utilitate practică și de timp liber; • dezvoltarea capacităților necesare pentru rezolvarea independentă ( În limitele permise de gradul de deficiență) a problemelor personale și de viață cotidiană, creșterea autocontrolului În situații dificile și
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
elaborat În anul 1982 și include trei faze: - faza A, pregătirea copilului cu cerințe speciale pentru a fi integrat, presupune evaluarea tipului și gradului deficienței copilului, compatibilitatea copilului cu mediul școlar, activități de terapie și reeducare premergătoare integrării, activități de familiarizare a copilului integrat cu mediul școlar etc.; - faza B, pregătirea cadrelor didactice din școala obișnuită, se referă atât la pregătirea profesională (metode și tehnici specifice de lucru cu elevii deficienți, proiectarea activității didactice În noile condiții, metode de cunoaștere a
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]