3,267 matches
-
seama că autorul și-a preparat cumva din vreme, dacă putem spune așa, condiția longevivă, că, în bună măsură, însușirile acesteia s-au manifestat în scrisul d-sale cu anticipație. Din care motiv cartea are mai puțin alura unei diagrame febrile a interiorității, a unei căutări acute de sine cît a unei cronici. Cronica unei epoci sinuoase, dramatice (nu întîmplător dl. Martinescu afirmă că dacă cineva ar dori să plăsmuiască o epopee a prezentului, un soi de pandant al Iliadei, aceasta
Condei acid - I by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11231_a_12556]
-
un moment dat un soi de autocritică (,Pornisem iarăși greșit. Îmi închipuisem că am de-a face cu un scriitor ca toți scriitorii, că romanele trebuie să fie toate la fel, construite după anumite legi arhitectonice..."), elogiind tocmai literatura trăirii febrile, la patruzeci de grade. Comentând romanul Tinerețe al Luciei Demetrius, ponderatul exeget își iese din rol și se adresează, direct și exaltat, autoarei: ,Fată mică, asta ți-i soarta, chinuită și sfâșiată în carne și nervi, frământată de aspirații nerealizate
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
în fața oglinzii. Oarecum despletit, oarecum feciorelnic. În mod normal, avînd o astfel de reclamă, ținîn- du-se cont și de bobularitatea (sic!) poetului curtean, se presupune că vandabilitatea volumului ar trebui să spargă orice plafoane. Da, dacă boborul ar fi febril consumator de Polirom. Dar el nu e. El savurează doar gregaritatea duios-grețoasă a totuși iubirii. Așadar, cui se adresează pamfletistica lui Mircea Mihăieș, cărui eșantion de populație ? ca să zic așa? Cititorilor revistelor literare și poliromizaților. Atît.? (p. 118). În general
Funambulism critic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10696_a_12021]
-
cunoscând creația lui Rubens și gravuri japoneze din școala Ukiyo-ye”, viu colorate. DINCOLO DE CONTINGENTUL 2010 VIRGIL DUMITRESCU Apoi, la Paris, din 1886, întâlnește picturile impresioniștilor și neoimpresioniștilor. Abia în 1888, Van Gogh s-a stabilit la Arles, având o activitate febrila de 15 luni, pictând peste 200 de tablouri. Este perioada în care lumina îi poposește în mai toate tablourile. Poetul român trăiește revelația „luminozității meridionale a regiunii”. Zice Virgil Dumitrescu: „Orchestrații rafinate îmi / scalda sufletul cum valurile mării nisipul. / Fir
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
nu poate ajunge. Visul frumos rămâne-o năluca mareele urca, tot urca..... În împletirea de mister Pe brațul tău ocrotitor direct din vis, încrezătoare, ca să te-ador am poposit ca-ntr-o poveste, ca rază de lumină aerian sfioasa, cu-nvăluiri febrile și-n tandre legănări de cer mistuitor de dragoste cuprinsă inima ta cu frenezie intonă ritmuri și candori din alte ireale sfere În împletirea de mister vibră o caldă adiere și ne-am trezit fără să știm două fapturi mării
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
modul ei de a vedea lumea, de a participa la viață micului grup de acolo și, în fond, de a rămâne în priză, conectată la scrisul zilnic, exersându-și simțul de observație și cel de imaginație. Sunt pagini de participare febrila la viață taberei, pagini care schițează siluete, adâncesc linii de portret și trăiesc la modul direct întâmplările zilei. Pentru întâlnirea de la Teaca, Ion Vădan i-a scos Melaniei Cuc, la editură Dacia, o carte nouă, intitulată, „Vânătoare cu soim”, subintitulata
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
prin artă. Este o terapie a sufletului mereu îndrăgostit, invadat de amintiri din țara natală, combinat cu experiențe actuale ... Nu ocazional, descoperim la Carmen Doreal din dominantele tematice ale liricii din Québec. Ne întâmpină aici pendularea între solitudine și căutarea febrilă a celuilalt, a unui iubit ideal, care se confundă, la rigoare, cu umbrele tutelare ale memoriei sale culturale. Poeți români (Eminescu, Arghezi, Sorescu, Nichita Stănescu), dar și Pierre Morency, sunt proiectați într-un panteon sentimental compensatoriu. Unind grația cu forța
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și zborul se desprindeau una de alta/ prin cromozomii sticloși orbecăiau mesageri cu făclii/ flacăra olimpică tremura într-un corp ce se plăsmuia sub ochii noștri/ vătafii lentilei ne biciuiau cu întronări infinite/ năduful în nisipuri mișcătoare ritm în turbioane febrile/ gîfîiala în mitre fumurii/ diviziuni celulare se accelerau în ciclotroane biologice/ multiplicau frenezia pămîntului în căldură și sînge// embrionul se descuama pe tipsii de argint/ să ardă încet ca mangalul/ vîrcolaci avortați de lună se întorceau în inima misterului/ și
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
e, în principiu, anti-argheziană, deci neproductivă și nerecomandabilă. Arghezi, proteicul, reflectă în sine labirintul lumii, cu toate incertitudinile și disperările unei salvări - imposibile. Fuga de uni(ci)tate e fuga de sine. De ce se întâmplă această risipire sau această migrațiune febrilă de la eu la altul sau de la un stil la altul? Cel mai simplu răspuns ar fi: dintr-o energie inepuizabilă, ce se cere investită estetic. Sau: dintr-o nestatornicie funciară, izvor de creație și inventivitate. Sau: dintr-o continuă nemulțumire
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
aci asupra unui aspect ce ni se pare capital și anume tema spirituală a scriitorului, id est raportul său cu religia, mistica, metafizica, ce, în fapt, îi amprentează întreaga substanță a creației. La prima vedere pare ciudat ca un novator febril, un exponent al avangardei teatrale să fie atît de implantat în tradiție, atît de vechi în fundamentele conștiinței sale, puternic legată așadar de iluștrii săi compatrioți, Mircea Eliade și Emil Cioran. Dar nu tocmai această substructură e în măsură a
Eugen Ionescu pe via religiosa by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10198_a_11523]
-
în cheie figurativă sau nonfigurativă, dacă înfățișează peisaje italiene, arhitecturi sacre, instrumentele muzicale sau, pur și simplu, construcții plastice în sine, autonome și abstracte, constituie, în același timp, o mărturie a refugiului din fața unei iconografii aberante și dovada unei căutări febrile a echilibrului, a tihnei contemplației și a împăcării cu lumea exterioară, altfel spus, un amplu proiect de refacere a unității pierdute ori doar temporar neglijate. George Tzipoia: A pornit, pe lîngă propriul său efort de reintegrare în spațiul cultural românesc
Țipoia și Tzipoia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10794_a_12119]
-
Tarzan ale bunicii... Citeam, mergeam la fîn, la sapă, la pescuit, jucam fotbal și țurca... Disperat, la începutul lui septembrie, am descoperit că uitasem să scriu. Nu mai puteam scrie literele alfabetului pe care-l învățasem la școală. Cu creta, febril, îngrozit, scriam pe ușa șurii, pe ieslele din grajd... dar erau niște semne ciudate, un fel de hieroglife, în nici un caz literele acelui alfabet, litere pe care, iată, le puteam citi fără nici o problemă. Ajunsesem, iremediabil, un cititor. Puteam să
Capra vecinilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10822_a_12147]
-
cotidiană. Da, cred că profesorul a avut dreptate, de luni de zile am rezolvat teme de cercetare foarte complicate, suprasolicitându-mă și aveam nevoie neapărat de o schimbare. Singurul refugiu mi-l găseam în munca, pentru că apoi să continui și mai febril căutările. Dar ce legătură să existe între munca mea de informatician (abstractă și arida) și ființă aceea stranie care cumulează toate dorințele și pretențiile mele, cele mai ascunse, în materie de frumos și feminitate? Mergeam că un robot, programat să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
în cheie figurativă sau nonfigurativă, dacă înfățișează peisaje italiene, arhitecturi sacre, instrumentele muzicale sau, pur și simplu, construcții plastice în sine, autonome și abstracte, constituie, în același timp, o mărturie a refugiului din fața unei iconografii aberante și dovada unei căutări febrile a echilibrului, a tihnei contemplației și a împăcării cu lumea exterioară, altfel spus, un amplu proiect de refacere a unității pierdute ori doar temporar neglijate. George Tzipoia: A pornit, pe lîngă propriul său efort de reintegrare în spațiul cultural românesc
Țipoia și Tzipoďa by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10813_a_12138]
-
de spitalele psihiatrice, de exil, de tensiuni între state și ideologii sunt rezolvate în scurte fișe rezumative, pe un ton oarecum distant, alb. Prozatorul nu le mai acordă prim-planul acum când ar putea s-o facă. Personajul său scrie febril la cartea abandonată, încearcă reconcilieri afective, descoperă în altă parte accentele unei existențe limitate destinal. Cel de altădată poate fi portretizat la rece: „|sta e omul, mi-am zis, în el e bine și rău constituite într-o rivalitate permanentă
Schimb de dame by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4139_a_5464]
-
nici măcar un geamăt. - Ați luat de pe el toate talismanele binecuvântate? - Toate. Am căutat și în perne și în saltea. I-am luat și pandantivul de botez. Nu mai are nimic care să-l țină. Enumerând obiectele vocea femeii avea ceva febril în ea. I-am pus până și jugul. Femeia se apropie de pat și scoase de sub pernă o bucățică de lemn dulce tăiată grosolan în formă de jug. Accabadora examină obiectul, apoi își întoarse privirea spre bătrânul întins în pat
Michela Murgia: ACCABADORA by Gabriela Lungu () [Corola-journal/Journalistic/3884_a_5209]
-
cicatricile se extind sub semnul unei exterminări tendențioase. Romanul Cronicile genocidului nu face rabat de la poeticile universurilor periferice, în care mizerabilismul este instalat confortabil în organicități rizibile. Căci lumea lui Radu Aldulescu crește, dincolo de condițiile amintite mai devreme, din respirațiile febrile ale unor instanțe apocaliptice, ce nu se sfiesc să cadă pradă ispitelor conspiraționiste, prin volute cinice și resemnări virale. Romanul de față trebuie citit laolaltă cu Îngerul descălecat, apărut într-o primă formă în 1997, și publicat mult îmbunătățit anul
Vitalitățile deșertăciunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4097_a_5422]
-
acest nou concept al psihologiei nu numai romanești; am făcut-o, de altfel, într-o lucrare recentă, sub-intitulată Aventurierii politicii românești, unde vorbeam de hybris, de ciudata și catastrofala boală a hybris-ului ce se instalează nu numai în conștiința febrilă a unor personaje istorice, dar și în psihologia maselor, a grupurilor sociale sau politice, secolul trecut fiind o dovadă și o aproape apocaliptică mostră a unor ample îmbolnăviri și febricitări ideatice de acest tip. În eseul Aurei, acest hybris, această
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
explorândule, fără să le epuizeze. Astfel, încetîncet, suferința lunecă spre limanul fericirii, investigate din palestra chinului sublim de a fi om”. Alături de aceste afirmații, găsim și alte numeroase observații și note, reci sau patetice, uzând de acel ton și calm febril al lucidității, emoției și dramei apropierii de marile - pe drept cuvânt sublimele - teme ale artei epice sau filosofice; sublime în sensul disproporției față de normele și valorile curente ale creației umane. De aceea vom mărturisi fără înconjur admirația noastră pentru curajul
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
uitat, ocultat de mai noile generații de literați, români sau europeni, ca și prin asociațiile inedite, suprinzătoare nu rareori, provocând nu de puține ori o cu totul altă așezare față de atâtea și atâtea docte concluzii profesorale. Prin curajul și calmul febril al poetei și eseistei care ne dăruiește, odată cu aducerea în pagină a atâtor nume ilustre și noi, pentru mulți, din literatura și exegeza marii Țări și Imperiu al Răsăritului. Prin candoarea și nevoia irepresibilă, tipică unui creator autentic, de a
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
Apropo de această senzație, există în roman o scenă care, prin analogie, o poate limpezi foarte instructiv. Îmbolnăvindu-se dintrodată, fiica doctorului Margulis, Iulia, cade la pat. În tot acest timp, trăiește o viață paralelă (probabil ca urmare a delirului febril), întrun viitor care e acela din care a descins Dan Crețu. Bolnavă și acolo, în noua lume, e transportată în casa doctorului Cristescu, unde e ajutată să se repună pe picioare. Vindecată cu totul, bate la pas, pe ploaie, Bucureștiul
1898. Street view by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4050_a_5375]
-
singurătate (,mulți prieteni s-au desprins din rânduri") și dor după ireversibila mitologie personală (deplinătatea vieții în peisajul transilvan). Alternând ritmul unui amplu melos învăluitor și rima versatilă ce amintesc de dramatismul versurilor târzii ale lui Vasile Voiculescu, cu tropul febrilei elegii eufonice tip "mai am un singur dor" sau "stelele-n cer", Ion Horea se lasă pătruns de misterul morții și al credinței. își exorcizează "marea trecere", pe care de câțiva ani buni o privește-n față, amănunțind-o în
Iconografie transilvană by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/10490_a_11815]
-
Nadina e violată, ucisă și violată iar după moarte de "niște țărani". Un caz interesant e cel în care intelectualul dilematic Bologa se îndrăgostește de țăranca Ilona și are cu ea vii raporturi carnale. Erotica personajelor lui Rebreanu e adesea febrilă, delirantă. În Jar o fată părăsită se împușcă așezînd revolverul în locul obișnuit al gurii iubitului. La Camil Petrescu, personajele au, dimpotrivă, lucidități aproape nefirești. Ștefan Gheorghidiu explică fără rușine unei femei mult mai în vîrstă cum devine cu luciditatea analitică
"Amorul e un lucru foarte mare" by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10315_a_11640]
-
ac să coasă, deși o făcea foarte bine și de fiecare dată fără ajutor. Ea era mereu acolo, neschimbată, comentând că rudele care mureau pe capete, infinit mai tinere că ea, erau de fapt bătrâne. Acum ceva vreme, cu stare febrila, am insistat inexplicabil să mergem să o vedem. A fost singura dată în toată existența ei când nu a cerut medicamente, nu ne-a rugat să îi scriem sau să o sunam la plecare. A reunit familia într-o cameră
Maica și Gheorghe al lui Roiu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18927_a_20252]
-
Primesc de la tine orice! Un catren și o șoaptă de dor, câte-o floare, un nor, aripi pentr-un nou zbor... Te ascult , fremătând și te-ador când alergi prin cuvinte... De la tine primesc orice! chiar și o viroză strecurată febril, printre urări de sănătate în ultima dimineață din anotimpul acesta pustiu... Știu că ți-ai face o îndatorire din a mă înveseli servindu-mi un ceai cald și o strofă din Nichita... M-ai alinta cu degete de Lună nouă
DARURI de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385295_a_386624]