2,195 matches
-
apăsat de greutăți numai vede decât dezastrul iminent, puterea infinită a lui Dumnezeu poate aduce vindecare și deschide un nou drum pe care se poate pășii ca pe timpurile lui Moise când Dumnezeu a oferit poporului asuprit și urmărit de Faraon un drum prin mijlocul Mării Roșii. Oare atunci când dureri și probleme ne inundă viața și sufletul de ce să ne prăbușim sub greutatea lor? Putem avea parte dacă dorim de izbăvire și mângâiere divină. Apostolul Pavel ne redă atât de frumos
MAI PRESUS DE PUTEREA UMANĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2036 din 28 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371115_a_372444]
-
răsărit ... Cum știi, Părinte, m-am născut într-un Egipt urgisitor pentru evrei și toți ai lor, iar biata mama s-a zbătut să mă salveze de la moartea cerută-n chip poruncitor pentru băieții robilor de-acea cumplită piază-rea, neomenosul Faraon, și-n sicriaș bine-ntocmit din papură, cu smoală uns, m-a pus hrănit și adormit, ca să plutesc prin stufăriș la malul Nilului zeiesc, cu-ncredințarea c-oi trăi prin vrerea Tatălui ceresc. Și-ntr-adevăr, am fost salvat chiar de prințesa egipteană
MEDITAŢIILE LUI MOISE (MEGAPOEM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347920_a_349249]
-
îndată am pornit la drum cu zelul proaspătului uns. MEDITAȚIA III (Ieșirea din Egipt) Aveam poruncă de la Tine ca împreună cu Aaron, evreilor să le vorbesc de planul Tău și-a lor silință în ascultare și credință, apoi să dau de Faraon (eu, vistierul vrerilor divine pentru a fratelui rostire) și-ndată să-l înștiințez că-ndemnul Tău imperativ este ca robii să-i sloboadă din seculara lor trudire, în caz contrar peste Egipt și peste-ntreaga-i seminție se va abate
MEDITAŢIILE LUI MOISE (MEGAPOEM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347920_a_349249]
-
divine pentru a fratelui rostire) și-ndată să-l înștiințez că-ndemnul Tău imperativ este ca robii să-i sloboadă din seculara lor trudire, în caz contrar peste Egipt și peste-ntreaga-i seminție se va abate grea urgie. Cum Faraonul se credea zeu mai puternic decât Tine, a necinstit a Ta poruncă, ba în trufia-i sfidătoare i-a osândit pe bieții robi la munci atât de-apăsătoare, încât pe capul meu cădeau reproșuri grele, felurite pentru amestec nepermis în
MEDITAŢIILE LUI MOISE (MEGAPOEM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347920_a_349249]
-
pe capul meu cădeau reproșuri grele, felurite pentru amestec nepermis în taina lucrurilor scurse din viitor înspre trecut, ce răul - deja cunoscut și devenit obișnuit - l-a-nlocuit cu un calvar mult mai perfid și mai amar decât obida dinainte. Atunci, ca Faraonul să-nțeleagă că-i un nevrednic muritor și că Tu, Domnul, ești Unicul de viață și de moarte dătător, trimis-ai plăgi pustiitoare peste-a Egiptului suflare, ca inima de căpcăun a bestialului stăpân (după ce Tu i-ai împietrit-o
MEDITAŢIILE LUI MOISE (MEGAPOEM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347920_a_349249]
-
pahar cu vin, dat de pomană, apoi se mânâncă și se bea lângă focul făcut numai cu boji. - Din câte înțeleg, un fel de a sărbători Paștile ca la evrei. La ei, dezrobirea fizică! Adică au scăpat de urgia unui Faraon. Ce le-a mai pățit sufletul pe-acolo, pe la el, vai de capul lor! Dar la voi?! Sincer, mă mir! Paștile la români, la ortodocși, ca simbol dezrobirea sufletului, înțelegi? Păi voi, olteni, sau?... Că nație mai a dracu decât
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
apasă si-adun' Toate minciunile ce astăzi se spun E o furtună de spasme și urlet Lovesc, găuresc amețitor cu răsunet Cu toții vorbim, mimam fără sunet Înecați de zgomote ce răzbesc și un tunet. Piramide clădite din oase de robi Faraoni ce fură și ochii la orbi Otravă ți-e dată, fără să vrei o absorbi Cu toții ciupiți si-nghititi că de corbi. Referință Bibliografica: lemne de piatră / Angheluță Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 645, Anul ÎI, 06 octombrie
LEMNE DE PIATRA de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 645 din 06 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346373_a_347702]
-
întâmplat poate și pentru că în sângele său se zbăteau cu năvălnicie valurile uneori blânde, alteori furioase ale lui Hapi, glăsuind cu fală neascunsă lumii despre misterul greu deslușibil al vechilor piramide din Egiptul antic, dar și despre o civilizație a faraonilor cu chip cioplit în piatră la a cărei semantică profundă nu este posibil a ajunge lesne vreodată și cu orice preț, dacă nu reușești să te confunzi spiritual cu însăși istoria și sufletul darnicului Nil... Precum îmbătrânitul de vreme cântec
FORŢA IMPLACABILĂ A DESTINULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345427_a_346756]
-
școlii lor. Conform cultului creștin-ortodox prin cuvântul ,,arhanghel” înțelegem ,,mai mare peste îngeri” sau ,,cel dintâi dintre îngeri”. Printre multele biruințe ale Arhanghelului Mihail, trebuie să amintim că el a adus cele zece pedepse peste poporul cel împietrit al lui Faraon. El s-a arătat păzitor oștilor lui ... Citește mai mult Ziua când școala înflorește de zâmbet, emoție, cântec și bucurieîn calendarul sufletesc al fiecăruia dintre noi, se înscriu aproape în fiecare zi evenimente semnificative.Astfel, ziua de 8 noiembrie a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
școlii lor.Conform cultului creștin-ortodox prin cuvântul ,,arhanghel” înțelegem ,,mai mare peste îngeri” sau ,,cel dintâi dintre îngeri”. Printre multele biruințe ale Arhanghelului Mihail, trebuie să amintim că el a adus cele zece pedepse peste poporul cel împietrit al lui Faraon. El s-a arătat păzitor oștilor lui ... XXV. ȘCOALA PRIMARĂ ȚEPEȘ VODĂ, ÎN ZI DE SĂRBĂTOARE, de Cornelia Vîju , publicat în Ediția nr. 1760 din 26 octombrie 2015. În fiecare an, pe 26 octombrie, de ziua Sf. Dumitru, Școala Țepeș
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
mii de ani în urmă. Nu a fost intenția nimănui de a intra în Istorie, cu toate acestea, oamenii credinței au făcut Istorie. Acest ” protest” a luat naștere pe când : - Abel aducea o jertfă plăcută lui Dumnezeu, - Moise mijlocea înaintea lui Faraon, pentru eliberarea poporului Israel, - pe când israeliții “protestau” înălțând “Cântarea de Laudă” pe malul Mării Roșii. Daniel “protesta” de trei ori pe zi, după cum spun Scripturile, cu fereastra deschisă spre Ierusalim. Datorită “protestului” său, Dumnezeu a închis gura leilor. Oare noi
DESPRE PROTESTELE CREŞTINE de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376579_a_377908]
-
mii de ani în urmă. Nu a fost intenția nimănui de a intra în Istorie, cu toate acestea, oamenii credinței au făcut Istorie. Acest ” protest” a luat naștere pe când : - Abel aducea o jertfă plăcută lui Dumnezeu, - Moise mijlocea înaintea lui Faraon, pentru eliberarea poporului Israel, ... Citește mai mult Motto: "Vă îndemn deci, înainte de toate, să faceți cereri, rugăciuni, mijlociri, mulțumiri, pentru toți oamenii, pentru împărați și pentru toți care sunt în înalte dregătorii, ca să petrecem viață pașnică și liniștită întru toată
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
mii de ani în urmă. Nu a fost intenția nimănui de a intra în Istorie, cu toate acestea, oamenii credinței au făcut Istorie.Acest ” protest” a luat naștere pe când :- Abel aducea o jertfă plăcută lui Dumnezeu,- Moise mijlocea înaintea lui Faraon, pentru eliberarea poporului Israel,... III. JANIK GABRIELA - VINO DOAMNE! (POEM), de Ligia Gabriela Janik, publicat în Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016. VINO DOAMNE! De unde, Doamne, e atât orgoliu între noi, când Tu, de bunăvoie, Cerul ai părăsit ? De unde
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
boii soarelui cu sârg Trag de astru-l duc la târg, m-au plecat prietenii, Scuturarea cetinii, ca un far rămas-am, văd, Caut pacea în prăpăd, renaștere, remoarte, relenti, Dar REIUBIREA tu n-o s-o mai știi, Precum tac faraonii de milenii, De mult pierdut-am ritmurile vremii. Ce-aș vrea să fiu un pepene, Să mă arunc pe geam, Cu plesnet pe asfalt, băi, nene Un pepene-gigant. Sătul de tanti Rina, Ce are-oricând dreptate, De mica-marea Cuța, Visând numai
SOCRATE A FOST PISICĂ, CARE VA SĂ ZICĂ....OAMENI, CĂRȚI, VIAȚĂ ȘI FILOSOFIE [Corola-blog/BlogPost/372589_a_373918]
-
din ostrovul de alături aveau și ei niște ogoare, e drept, foarte mici, sau că aveau niște animale pricăjite. Vedea cu ochi răi că o parte dintre evrei se descurcau cu ce aveau și cu ce primeau muncind pe digurile faraonului, și nu mai veneau să muncească pământurile sale. Asta îl înfuria, și punea slugile sale să provoace cât mai multe șicane evreilor din satul vecin, fie să le distrugă cumva ogoarele cu turmele sale lăsate fără de căpătâi să hălăduiască pe
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
societatea e și mai vinovată dacă, în loc de împărțitori de gazete sau alergători de barieră, iese din ei directori de bancă, și demnitari ai statului. Dacă d. Fundescu a uitat misterele bucătăriei pentru a scrie gazete și din strănepot al vechilor faraoni s-a modernizat în strănepot al lui Traian, făcîndu-se și reprezentant al nației... celei românești din păcate, desigur nu domnia-sa e de vină, ci acea nație care îngăduie ca oameni fără știință de carte și mărginiți din fire să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu scot decât o lecție neinteresantă și mediocră; există, din contra, descifratori de ieroglife cari, cu interesul arzător al unui Champolion sau Lepsius, știu să fermece auditoriul cu numărul, cam mare și, la dreptul vorbind, de puțină importanță, al dinastiilor faraonilor. Nu obiectul, propunerea lui interesează și cei mai buni învățători vor rămânea aceia cari vor ști să-și electrizeze auditoriul prin vox viva a lor, prin grai și intuițiune, oricât de aridă ar fi îndealtmintrelea tema ce o tratează. Ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să-și laude guvernul cu tonul băieților ce cântă sopran la biserica San-Petru din Roma, mai trebuie să ne imputeze nouă, nu altora, nerăbdarea de-a veni la putere. Bine, onorabili confrați, nu vedeți că asta-i treaba "Dairelei lui Faraon"? Încai dac-o face "Daireua" sîntem dispensați de orice discuție. Las-să facă finanțe învățatul de el, să facă politică, să batjocorească pe conservatori; [î]i șade bine. Asta-i meșteșugul lui, să fiarbă vorbe și să frigă finanțe, dacă s-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
braziliene și chinezești? Dar arătați articolul din "Presa" țăranului, arătați-i-l proprietarului mare, negustorului, arătați-i-l oricărui om cu mințile întregi ș-o să vă zică că vă lipsește nu o sâmbătă, ci toate. Râdem noi de "Daireaua lui Faraon". Ei bine, cât e de insipidă, atât de ridicolă tot nu s-a făcut ca "Presa". Dac-ați face-o încai din ironie n-am zice nimic. Dac-ați zice de ex.: "Arab-Tabia? La Paștile calului, dar uite temenele plecate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
M. Eminescu: Viața-omenirei lungă luptă e cu tine, / Obeliscii în risipă, piramidele-n ruine / Pedici sunt ce le-au pus omul l-al tău pas înfricoșat" (Moarte, tu îmi pari ...). "... Corpul nostru este un răvaș de drum al pulberei..." (Avatarii Faraonului Tlà) 2. Motivul cronotopului analizat de studiul nostru (munte piramidă, cetate, ruine, pulbere) nu coboară în "halele" subpământene, unde G. Călinescu plasează imagini ținând de "necroerotică". Dar varietatea acestei "imaginații dinamice" (după o formulă a lui G. Bachelard) păstrată pe
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
demon! Abia acum pricep / De ce-ai urcat adâncurile tale / Contra înălțimilor cerești" (Demonism). În această "rivalitate" zidul devine o "armă" proteguitoare: "Piramide și temple, orașe și grădini suspendate puneți contra privirilor mele... râd de voi, regi ai pământului" (Avatarii faraonului Tla). De fapt, ultima sa redută sub stele, perisabilă, lutoasă, redată prin metafora "cojilor" de alună, după care se întemeiază/stă, de veghe, o conștiință tragică: Ce căutați a prinde eternitatea în niște coji de piatră, care pentru mine sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
zidire, cu murii ei risipiți, cu copacii uscați pe a cărora tulpină creștea generații tinere de arbori noi și subțiri... Era un parc cu o pădure veche, unde pe ruinele copacilor vechi și putrezi cresc cei noi și tineri" (Avatarii faraonului Tla). turn: "În turnul vechi de piatră cu inima de-aramă Se zbate miazănoaptea..." ( Se bate miezul nopții) clopotniță: "Și-n clopotnița veche de stâlpi toaca izbește, Când sufletu-mi demon cuvântul lui trezit Arama răgușită... biserica-n ruină Stă
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
care trezește semnificații. Încă "trăiesc" în preajma lor umbre care par "a călători din veac în veac"19 ca un suflet ce încă nu și-a părăsit trupul. Eminescu redă aceste "umbre" printr-o tehnică a "vocilor" (mai ales în Avatarii faraonului Tla) modulate de vânt: "Auzi! Vântu-n ruine și undele se vaier..." (Mureșan) "Și-n creieri-i aleargă de gânduri vijelii Cum ginii se sfarmă-n ruinele pustii" (Întunericul și poetul) Să zăbovim acum asupra ipostazierilor ruinei, a formelor prin care
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
căzuse de pe ele, încât părea o bucată din ruina unei cetăți." (Sărmanul Dionis) Fascinația "cemeterială"20 nu merge însă niciodată spre morbid, spre descompunerile cadaverice (precum în poezia lui Baudelaire). Eminescu descrie cadavrul în raclele mausole ielor (Strigoii, Gemenii, Avatarii faraonului Tla) până când sufletul se desprinde de trup, apoi mută privirea reflectorizantă pe un alt cadru: natura cu "circulația elementelor" unde "elementele și moleculele sunt slobode din nou să se desfacă și să se împreune"21. Poetul nu "lucrează" pe cadavrul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
sufletul se desprinde de trup, apoi mută privirea reflectorizantă pe un alt cadru: natura cu "circulația elementelor" unde "elementele și moleculele sunt slobode din nou să se desfacă și să se împreune"21. Poetul nu "lucrează" pe cadavrul uman (rege, faraon, prințesă, călugăr), ci pe acela al naturii "operând" cu laserul metaforei: "A putrezi în albia unei ape, a adormi până la umplerea odăii de paianjeni, a fi troienit de zăpadă sau de frunze, a te "desface" în univers, acesta e conceptul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]