KorAP: Find »[drukola/base=feminism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...17 18 19 ...97 >

2,422 matches

Corola-publishinghouse/Science/288503_a_289832

culturii române (colaborează Andrei Oișteanu și Amelia Pavel), altele sunt consacrate corespondenței inedite dintre Eminescu și Veronica Micle (semnează Paul Cornea, Liviu Papadima, George Gană, Mircea Anghelescu), lui Nicolae Manolescu (scriu Sorin Alexandrescu, Viorel Padina, Bedros Horasangian, Cristina Ionică ș.a.), feminismului (texte de Cosana Nicolae, Codrin Liviu Cuțitaru, Mihaela Miroiu), lui Ioan Petru Culianu (scriu Tereza Petrescu-Culianu, Andrei Pleșu), interviului, turbulențelor de dreapta din tinerețea lui Cioran (colaborează Valentin Protopopescu și William Totok), perspectivelor asupra literaturii române în manualele alternative ș.

OBSERVATOR CULTURAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288503_a_289832]
Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797

de apărat, dar și mari artiști că Vuillard, Van Dongen sau Rodin îi fac portretul, îi sunt dedicate cărți, mentoratul spiritual îi este frecvent invocat („poezia ei a fost strigatul adolescenței noastre”, declară François Mauriac). Deși nu și-a asumat feminismul, a ridicat prestigiul condiției feminine și a propagat „celălalt” punct de vedere asupra erosului, stilului de viață, implicării politice, eroismului și gloriei, operând o „schimbare de sex” în modelul literar de la 1900. Trăindu-și, ca Proust, în recluziune și suferințe

NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682

Alți sociologi, cum ar fi D. Harvey sau F. Jameson, întorcându-se în trecutul istoriei teoretice, optează chiar pentru o versiune neomarxistă a postmodernismului. Prin asimilarea unor noi dezvoltări din analiza culturală și din cea consacrată mișcărilor sociale (de genul feminismului), teoriile neomarxiste ar demonstra, cum de altfel ei și încearcă, acea distincție culturală a postmodernismului ce rezultă din dezvoltarea sa în stadiul cel mai înalt al capitalismului. Aceasta nu ar însemna însă că am avea de-a face cu o

Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
și modul de construcție a familiei însăși. Realitățile vieții cotidiene demonstrează bărbaților cum individualizarea vieții femeilor este pe cât de obiectivă, pe atât de implacabilă, adică de necesară, în condițiile construcțiilor sociale specifice modernității actuale. Procesul nu mai poate fi stopat. Feminismul radical sau moderat ia notă de proces, uneori se străduiește să-l accelereze, alteori devine complementar cu „masculinismul” pe care unii promotori ai „studiilor despre bărbați” încearcă să-l promoveze, dar oricum nu este cauza primă sau ultimă a individualizării

Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470

abandonarea rigorii, standardelor și paradigmelor intelectuale pe care doar cultura clasică și valorile ei le pot orienta și susține; canonizarea culturii populare, a subculturilor juvenile și marginale; exaltarea deconstructivismului și relativismului; instituționalizarea ideologiilor contraculturale, de la revoluția sexuală și afrocentrism la feminism. Bloom a avut și curajul de a discuta inteligent și sincer tabuuri social-politice pe care nici Stânga, nici Dreapta (aceste etichete sunt în Statele Unite foarte relative, mai mult ca în Europa) nu le ating. În acest sens, s-ar putea

Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
predicat de liberali. Nu este prima teorie despre construcția socială a subiectului, ci doar una dintre cele care, în ultimele decenii, de la New Historicism (Stephen Greenblatt, în legătură cu Shakespeare, a vorbit convingător despre „negociere” socială în procesul constituirii eului modern) la feminisme și toate celelalte poststructuralisme, au relansat acest - în fond - truism al reflecției sociale. Ceea ce e inedit, la Taylor și la autorii afini cu el, este redescoperita insistență asupra comunității, formulată uneori disjunctiv, ca și cum sfera privată definită de liberali ar fi

Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398

acest model, probabil inacceptabil astăzi unei lumi confiscate de dogmele corectitudinii politice. Pentru că, prin Philip Marlowe, autorul reabilitează și un tip de masculinitate, de forță virilă și de brutalitate împotriva cărora s-au ridicat în ultimele decenii voci indignate ale feminismului. În ce măsură o trăsătură firească a epocii medievale poate constitui astăzi un model etic rămâne de discutat. Realitatea textului arată, însă, că autorul avea în vedere o asemenea perspectivă. Debutul romanului The Big Sleep nu lasă loc nici unui dubiu: Holul principal

[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

Din istoria feminismului românesc Cuprinstc " Cuprins" Notă asupra ediției 13 Studiu introductiv - Amplificarea și maturizarea mișcării de emancipare a femeii române între anii 1929 și 1948 15 1. „Moțiunea votată la ședința Comitetului Uniunii Femeilor Române din România Mare”, Brașov, 21 aprilie 1929

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Asociației pentru Progresul Asistenței Sociale, nr. 2, 1936 259 45. Maria Bârzan, „Inovațiuni ale Noului Cod Penal pentru protecțiunea femeii și a familiei”, Ziarul nostru, nr. 4-5, aprilie-mai 1936 264 46. „A V-a conferință profesională a Partidului Național-Țărănesc. Problema feminismului. Cuvântările rostite”, Dimineața, nr. 10545, din 4 mai 1936 269 47. „Apel pentru pace șlansat de Frontul Femininț”, 10 iunie 1936 271 48. „De la «Cercul feminin». În jurul unui front comun funcționăresc”, Dimineața, nr. 10591, din 19 iunie 1936 273 49

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
politică a femeilor române»”, Gazeta femeii nr. 63-64, din 31 martie 1938 327 63. „Importantele lucrări de la Comisia Socială a Societății Națiunilor. Convorbire cu doamna Alexandrina Gr. Cantacuzino”, Graiul femeii, nr. 5, din mai 1938 330 64. „O izbândă a feminismului român”, Revista Femeilor Române, nr. 5-8, din octombrie 1938 333 65. „Cuvântarea d-nei Alexandrina Cantacuzino: Femeile în noua Constituție românească șrostită la Congresul al VII-lea al Grupării Femeilor Române, ținut la Brașov, în zilele de 12, 13 și 14

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
pentru Progresul Asistenței Sociale, nr. 2,1936. 46. Inovațiuni ale noului Cod Penal pentru protecțiunea femeii și a familiei, articol semnat de Maria Bârzan în Ziarul nostru, nr. 4-5, aprilie-mai 1936. 47. A V-a conferință a Partidului Național-Țărănesc. Problema feminismului. Cuvântările rostite, în Dimineața, nr. 10545 din 4 mai 1936, p. 3. 48. Apel pentru pace, lansat de Frontul Feminin pe 10 iunie 1936. 49. De la „Cercul feminin”. În jurul unui front comun funcționăresc, în Dimineața, nr. 10591, din 19 iunie

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
a femeilor române”, articol în Gazeta femeii nr. 63-64, din 31 martie 1938. 64. Importantele lucrări de la Comisia Socială a Societății Națiunilor. Convorbire cu Alexandrina Gr. Cantacuzino, reprodusă din Graiul femeii, nr. 5 din mai 1938. 65. O izbândă a feminismului român, știre în Revista Femeilor Române, nr. 5-8 din octombrie 1938. 66. Cuvântarea d-nei Alexandrina Cantacuzino: Femeile în noua Constituție românească, rostită la Congresul al VII-lea al Grupării Femeilor Române, ținut la Brașov, în zilele de 12, 13 și

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
1948, pp. 34-36. 96. Activitatea F.D.F.R. în anul care a trecut ș1947ț, articol de Gabriela Bernachi, secretara generală a F.D.F.R., în Almanahul femeii, 1948, pp. 50-54. Notă asupra edițieitc "Notă asupra ediției" Cartea de față reprezintă continuarea volumului Din istoria feminismului românesc. Antologie de texte (1838-1929), apărută în 2002, la Editura Polirom. Deși această nouă culegere acoperă o perioadă de timp mult mai scurtă - 1929-1948 -, realizarea ei a presupus consultarea unui număr foarte mare de documente, dată fiind amplificarea și maturizarea

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
cele care privesc perioada 1944-1948. Unele fonduri arhivistice nu sunt de găsit, de exemplu, întreaga arhivă a Consiliului Național al Femeilor Române, organizație creată în 1921, afiliată Consiliului Internațional al Femeilor și care a avut o importanță primordială în evoluția feminismului. S-a rătăcit, în mod inexplicabil, și arhiva unicei organizații de femei rămase după 1948, Consiliul Național al Femeilor din România. Din această cauză nu am putut încheia reconstituirea istoriei mișcării politice a femeilor până în 1989, așa cum intenționasem. Multe colecții

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
celor comuniste, opunându-le ansamblului mișcării feministe românești, etichetată drept ostilă realelor interese democratice. Concluziile la care am ajuns sunt întotdeauna bazate pe documente, reproduse, cu mici excepții, în acest volum. Ele pot servi, desigur, doar ca introducere în istoria feminismului politic românesc. Se simte nevoia elaborării unor studii și monografii mai aprofundate ca, de exemplu, cele privitoare la rolul unor publicații feministe românești de nivel european (Gazeta Femeilor, Cuvântul Femeilor, Ziarul Nostru, Graiul femeii), mișcarea femeilor minoritare și raporturile acesteia

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
privitoare la rolul unor publicații feministe românești de nivel european (Gazeta Femeilor, Cuvântul Femeilor, Ziarul Nostru, Graiul femeii), mișcarea femeilor minoritare și raporturile acesteia cu mișcarea feministă română, inițiativele românești în forurile internaționale de femei, reeditarea scrierilor unor protagoniste ale feminismului - Elena Ghica (Dora d’Istria), Elena Văcărescu, Alexandrina Cantacuzino, Maria C. Buțureanu, Calypso C. Botez, Elena C. Meissner ș.a. -, insuficient cunoscute de publicul din țară și din străinătate. Cu atât mai mult s-ar dovedi revelatoare apariția unei sinteze integrale

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
însemnat încălcarea statutului Asociației pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române, a cărei președintă generală era. În conformitate cu statutul, membrii Comitetului de acțiune al organizației nu puteau face parte din vreun partid politic 2. Elena Meissner, asemenea altor reprezentante ale feminismului românesc, semnala că rațiunea de a fi a oricărui partid politic era să ajungă la guvernare pe baza unui program propriu. Or, un partid politic feminist, oricât de bine intenționat ar fi fost, n-ar fi putut ajunge niciodată la

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
decât pentru ele și pentru un număr restrâns de femei pe care credeau că le pot amăgi ușor”. După fruntașele U.F.M., tributare unei viziuni stângiste, dominante în mișcarea socialistă nu numai la noi, ci și în alte țări europene, feminismul ar fi fost o „mișcare a femeilor din clasa capitalistă”, a „exploatatorilor” și, ca atare, ea nu putea fi reprezentanta intereselor milioanelor de femei muncitoare. În manifeste, apeluri și articole, la adunări publice etc., U.F.M. îndemna femeile să se

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
fost o „mișcare a femeilor din clasa capitalistă”, a „exploatatorilor” și, ca atare, ea nu putea fi reprezentanta intereselor milioanelor de femei muncitoare. În manifeste, apeluri și articole, la adunări publice etc., U.F.M. îndemna femeile să se delimiteze de „feminismul reacționar” și să susțină pretutindeni programul Partidului Social-Democrat din România, în care erau înscrise revendicările lor fundamentale, punând astfel bazele unei autentice mișcări democratice 2. Documentele vremii atestă că, urmând orientarea stângistă a P.S.D.R., U.F.M. s-a izolat de

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
de Eugenia de Reuss-Ianculescu. În moțiunea adoptată, se stipula libertatea deplină de a vota individual cu orice partid politic, cu condiția menținerii deplinei autonomii a organizațiilor de femei, care urmau să rămână cadrul cel mai potrivit de dezbatere a problemelor feminismului și de luare a deciziilor 3. La alegerile municipale, comunale și județene, din primăvara anului 1930, au candidat pe listele electorale ale Partidului Național-Țărănesc cunoscutele feministe Ella Negruzzi, Calypso Botez, Margareta Paximade-Ghelmegeanu, Ortansa Satmary, care au apreciat că partidul ajuns

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
ț. Prin această asistență, femeia poate lua parte la clădirea viitorului social, chiar în condițiunile de inferioritate politică în care se află azi în unele țări ș...ț. Ce poate aduce femeia în asistență?” - se întreba prestigioasa susținătoare a cauzei feminismului. „Femeia, prin esență, e animatoare. Azi când nu legiferează încă, rolul ei e să vegheze ca aplicarea să învie litera legii în asistență, mai ales prin care dreptatea bolnavă încearcă să se însănătoșeze”1. Dar pentru a putea valorifica pe

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
tuturor statelor beligerante; după ce neamul românesc a jertfit 800.000 de eroi, se răzvrătește și se răscolește din nou această chestiune a revizuirii”1. În mesaj, femeile române din Transilvania și-au exprimat recunoștința față de ducesa Atholl, personalitate remarcabilă a feminismului din Anglia, care în Camera Comunelor a cerut guvernului britanic să susțină cauza românilor, condamnând pretențiile revizioniste 2. La întrunirea A.E.C.P.F.R., de la Iași (10 noiembrie 1936), Elena C. Meissner a condamnat și ea încurajarea dezmembrării României: Femeile române, ca

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
industrială, comercială, agricolă sau o ocupație intelectuală beneficiau de dreptul de a participa la alegerile parlamentare. Iar articolul 10 al legii prevedea, de asemenea, și pentru femei dreptul de a fi alese în senat de la vârsta de 40 de ani1. Feminismul și regimurile autoritare Documentele vremii confirmă că organizațiile de femei au văzut în noua constituție o încoronare a eforturilor lor de mai multe decenii. Presa feministă relata pe larg despre cuvântările rostite de personalități ale mișcării de femei la adunările

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
forurile legislative supreme, marchează un moment hotărâtor în istoria mișcării de femei și au dat asigurări că înțeleg pe deplin responsabilitatea care le revine în exercitarea acestui drept 1. Numirea Mariei M. Pop, una dintre cele mai ilustre figuri ale feminismului interbelic, ca senatoare, votată de un mare număr de membri ai înaltului for, a fost privită cu vie satisfacție de opinia publică. Maria Baiulescu, președinta Federației U.F.R. saluta acest eveniment, socotit ca dovadă certă a schimbării mentalităților învechite privitoare

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
comandamente atât de nobile: muncă, unire și prosperitate națională 1. Încrederea asociațiilor de femei în F.R.N. a fost infirmată de realitate. F.R.N. nu s-a închegat ca un organism politic viabil, în stare să „regenereze viața națională”, așa cum sperau protagonistele feminismului românesc. Incluzând în rândurile sale grupări, curente, orientări și tendințe contradictorii și ros de profunde tensiuni interne, F.R.N. n-a fost în stare să stăvilească ascensiunea forțelor revizioniste și fasciste, dimpotrivă, el a slăbit capacitatea de rezistență a instituțiilor democratice

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]