869 matches
-
vama de la Tazlău. Pentru marfa depozitată la Bacău vama urma să fie luată în grivne, iar din marfa care trece, să se ia “cât este drept”. La 15 septembrie 1462, domnul întărea mânăstirii toate proprietățile sale: satele Zdvijinți (Zviginți), Sobolești, Fauri, Vascăuți, Brașeuți, Bulgari, Măreței, Dărmănești, Oprișani pe Chivejdi, Răidăcești (Rădăicești), Tortorești, Căucelești, pe Cracău cu moară, Mândrești, pe Orhic, Șerbu Răspop, Stăuceani, cu moară și iaz, morile de la Bacău, prisaca de la Fundu, unde a întemeiat Martie mânăstire, via de la Bacău
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe Siret, pe balta Martina, care depinde de mânăstire, cumpărate de la Șteful din Tamaș. La 3 februarie 1467, domnul dă un privilegiu prin care locuitorii din satele Zvijinți, Sobolești, Brașeuți, Vascăuți, Bulgari, Mărăței, Dărmănești, Opreișeni, Rădăicești, Tortorești, Căucelești, Mândrești și Fauri toate din județul Neamț să fie slobozi, să nu care podvoade. Pârcălabii de la Neamț și nici judecătorii din ținutul Neamț “să nu îndrăznească să îi judece pe acești oameni ai mânăstirii, nici gloabă să nu ia de la ei, nici pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mănăstirii Tazlău. Cea mai importantă danie făcută, înainte să fie zidită o nouă biserică a mânăstirii, are loc la 20 aprilie 1491. De data aceasta dăruia “trei sate din satele noastre drepte domnești, ce sunt pe Bistrița: Zăneștii, Stolnicii și Faurii. Satele făceau parte din ocolul curților noastre de la Piatra”, Satul Stolnici avea mori și șteze pe Bistrița. Un alt sat, Bureștii, pe Siret, cu loc de prisacă peste Siret, în pustie, unde se cheamă Mânăstirea și cu bălți la Siret
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
eu, și zice: „Dacă se poate, facem reabilitarea”. După ce am făcut reabilitarea, atuncea mi-am găsit servici, ceea ce am Învățat: contabilă. Ați mai fost chemată la Securitate după aceea? Niciodată. Soțul meu În fiecare lună a fost chemat, pentru că colonelul Faur, care-i vecin cu mine, Îl chema. V-a tentat vreodată să intrați În politică după ’90? Nu. Nu. Că n-a fost o politică care s-o accept. Eu sunt, cum să spun, cu vederile mele. Eu am fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
deținut) 337 Enăchescu (locotenent) 88-90, 92 Enescu Gogu (Gheorghe) 21 Engelberg (maistru civil) 292 Engels Friedrich 113 F Fadeev A.A. 231 Faliboga Ioan 194, 197-198 Farca (deținut) 285 Farcaș (deținut) 289, 293 Farcaș Petrea (fratele lui Farcaș, deținut) 293 Faur (colonel) 48 Fântână (deținut) 230 Fekete 159 Ferdi 159 Feri (din Vișeu) 180 „Ferometal” (căpitan) 115 Ferszedi (gardian) 292 Fetke (deținut) 229 Fidel Castro 110 Fiedler (deținut) 230 Filip Nicolae (ofițer) 301, 324-325 Filip Dumitru 319 Florea Costică 347 Florean
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
se poate trece: spiritul lui Lenin și voință lui Stalin”. La pagina a doua, intitulată generic „Cultură și viața”, cei mai activi colaboratori sunt Ion Caraion, Scarlat Callimachi, G. Talaz, George Mărgărit, Artur Maria Arsene, Silvian Iosifescu, Eugen Jebeleanu, Dan Faur, Sergiu Filerot, Ion Frunzetti, Horia Liman, Vladimir Colin, Al. Piru, N. Steinhardt. Se traduce multă literatura sovietică (Ilya Ehrenburg, Iosif Utkin), este popularizata literatura lui Peto´´fi Sándor și Ady Endre, alături de aceea a rezistenței franceze. N. Steinhardt deține o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290550_a_291879]
-
Franz Werfel, Edgar Wallace, Ștefan Zweig, Jean Giraudoux, Henry de Montherlant, Jean Cocteau, Romain Rolland), iar V. Em. Galan asigura rubrică intitulată „Carnet”. Foarte activ este Geo Bogza, care publică reportaje, proza, însemnări. Cu versuri sunt prezenți Magda Isanos, Dan Faur, Ion Sofia Manolescu, Cicerone Theodorescu, A. Toma, Al. Lungu, Victor Torynopol, Ben Corlaciu, Emil Dorian, proza mai dă Eusebiu Cămilar, iar cu articole politice figurează Mihail Sadoveanu (Biruința soarelui nou), Gală Galaction, Ion Biberi, Henry Wald, Al. Dimitriu-Păușești, Petre Constantinescu-Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290550_a_291879]
-
Teme istorice sunt abordate în Tradiția noastră de Victor Banu și în Revoluția lui Gandhi de C. Dan. Sub pseudonimul Pandurul, George Acsinteanu colaborează cu însemnările intitulate Grâul bolșevic și Să nu mâniem pe Dumnezeu. Câteva poezii sunt iscălite V. Faur și Simion Cezara. Se reproduc fragmente din Memorialele lui Vasile Pârvan și, sub titlul Din viața familiei Ion C. Brătianu (1821-1891), din amintirile și notele zilnice ale Sabinei Cantacuzino. În afară de literatură tradiționalistă, analize ca Situația agricolă din țară, Plugăria în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290466_a_291795]
-
este) o sinteză de viață, de gândire și plăsmuiri, un mod de inserție într-un timp unificat și, concomitent, introducere într-o axiologie universală. Toate acestea sunt de găsit în infinitul unui text persuasiv,spectacol inițiind, provocând și revelând. Deși Faurul, centru al lumii, vorbește în nume propriu, el crede în participarea mai mult decât simbolică a lectorului respectiv. Câtă vreme poezia se întemeiază pe esențe, pe constante și variabile, pe analogii și invenție, destinul ei e asigurat. Nu e de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de mister. Acestea, toate, configurează fenomenul Stănescu. Lectorului, devenit părtaș, nu-i rămân în memorie strofe ori sintagme oximoronice; primează fervorile, atitudinile, fronda, o anumită demonie, într-un cuvânt un suflu de umanitate revărsată. Mormane de antiteze așteaptă în atelierul faurului, care, copleșit, dă aripi paradoxurilor, impunându-și, rar, pauze odihnitoare; un orizont matinal îi pare "un curcubeu culcat la margine de lunci". Altă dată: "Ninge cu ochi de pește; / cu ochi de șerpi, de câini. Ninge izbind în ziduri până
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Shakespeare, Cântecul șoimului de Maxim Gorki, Vladimir Ilici Lenin de Vladimir Maiakovski ș.a. SCRIERI: Poezii, Chișinău, 1947; Lumina, Chișinău, 1948; O zi neuitată, Chișinău, 1952; Doina mulțumirii, Chișinău, 1954; Intrare în baladă, Chișinău, 1954; Haz de necaz, Chișinău, 1957; Meșter faur, Chișinău, 1958; Frate al pământului, Chișinău, 1959; Mijatca, Chișinău, 1962; Legea găzduirii, Chișinău, 1966; Versuri, Chișinău, 1967; Cărțile și răbojul anilor, Chișinău, 1969; Gromovnic, Chișinău, 1973; Scrieri, I-III, pref. Haralambie Corbu, Chișinău, 1973; Magistrale, Chișinău, 1976; Sat uitat, Chișinău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287926_a_289255]
-
în romînește neschimbată, iar în maghiară ar fi evoluat, potrivit legilor fonetice, la Abrad. Comparația cu Abruttus din Moesia Inferioară sau cu un ipotetic iranian *Aburud nu ține seama de faptul că în limba romînă grupul br devine ur (fabrum > faur). Derivarea maghiară cu -d (sufix local) a unui romînesc *Auru, ajuns, prin filieră slavă, *Abrud (ca în rom. gaura > ucr. gavora) și evoluat, în rostirea maghiară, la Abrud (ca în vlah > blach) impresionează prin virtuozitate, dar e greu de probat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Dificultățile acestei ipoteze nu lipsesc și sunt semnalate chiar de V. Frățilă: documentele vechi nu consemnează aceste nume de pe teritoriul romînesc, iar actualele forme romînești nu respectă evoluția obligatorie în elementele moștenite din latină (sau prin latină) br > ut (fabrum > faur, cibrum > ciur). Lipsa documentelor pentru o lungă perioadă a istoriei noastre este o problemă cunoscută și explicabilă prin condițiile în care s-a desfășurat viața populației romînești. Transformarea -br> urdatează, după unii cercetători, din perioada latinei populare, anterioară preluării elementelor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
căprioară“ sau Koș, „cositură“ + iște). Sufixul a fost adoptat de romîni și atașat la teme (apelative) romînești, formația fiind de cele mai multe ori transparentă și pentru vorbitorul nespecializat: Ariște (< arie + iște), Arsiștea, Cărbuniști, Căprăriște, Cărpiniște, Cînipiște, Coloniște, Curechiș tea, Fasoliștea, Făuriștea (< faur, „fierar“ + iște), Gîrliște, Grîiște, Gruiște (< grui, „cocor“ sau „movilă“ + -iște), Hrebeniște (< hreben, „spinare îngustă de munte cu coaste repezi + -iște“), Hulubiște (< hulub, „porumbel“ + -iște), Iniște (< iniște, „loc cultivat cu in“), Lacoviștea, Mălăiștea (< mălăiște < mălai, „mei“ + -iște), Măzăriște, Miriște, Orziștea, Moriștea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
devine aproape robul propriei sale creații, o anexă a operei, care-i absoarbe toată energia. El are conștiința superioară a nobilei și singularei misiuni, pe care o împlinește în lume. Și dacă noi vedem în titanica-i luptă de a fauri miracolele frumuseții o amintire a dumnezeieștii creații cosmice, conștiința artei lui nul1 apropie mai puțin de divinitate. Se poate vorbi fără exagerare de un profetism artistic, care constă în a răpi în operă ceva din splendorile sublimelor viziuni pentru a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
60 EC - 0,15 %, Mospilan 20 SP - 0,04 %, Palas 50 EC - 0,3 %, Sinoratox 35 CE - 0,15 %, Smart 44 EW - 0,3 %. Viermi sârmă - Agriotes spp., ordinul Coleoptera, familia Elateridae Viermii sârmă se numesc și “gândaci pocnitori ” sau ‘“fauri ”. Această denumire vine de la faptul că atunci când cad pe spate, au posibilitatea săși redreseze corpul, provocând un zgomot characteristic. Prezintă un mechanism characteristic: prosternul se prelungește posterior cu un pinten care intră într-o scobitură a mezoternului. Când insect este
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
M. în seria de epigoni ai celebrului sau confrate. SCRIERI: Repertoriu, București, 1935. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, VI, 111-112; Straje, Dicț. pseud., 455; Șasa Până, Născut în ’02, București, 1973; 226-227; Ov.S. Crohmălniceanu, Figuri obscure din avangardă românească. Moldav, Dan Faur, Râul Iulian, MS, 1990, 3-4; Pop, Avangardă, 290-291; Bejenaru, Dicț. botoșănenilor, 166-167; Rotaru, O ist., IV, 98; Ov. S Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001, 143-145, 194-195. N.Bc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288211_a_289540]
-
fi pe locul dumisale" (Cr. Bohotinului în Anarele Academiei Române XXVIII, p. 69). „1673 Maiu 20. Ștefan Petru Vv. dă volnicie mârzacului, hotnogului de Călărași, a opri a lui drepte cumpărături, din sat din Scorteni, partea lui Lohănaș, din Copăceana, din Faur, Vutcani, Lungeni și Voroveani „să aibă a lua a zecea din pâne și din fân și din tot venitul ce se va aleage pre aceale hotare și din via din Vâtcani" (Uricar, XX, 81). „1676 - Marte. Antonie Ruset Vv. dă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fân și din tot venitul ce se va aleage pre aceale hotare și din via din Vâtcani" (Uricar, XX, 81). „1676 - Marte. Antonie Ruset Vv. dă volnicie mărzacului, hotnogului, a ținea și a opri moșiile lui din Scorțeni, Voroveni, Vâtcani, Fauri, Copăceana și Lugeani cu tot venitul și să le zeciuiască din pâne, din fân, din vin și din tot ce se va alege" (Uricar, XX, 82). „1742 - Iulie 24. Constantin Mavrocordat Vv. dă volnicie egumenului de la Barboiu să stăpânească și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se poate aplica legitim practicanților altor religii, ci poate fi folosit adecvat numai cu privire la practicanții care, în interiorul religiei „monoteiste“, își trădează propria credință pentru preluarea, din rațiuni pragmatice, a unei credințe străine. Lămuritoare în acest senseste precizarea făcută de José Faur cu privire la expresia utilizată în ebraică pentru „idolatrie“: „înfierarea biblică a idolatriei își găsește justificare pornind de la două premise diferite: ea [idolatria] încalcă Legământul și este inutilă. Această concepție cu privire la idolatrie își are originea în idealul biblic al monolatriei: Dumnezeu se
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
mintale care se distribuie pe un continuum cognitiv-emoțional, complicat de diferitele opinii asupra sursei sale energetice” (J. Kathena, cît în A. Stoica-Constatin, 2004, p. 17). Termenul de creativitate își are originea în cuvântul latin creare, care înseamnă a zămisli, a fauri, a naște. El a fost introdus în psihologie de psihologul american Gordon Allport (1937Ă și „înlocuiește vechii termeni spirit inovator, inventivitate, talent „(D. Sălăvăstru, 2004, p. 97). Creativitatea a constituit și constituie condiția sine-qua-non a progresului cunoașterii, a transformării lumii
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
de Lucia Mantu „celor cari vor ceva simplu și bun, nu bazaconii moderne”. Într-o tonalitate mult mai agresivă, cu derapaj xenofob, Doru Belimace desființează în editorialul Modernismul exagerat scrisul lui Virgil Gheorghiu, Geo Bogza, Sașa Pană, Ștefan Roll, Dan Faur, Victor Brauner, plasându-l în zona patologicului. Antologabil într-o istorie a presei tinere românești e numărul 8-9/1931, prin care, după trei luni de întrerupere (15 noiembrie 1930 - februarie 1931), L. se relansează în anul al doilea. Sub frontispiciu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287801_a_289130]
-
Semnând cu pseudonimul Narcis, C. Săteanu publică, sub titlul Poeme eterne, câteva poeme în proză. Traian Demetrescu este evocat într-un articol și i se reia poezia Natură moartă. Mai multe schițe, fără nimic relevabil, sunt scrise de G. T. Faur și de Nicolae Țimiraș, iar o cronică echilibrată, bine informată, cu judecăți de valoare corecte - Un ibsenian, Bernard Shaw - îi aparține lui C. Săteanu. R. Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290752_a_292081]
-
Culturală „Cele trei Crișuri”. Publicația se declară continuatoarea revistei cu același titlu din perioada interbelică, al cărei curs la Oradea fusese „întrerupt brutal” în anul 1940 (articolul-program Din nou, la drum!, 1/1990). Colegiul de redacție este alcătuit din Viorel Faur (director), Miron Blaga (redactor-șef), Constantin Mălinaș, apoi Dan Motea (redactori-șefi adjuncți); secretar general de redacție este Teodor Crișan, urmat de Alexandru Sfârlea, iar din 1994, secretar de redacție e Mariana Sipoș. Cu mici modificări de-a lungul anilor, din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286160_a_287489]
-
însă atenția se îndreaptă prioritar spre aspectele culturale. Tineretul și problemele lui constituie o preocupare constantă a revistei, care din 1993 publică suplimentul cultural-științific „Alma Mater Crisiensis” al Universității din Oradea, iar din 1994 rubrica „Pro juventute aperta”, susținută de Flaminia Faur. Literatura are aici un loc de seamă, redacția fiind interesată să promoveze în primul rând valorile locale. Poezia, proza și teatrul, în egală măsură cu articolele, eseurile și recenziile literare, ocupă pagini întregi în fiecare număr. Sunt închinate numere omagiale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286160_a_287489]