4,205 matches
-
Este foarte probabil ca în acel timp să se fi construit altul, încât nici nu mai știi unde să cauți. Dar dacă timpul lipsă a fost astupat de altul, înseamnă că cineva, cândva va săpa pe sub oraș și va găsi felia din jocul de puzzle al vremurilor. Uită însă un lucru: Va mai trăi să se găsească sau va trebui să caute altă metodă? Cu aceste gânduri, nu observă cum, la colț, cineva vindea pe ascuns unui străin cu haine ciudate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Doritorii cereau acum eșantioane de realitate. Un smoc de grâu cu greieri cu tot, gura unei fecioare, un castron cu apă de Dunăre și icre de crap, o floare de tei, puful plopilor, notele printate de la examenul de bacalaureat, o felie de arșiță, un calup de Bărăgan. Când s-a descoperit că Brăila putea fi restituită din bucăți, dincolo, s-a trezit orgoliul brăilenilor. Au introdus în combine MP3-uri, în laptop-uri dischetele extraterestre. Au auzit șuierul stelelor în rotirea lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
era cu ce să hrănești întreaga Suedie: somon afumat, smântână, dar și alimente obișnuite. Am luat ouă, brânză și mi-am pregătit o omletă. Într-un ungher, pâine: am pipăit-o, era din dimineața aceea. Am pus la prăjit câteva felii, nu fără a fremăta la gândul că predecesorul meu mâncase cu siguranță și el așa ceva la ultimul său mic dejun. În vreme ce devoram, auzii deschizându-se ușa de la intrare. Nici măcar nu-mi trecu prin minte să fug. Mirosea a pâine prăjită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
întinsei la loc în pat. Sigrid aduse un platou. -Pâine prăjită cu dulceață de portocale, e bine? Dacă nu, dau o fugă la brutărie să cumpăr brioșe cu stafide. -E perfect. Îi turnai o cană de cafea, îi oferii o felie de pâine prăjită pe care o refuză și gustai dulceața plină de coji de portocală. -În mod evident, prezența mea nu te-a împiedicat să dormi, spusei. -Nici pe dumneata. -Ai ieșit să aduci corespondența. Acum, nu ne mai arătăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
dori ca lumea să te lase în pace. Pâinea prăjită mi se topea în gură. N-am mâncat niciodată atâta la micul dejun ca în vila aceasta. Excelența somnului contribuia cu siguranță la asta. Îmi decoram cu dulceață a enșpea felie de pâine prăjită când băgai de seamă că Sigrid mă fixa cu oroare, având în mâini o misivă deschisă. -Vreo veste proastă? întrebai cu o voce care suna fals. -Cine ești? Cum de nu mă gândisem ? Pesemne că zbirii îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
sfîrșit Delfina inima în dinți, dînd la iveală un sendviș împăturit cu grijă în șervețele de hîrtie colorate, e o întreagă istorie, adaugă, începînd să taie aerul cu palmele în toate direcțiile ca să împrăștie muștele care încep să bîzîie în jurul feliilor de pîine. Ia-o pe îndelete, ca să ne dăm mai ușor seama despre ce e vorba, spune Tușica desfăcînd dopul termosului de tinichea pe care-l dosea bine în fiecare zi într-un locșor secret, umplînd încăperea cu un miros
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
prima de vitrina ticsită cu tot felul de sortimente de patiserie, prăjituri și înghețate. Angelina își scoase de pe umăr poșeta, îi desfăcu fermoarul și dădu la iveală un portofel din piele. Comandară o salată de fructe Exotic mare, cîte o felie de Diplomat și două sticluțe de Coca-Cola. Își luară singure paharele, șervețelele și lingurițele de pe bufet, și se așezară la o măsuță într-un colț. Ce bine era că în sfîrșit puteau să discute nederanjate de nimeni, să-și amintească
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
i-ar fi rîs în nas, i-ar fi spus să-și ia picioarele la spinare, să lase glumele proaste, că așa ceva nu este posibil. Un an, cinci, zece, mai mult? Cît din viață își irosiseră? Angelina gustă prima o felie de portocală cu frișcă pe care o purtă puțin prin gură înainte s-o înghită. — Ce nu mi-a plăcut de la bun început legat de ele, zie Roja, a fost că s-au acrit imediat ce le-am făcut lipeala cu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
să leg mânza? În spatele casei!, a spus cu fermitate femeia. În atmosfera apăsătoare, plină de neliniști, Întrebări și incertitudini, vorbele nu prea se lăsau spuse cu una cu două. Va a fost servit cu o cană cu lapte și o felie dintr-o pâine mare și extrem de albă, tăiată cu multă Îndemânare, sub privirile sale și a fost plăcut surprins de faptul că În lapte s-a pus puțin zahăr, așa cum se obișnuia la Cățălești. Apoi, după-amiază, Maricuța, ajutată de fiica
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
rând cu Titu Maiorescu, Tolstoi, Jules Renard, Julien Green, Pasternak, Schiller, Goethe, John Keats, Emily Dickinson ș.a. Și explică în ce constă asemănarea dintre însemnările lui și cele ale personalităților menționate: „Toate aceste mărturisiri personale, reflecții cu accent subiectiv sunt felii de viață trăite autentic, fără zorzoane funambulești.“ Ce simplu ar fi să ajungi o celebritate povestind în scris ce faci în fiecare zi, fără „zorzoane funambulești“! Numai că în realitate lucrurile stau altfel. Însemnările zilnice ale lui Titu Maiorescu, redactate
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ș.a.). Jurnalul lui Tolstoi oferă imaginea grandioasă, ca a unei mări în furtună (pentru a-l parafraza pe Victor Hugo), a frământărilor din mintea unuia dintre cei mai importanți scriitori ai lumii. Reflecțiile lui Jules Renard, departe de a fi „felii de viață“, seamănă mai curând cu un foc de artificii, datorită ironiei subțiri, paradoxurilor și neașteptatelor întorsături de frază. Nimic din toate acestea în însemnările lui Mihai Munteanu. Autorul are o biografie de om obișnuit, astfel încât nu interesează pe nimeni
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
sus, tîrînd după el un difuzor imens. Cei prezenți intră în panică și EL, cu pas măsurat, intră în mașină. Cel care dorea să fie primar era om curajos.A riscat enorm să salveze o farfurie de mici și cîteva felii de pîine și, tot numai un zîmbet, deschide portiera mașinii Lui, ca să-l servească. Vîntul nu știe de glumă. A prins portiera și a deschis-o cu o forță teribilă. Parpanghel, speriat, scoate un picior afară ca să ajute "viitorul primar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Dumnezeu: toamna cimitir în oglindă; iarna zugrăveală cu argint fierbinte; primăvara simfonia râului în frunza de salcie; vara puful păpădiilor, aureole pentru îngeri cuminți. Petru încă mai visa o noapte cu stele imprimate peste cearșafuri, cu soare blond despletit în felia de pâine, cu lună plină, atât de plină încât cerul să nu o încapă. Pijamaua copilăriei avea imprimată o jumătate de portocală în dreptul inimii. (A)casă este locul în care îți imaginezi că cineva a fost trimis să te aștepte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
intersecția dintre două bucăți de lemn înfipte peste un mușuroi cu furnici. Cercurile se nășteau din memorie și se spărgeau în memorie; mai târziu, din căutare se spărgeau în căutare, din revoltă în revoltă, din resemnare în resemnare; cercuri concentrice, felii de sferă, sufletul tot mai subțire, tot mai puțin. Bunicu-său tăia mărul cu briceagul sub formă de peștișor și îl împărțea nepoților, cotorul îl oprea pentru sine: "Inima pământului nu se cade să o mâncați voi, sunteți prea tineri." Ventriculele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
unul. Complicitatea sinelui de împrumut se ia precum noroiul pe ghete: Hai să ne amăgim împreună, Doamne! Să numim minciuna adevăr și să exaltăm în binefacerile lui! Deschide fereastra să respirăm adevăr cu toți plămânii: adevăr la mic dejun (o felie de lună rumenită pe ambele părți), somnul să-l îndulcim cu adevărul despre poveștile cu Greuceanu (vecinul de la parter, bodyguard la o casă de amanet), să ne mângâie străbunica dimineața cu palmele ei de apă curgătoare (adevărată apă curge în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
stați în liniște și serviți-vă gustarea, care are... Mama ei de viață! (Și tovarășul maistru scuipă un oftat sau o înjurătură printre dinți.) Unii nu aveau cu ce să cumpere un pișcot, două, la 50 de bani, alții scoteau felia de pâine unsă cu marmeladă, cei mai mulți înghițeau în sec. Peste drum era cofetăria "Marga", covrigi polonezi însiropați cu miere de albine 5 lei, eclere acoperite cu ciocolată 4 lei, savarine cu multă frișcă 3 lei. În clasă erau și copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
îmbraci cu frigul, ce tremur te mai poate zdruncina? Când te hrănești cu foame, de saț și de poftă nimic nu ține mai mult. Teama de foame este peste frica de moarte. Ai adus, bă? Hai, ia și tu o felie și fuga în clasă! Ia, rupe și un colț de pâine! Ce te rușinezi ca o fată mare!? Sunteți rupți de foame, eu nu văd că abia țineți pila în mână? Asta-i viața la internat: nici nu mori, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de viață, eram fochist pe fregata "Sfânta Maria", acum mănânc salam cu soia și-mi toc nervi cu o curvă. Lăsați gura, că vă bag la clasă, gura măti! În atelier nu era nimeni. Petru a scos din buzunarul halatului felia de parizer, a împachetat-o într-o pagină de caiet și i-a strecurat-o în geantă. 22. Un necaz nu vine niciodată singur. Cuza, Unirii, Lăpușneanu, Sărăriei, Copou, drumul spre casă mereu era mai scurt. Mersul, un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
castanilor, în ziua aceea o porție de albastru se vindea cu 30 de arginți: Dumnezeule, cu adevărat nu exiști atâta timp cât te-ai lăsat vândut într-o inimă de copil! Din lașitate sau din mândrie, unii refuză și cea mai mică felie din senin, iar alții inventează nuanțe. Dumnezeule, ești cel mai nedrept individ dintre sfinți, mereu mă furi la cântar, în timp ce altora le cerni viața prin sită și prin ciur. Pulbere fină în venele lor, tărâțe în pâinea mea cea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
un joc de-a v-ați ascunselea; se abandona în inimă ca într-o gară uitată de tren: Doamne, mă dor gratiile acestea ce cresc între noi; pădure de gratii până la cer, pădure de gratii în fața icoanei, în oglindă, în felia de pâine gratii. Bună dimineața, Dumnezeul meu din fundul fântânii! Scot apă zilnic pentru a-ți tulbura chipul; cresc flori în inimă, sângele tău întomnează în petale de trandafir și eu mă bucur. Leagăn corăbii prin vene de dragul furtunii, pânzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
blugii, nu mă refuză. E ziua lu sor-mea, îl iau cu mine la Cisnădie, mă ajută la bagaje. De lunea până sâmbăta, programul "Apolo", promis de sergent se executa întocmai: timp pentru respirație 15 minute, în pauza de gustare. Felia de pâine presărată cu cioburi de margarină, țigara Carpați cu filtru altoit de la alte chiștoace, deliciul cazon de la ora 11. Petru, absent, în afara grupului, privea peste zidul cazărmii, peste vârfurile arinilor, peste culmile mereu albe ale Făgărașului. Muntele, o scară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
rezervoarele. Gratii în pânza păianjenului soarele trecea atât cât să deschidă un nasture (insecta țese, leagă juvețe, întinde capcane sub grindă). Gratii în șosetele cârpite în talpă nimic mai ermetic decât niște pași înfășurați în scutece de lână. Gratii în felia de pâine claustrofobia cuptorului încins pălea pe toate fețele. Gratii, creșteau gratii, două câte două, trei câte trei, patru câte patru, buchete de gratii împodobeau grădina. Ploua libertatea, de se rupeau norii ignorând anotimpurile; păduri de gratii creșteau până la cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
să dăruiești, Petre, pentru ca aici nimic nu-ți aparține. Nu ești pe de-a-ntregul al tău, cum să mai fii al altora? Dragostea îndelung rabdă, dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește." Dragostea mea este felia de pâine și paharul cu vin din sâmbăta morților. Beau și mănânc pentru cei plecați. Veșnica pomenire este cântarea care îmi place cel mai mult. "Dragostea nu se poartă cu necuviință, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
tot el desfăcea, de zicea doar cu privirea. Din ușa pivniței până la porțile raiului, cale dreaptă; pe unde trece Domnul, intra și taica. Părintele Visarion dormea cu registrele sub cap; fiecare cui avea număr de inventar, bon de consum pentru felia de pâine. Apa de ploaie curgea de pe biserică, prin burlane, apoi pe șanț în păstrăvăria lui domn Enache; domn Enache era obligat să aducă mulțumire: în fiecare sâmbătă 5 păstrăvi mari, 3 și-i cocea starețul direct pe jar. Părintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
amar peste amarul fiecăruia. Părinții Gherasim și Ilarion sfredeleau cu briceagul o bucată de cer: Ochii nu trebuie să vază, gura nu trebuie să vorbească, nasul nu trebuie să miroase, urechi da, mai decupează o ureche și încă una, întoarce felia pe partea cealaltă. Sfredele, părinte, sfredele, să auză păcătosul porunca Domnului, să auză." Noaptea, după miezonoptică, două umbre curgeau pe sub șopronul cu lemne, pe lână fântână, pe lângă coada iazului, până sub gutui. Gherasim și-a aprins o țigară "Kent" super
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]