1,008 matches
-
W. Krafft, Hermannstadt, 1925, p. 239; L. Makkai, op. cit., p. 129. 742 Hurmuzaki, II/1, doc. 181. 743 Trebuie analizată aprecierea lui I. Neculce: "turcilor îi închinată, nu luată cu sabia". A se vedea, în acest sens, D. Berindei, Domni fanarioți și înalți dregători în Principatele române, în "Românii și Europa", p. 4. 744 Al. Herlea, Les conditions de l'élaboration et l'importance des "Constitutions Aprouvées" de Transylvanie, în RRH, XI, 1972, nr. 3, Bucarest, p. 62. 745 Z. Trócsányi
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Studii Neoelene din cadrul Centrului Național de Cercetare, cu o bogată experiență în domeniul paleografiei, reputat specialist în paleografia chirilică românească, s-a ocupat în cercetările sale istoriografice mai cu seamă de relațiile politice, economice și culturale româno-elene, de genealogia familiilor fanariote, de manuscrisele aflate la Athos, de istoria presei de limbă română și greacă, precum și de relațiile dintre Epir, Moldova, Valahia și Transilvania. Opera sa este impresionantă, cuprinzând numeroase participări la congrese și simpozioane internaționale, opt cărți - printre care amintim Étude
Studii istorice by Claudiu Sfirschi-Lăudat () [Corola-journal/Imaginative/8750_a_10075]
-
spectru foarte larg de domenii, precum limba și literatura, muzica, sculptura, arhitectura, arta populară etc., a căror prezentare aparține distinsului filolog Maria Marinescu-Himu. În descrierea relațiilor politice, economice și culturale dintre Grecia și România, autorul acordă o atenție aparte domniilor fanariote, subliniind contribuția celor două Academii Domnești de la București și Iași la dezvoltarea învățământului și a activității editoriale românești din perioada Iluminismului. Un loc însemnat ocupă, de asemenea, istoria Bisericii Române, capitol semnat de elenistul Ilias Fratseas. Bogata materie cuprinsă în
Studii istorice by Claudiu Sfirschi-Lăudat () [Corola-journal/Imaginative/8750_a_10075]
-
referitoare la existența unui cimitir evreiesc mai vechi decât cel de pe fosta stradă a Cremenei, abandonat din cauza ciumei (1848). Locația acestui din urmă cimitir este una ambigu): fie sub dealul Bisericii Precista, fie sub dealul Izvoarele. În pofida faptului că domnii fanarioți au încurajat imigrarea israeliților în mediul urban românesc, numărul membrilor comunității evreiești din Bacău s-a menținut, de-a lungul secolului al XVIII-lea, la cote scăzute. Pentru finalul acestui secol, cele mai optimiste estimări sunt plasate în jurul cifrei de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1774) - sediul isprăvniciei și, ulterior, sediul Eforiei/Primăriei Bacău - și vechile biserici creștine ale orașului - biserica Precista (1491), biserica catolică și biserica Sfântul Ioan (construită între anii 1803-1813). Mai mult ca sigur, structura socială a așezării era una specifică perioadei fanariote: o elită politică și una cultural-religioasă profilate în jurul elementelor grecești și, la baza piramidei sociale, categoriile scutelnicilor, poslușnicilor, ale micilor negustori și meseriași, precum și numeroasele lor slugi. Fenomenul degrecizării instituțiilor politice și bisericești, ce a urmat mișcării revoluționare condusă de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ritmul prezentului. Încă de mult își crease un personagiu exterior și interior, izolat și singular; nu știu întrucît și-l studia, dar îl realizase definitiv. Închis în el, cu aerele zbîrlite ale unui arici retractat, cu absență distantă, cu rîie fanariotă acoperită de blazon bizantin, împăunat chiar în vremea cînd era silit să apară fără cea mai simplă decență vestimentară, ceremonios și protocolar, timid pentru că era orgolios peste măsură, sau orgolios ca să nu pară prea timid, cu fumuri nobiliare împrăștiate din
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
lui Hasdeu care motiva neinspirat că dramaturgul "nu este un creator de tipuri, ci un fotograf" ceea ce, probabil, a generat amara concluzie Hengher, da! da' literat nu! În mod realist și convingător, Șerban Cioculescu apreciază că cel din urmă ocupant fanariot (N. Davidescu) "...ar fi rămas un izolat dacă ar fi fost neîncadrat "Junimii", nesusținut de prieteni și bizuindu-se numai pe propriile sale puteri artistice". Despre propriul său debut în teatru, Caragiale va scrie iarăși cu adîncă amărăciune: "Un ziar
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
drept soluții estetice formule ca "îl prinde sau nu-l prinde", ori "expresiunea îmbracă ori nu îmbracă perfect intențiunea""), formule ca cele persiflate fiind apreciate superlativ de alți comentatori. Celebrul articol al lui N. Davidescu Caragiale cel din urmă ocupant fanariot, sau inaderența lui la spiritul românesc (Cuvîntul liber, august 1935) s-a acoperit de mult de ridicol prin aprecierile hilare și total părtinitoare ("măscărici literar"), fiind drastic și în spiritul adevărului corijat de Șerban Cioculescu (Detractorii lui Caragiale) și P.
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în care se confruntă opinii diferite, contradictorii, formulate într-un registru oratoric variat, cu acuzatori și martori ai apărării, ca la veritabilele procese judiciare. Cea mai autorizată "voce" aparține lui Alexis Diomo "brun și delicat odinioară ca un tânăr cocon fanariot din stampe, cu nasul arcuit, cu părul negru ca pana corbului", cu obrazul brăzdat acum și părul căzându-i în bucle peste o ureche "sfârticată într-un duel", cu "dinții lungi și rari, pe care și-i dezvelea la supărare
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
uitare. Pe scurt, gelozia feminină ar fi un fenomen anormal, patologic, fiindcă nu se naște din suferință, ci dintr-un "spirit de dominație și de distrugere". Nici Diomo nu se lasă rugat să-și spună părerea: pentru aventurierul cu sânge fanariot, femeia e numai "răutate și viclenie", viclenia fiind "una din funcțiile sexului", care nu ține cont de cultură; ea "înșeală din instinct", chiar și atunci când "nutrește pentru bărbat un sentiment total, absolut, ca pentru o divinitate binefăcătoare și indulgentă". Așa
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
sale. Românii au păstrat totuși până în secolul al XVI-lea spiritul războinic și virtuțile bărbătești ale strămoșilor lor. Începând cu secolul al XVII-lea, influența grecilor veniți din Constantinopol devine predominantă; în secolul al XVIII-lea, regimul înjositor al prinților fanarioți corupe și demoralizează țara, distrugând-o. Se pare că, renunțând să supună prin forță neînduplecatele popoare ce i-au opus o rezistență atât de fermă, Divanul ar fi vrut să le slăbească pentru a le aservi. Ocupațiile rusești, care s-
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
și lăcomia guvernatorilor făcură ca funcțiile publice să fie scoase la mezat; aceste posturi nefiind decât un mijloc recunoscut de îmbogățire, se unelti pentru ele cu atât mai multă înfocare cu cât permiteau intrarea în rândurile aristocrației. Sub regimul domnilor fanarioți, goana după funcții atinse limite extreme și exacțiunile nu mai avură margini. Cea mai mare parte din pradă reveni cetei avide a grecilor ce soseau din mahalalele Constantinopolului în urma domnilor din Fanar. Naturalizarea dobândindu-se de drept prin căsătoria cu
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Abuzul a fost dus și mai departe. Cum câțiva ctitori rânduiseră să fie făcute ofrande anuale mănăstirilor grecești de la muntele Athos, din Alexandria, Ierusalim și celor ale patriarhului de la Constantinopol, aceste daruri s-au transformat puțin câte puțin, cu ajutorul prinților fanarioți și, mai târziu, cu cel al Rusiei, în acapararea tuturor veniturilor. Astfel că existau, foarte de curând, două feluri de mănăstiri: 1. cele numite naționale, ale căror venituri se folosesc în interiorul țării; 2. cele numite închinate, ale căror venituri erau
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
riscant, deoarece observatorul are de semnalat abuzuri ciudate. Aceste abuzuri au fost grave, scandaloase, nemaipomenite și au durat o sută cincizeci de ani. Timp de un secol și jumătate, Principatele au fost exploatate de turci, de călugării străini, de domnitorii fanarioți, de cei pământeni chiar. Probabil că aceste provincii, asemenea ducatului Milanului, posedă resurse imense, dacă n-au fost epuizate de atâtea furturi, de spolieri, de ocupații. Nu vom povesti din nou istoria acestor scandaluri; a fost scrisă de penițe mai
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
toate aceste frumoase păcătoase, există mai multe puncte comune, iar când una dintre ele definea ocupațiile din București prin această vorbă de spirit, deja citată: "Se face dragoste sau se vorbește despre asta", ea smulgea vălul. De altfel, de la regimul fanariot încoace, amintirile Greciei s-au reînsuflețit; se știe bine că saloanele Aspasiei nu se deschideau decât pentru societatea cea mai înaltă din Atena și că soții își conduceau soțiile la lecțiile sale. Nimic nu s-a schimbat, în afară de faptul că
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Principatelor Prima epocă • Cucerirea romană • Invazii asiatice • A doua epocă • Ocuparea Daciei de către maghiari; dezmembrări; se formează Valahia și Moldova • A treia epocă • Tratat de alianță cu otomanii; tribut și suzeranitate • Războaie • Mărire și decădere • A patra epocă • Domnia prinților fanarioți, jefuire, ruină, sărăcie • A cincea epocă • Întoarcerea domnitorilor indigeni, ocupația rusească • Evenimentele din 1848 și 1859 Nu ne putem face o idee justă despre situația actuală a Principatelor Dunărene fără o examinare rapidă a istoriei lor. Nu vă îngrijorați; vom
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
-lea, continuă în cel de-al XVII-lea. Turcii profită de ea pentru a mări tributul, pentru a ocupa fortărețele de la Dunăre și pentru a-și aroga dreptul de a numi și mazili hospodarii. A patra epocă Regimul domnitorilor ziși fanarioți Aici istoria celor două provincii trebuie să îmbrace doliul. Renunțăm chiar la a mai analiza această epocă fatală și lăsăm cuvântul istoricilor României. "Populațiilor române li se luă cel mai sfânt dintre drepturile lor, acela de a fi conduse de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
arbitrare ale acestor noi despoți... Dintre toate mișcările politice suferite de Valahia, cel care i-a corupt măruntaiele, care i-a stricat moravurile, care i-a pervertit obiceiurile naționale, care i-a slăbit curajul e suirea pe tron a domnitorilor fanarioți, neam josnic și nefast... Titlul de hospodar a devenit prețul josniciei celei mai nerușinate...; supuse acestor servitori ai Porții, cele două provincii nu mai fură de acum încolo decât ferme cedate licitantului care oferă cel mai mult... De îndată ce fanariotul ajungea
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
dreptei pentru a găsi un succesor d-lui Catargiu; întregul partid se recuză. Capitolul 5 Despre proprietate în Moldo-Valahia Proprietate colectivă la origine • Aceasta devine condițională prin crearea fiefurilor și mănăstirilor • Individuală în epoca decadenței, își schimbă proprietarul sub regimul fanariot • E absolută astăzi, de ce? • Dorințe modeste ale țăranilor • Proiectul lui Catargiu nu le satisface • Analogia acestei probleme cu revendicarea poporului roman sub Gracchi D-l Catargiu sucombând poate chiar sub povara proiectului de lege rurală al domniei-sale, nu e deplasat
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
fiii lui Noe, stămoș al popoarelor Europei (n. tr.). "Grecușor înfometat", cf. http://ars-scribendi.ens-lsh.fr/imprimer. php3? id article=40, http://www.sud-est.md/numere/20020326/article 6/ (versiunea traducătorului) (n. tr.). 111 Fanarul sau Fanalul. Toată lumea știe astăzi că domnitorii fanarioți provin din acești greci slugarnici care se făcură servitorii otomanilor după cucerire. Împinși, ca dragomani, în ultimele ranguri ale servitorimii, știură să ridice puțin câte puțin această funcție la rangul celor publice, de unde se repeziră asupra Principatelor ca un stol
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
vechi și drepte va spânzura și pe Ruset și Boerescu. [2] Pe doi oameni [î]i urăsc în țara asta, doi oameni care trebuiesc nimiciți din cauza falsității lor: Roset și Boerescu. Caballa eliminării grecilor. Oricare grec venit sub domnie grecească fanariotă trebuie să dovedească că s-a încetățenit. Fanarului un vechi nu. Vezi xenofobia celor vechi. [3] Doi oameni merită spânzurați în această țară de felinare prin linch-justitz ca-n America, C. A. Rosetti și Boerescu. Unul pentru că e grec, arhigrec
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Muntenia și Moldova? Vorbeam de glorie, dar vedeam umilință, vorbeam de opulență, dar ne copleșea mizeria, vorbeam de noblețe, dar corupția era generală. Soluția a fost găsită rapid: vinovată pentru decăderea României a fost "balcanizarea" ei în timpul mult hulitei epoci fanariote. La începutul secolului al XVIII-lea Poarta Otomană și-a pierdut încrederea în domnitorii români vasali și i-a înlocuit cu greci ortodocși veniți din Istambul, din mahalaua Fanarului. Până în 1821, timp de peste o sută de ani, treizeci și unu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
timp de peste o sută de ani, treizeci și unu de principi greci au domnit de șaptezeci și cinci de ori pe tronul Muțeniei și al Moldovei. Deși se percepeau pe ei înșiși ca principi reformiști, promovând un fel de iluminism oriental, domnitorii fanarioți au adus pentru prima dată în țările române atmosfera levantină de la sudul Dunării, care mai târziu a fost socotită vinovată de toate nenorocirile poporului român. Mita, bacșișul, taclaua leneșă, justiția coruptă, zeflemeaua superficială sânt și astăzi socotite de români moșteniri
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
au adus pentru prima dată în țările române atmosfera levantină de la sudul Dunării, care mai târziu a fost socotită vinovată de toate nenorocirile poporului român. Mita, bacșișul, taclaua leneșă, justiția coruptă, zeflemeaua superficială sânt și astăzi socotite de români moșteniri fanariote. La sfârșitul secolului trecut poetul național Mihai Eminescu, fondatorul doctrinei naționaliste românești, constata cu amărăciune discrepanța dintre demagogia patriotică a clasei politice și realitatea ei balcanizată: "Și apoi în sfatul țării se adun să se admire / Bulgăroi cu ceafa groasă
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
coruptă socotindu-se însă a avea "sînge de roman", a fi "nepoata lui Traian". Șovinismul feroce al marelui poet e întrucîtva paradoxal, el însuși având, se pare, o pronunțată origine sud-dunăreană. Din secolul al XlX-lea și până azi perioada fanariotă a fost percepută drept cel mai mare traumatism istoric suferit de imaginea de sine a poporului român. Perioadă rușinoasă, intolerabilă, trecută cu vederea rapid de istorici, ea e socotită vinovată de toate eșecurile social-politice ale României, de neputința ei de
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]