2,721 matches
-
în formele lor mai vechi și mai tradiționale. Asemenea concepții au fost contestate și într-o oarecare măsură desființate în societățile occidentale contemporane. În majoritatea societăților musulmane, ele nu au fost încă în mod serios contestate, deși există o mișcare feministă slabă. În pofida acestei maniere de a percepe bărbații și femeile ca fiind în mod esențial diferiți, în islam femeile sunt privite ca ființe umane independente, cu drepturi care trebuie respectate și care pot fi consolidate. În urmă cu un secol
Condiția femeii în islam () [Corola-website/Science/329070_a_330399]
-
(nume original: Inès Stéphane, n. 8 mai 1874 - d. 24 septembrie 1920) a fost un om politic francez și o feministă care și-a petrecut cea mai mare parte a vieții în Rusia. a fost fiica unui cântăreț de operă francez, Theodore Stephan, si a Nathaliei Wild, o englezoaica cu cetățeanie franceză. Tatăl ei a murit când Inessa avea numai 5
Inessa Armand () [Corola-website/Science/298302_a_299631]
-
conformă cu standardele înaltei socități moscovite, trăind în armonie cu soțul ei, (cu care a avut cinci copii), călătorind, citind foarte mult, (inclusiv literatura social-politică), ocupându-se cu actele caritabile, deschizând o școală pentru copii țărânilor și alăturându-se mișcării feministe căreia i-a rămas credincioasa toată viața. Brusc, în 1905, și-a părăsit soțul pentru fratele mai tanar al acestuia, Vladimir. Încă din 1903, ea era implicată în activitățile ilegale ale Partidului Social Democrat al Muncii din Rusia. Inessa Armând
Inessa Armand () [Corola-website/Science/298302_a_299631]
-
Nu m-a impresionat argumentul că a ajutat națiunea să evite o grea încercare. După părerea mea, încercarea era necesară pentru a ne asigura că așa ceva nu se va mai înrâmpla." Asimov se considera un feminist încă dinainte de răspândirea mișcării feministe; el glumea spunând că își dorea ca femeile să fie libere "pentru că nu îmi place când atacă". Pe un ton mai serios, a argumentat că problema drepturilor femeilor era strâns legată de cea a controlului populației. Mai mult, el credea
Isaac Asimov () [Corola-website/Science/297103_a_298432]
-
Cairo și a descoperit că cel care o intervieva nu citise niciuna din operele sale. În 1962, Ghada Samman a publicat prima sa colegere de nuvele , Ochii tăi sunt soarta mea” (عيناك قدري), fiind considerată, pe atunci, una dintre scriitoarele feministe ale vremii. Totuși, prin publicațiile sale ulterioare, Ghada Samman a depășit sfera strictă a iubirii și a condiției femeii, abordând o complexă tematică socială, psihologică și umanistă. În Beirut, Ghada Samman a lucrat ca jurnalistă, iar în 1965 a publicat
Ghada al-Samman () [Corola-website/Science/313568_a_314897]
-
al feminismului românesc s-a manifestat aproximativ în aceeași perioadă ca și cel din occident. A fost un feminism al elitei, fiind datorat unor femei cu un înalt nivel de educație și cu acces la cultura vestică. În particular, mișcarea feministă românească a fost preponderent urbană, întrucât la acea vreme societatea românească era în mare parte agrară, aproximativ 80% din oameni locuiau în mediul rural, iar industrializarea atinsese o mică parte din populație. De aceea mișcarea nu a fost una amplă
Feminismul în România () [Corola-website/Science/333649_a_334978]
-
străin, nu puteau urmări un bărbat pentru pensie alimentară, nu puteau să fie tutore, trebuiau să locuiască în domiciliul stabilit de soț și altele.Practic, femeile erau lipsite de drepturi civile și politice. Printre cele mai importante personalități ale mișcării feministe pentru acordarea drepturi politice depline femeilor se numără: Calypso Botez, Alexandrina Cantacuzino, Eleonora Stratilescu. Elena Maissner, Maria Buțureanu. Revendicările femeilor românce de la acea vreme sunt sintetizate de Eleonora Stratilescu și vizează mai multe sfere: • Economic: plata egală pentru muncă egală
Feminismul în România () [Corola-website/Science/333649_a_334978]
-
prin desființarea autorității maritale, eminiarea prostituției, cercetarea paternității. • Social și politic: drepturi civile și politice egale; participarea femeilor la toate instituțiile, demnitățile și funcțiile publice, alături și la fel ca bărbații; pregătirea politică a femeilor pentru exercitarea drepturilor lor. Mișcarea feministă românească a avut o oarecare susținere din partea unor elite politice liberale, cum ar fi: C.A. Rosetti, Cezar Bolliac, Ion Ghica, Ștefan Zeletin. Însă aceștia au susținut mai degrabă aportul femeilor la educația morală a poporului, ele având rolul de
Feminismul în România () [Corola-website/Science/333649_a_334978]
-
datorită noului regim instaurat. Femeile românce au votat pentru prima dată în cadrul unor alegeri libere în 1990. Feminismul în perioada comunistă a urmat concepția de emancipare legată fundamental de munca productivă. În acestă perioadă nu s-au putut dezvolta teorii feministe care să promoveze drepturile femeilor ca indivizi și care să contribuie la autonomia femeilor, întrucât regimul totalitar nu tolera o altă ideologie decât cea comunistă. La începutul instaurării regimului comunist, între 1946 și 1964, România a urmat modelul stalinist, care
Feminismul în România () [Corola-website/Science/333649_a_334978]
-
o economie de piață fără protecție sindicală. În acest context, în perioada 1990-2000: • apar primele organizații pentru apărarea și promovarea drepturilor femeilor: Organizația AnA înființată în 1990 și înregistrată oficial în 1993, care înființează prima și singura revistă de analize feministe, numită AnAlize; în anul 2000 se înființează Centrul de Dezvoltare Curriculară și Studii de Gen: FILIA. • apar primele cursuri universitare pentru studii de gen în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, din București; • se dezvoltă activismul civic și se
Feminismul în România () [Corola-website/Science/333649_a_334978]
-
Ordonanța nr. 137 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare; La sfârșitul anului 1999 este semnat Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, acquis-ul comunitar devenind obligatoriu pentru statele candidate. Sunt adoptate o serie de acte legislative favorabile agendei feministe românești: • Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați; • Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie; Odată cu modificarea Constituției în anul 2003, egalitatea de șanse devine principiu constituțional; • în
Feminismul în România () [Corola-website/Science/333649_a_334978]
-
înființează Agenția Națională pentru Eglitate de Șanse (ANES), ca agenție autonomă, alături de Consilii Județene și Locale pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați (COJES); • toate partidele politice au organizații pentru femei, dar aceste nu au contribuții reale în politici feministe; Din anul 2007, România devine membră a Uniunii Europene și au loc schimbări: • în anul 2010 se desființează ANES ca agenție autonomă și este înglobată în Ministerul Muncii; • nu sunt aplicate niciunul dintre articolele legii egalității de șanse; • crește discriminarea salarizării
Feminismul în România () [Corola-website/Science/333649_a_334978]
-
creștere a reprezentării femeilor în Parlament și Consilii Locale, aceasta înregistrează o nouă scădere; • criza economică are un impact considerabil în feminizarea sărăciei; Pe fondul acestor repercusiuni dramatice, începând cu anul 2011, s-au amplificat acțiunile de protest ale organizațiilor feministe și au căpătat o regularitate. În prezent numărul organizațiilor active în domeniul promovării drepturilor femeilor, al protejării victimelor violenței de gen și al combaterii discriminării pe criterii de gen este în creștere. Printre aceste se pot aminti:
Feminismul în România () [Corola-website/Science/333649_a_334978]
-
o încercare de a-și însuși fonduri lor. Morgenthau a refuzat categoric cererea lui descriind-o ca fiind: „una dintre cele mai uimitoare cereri pe care am auzit-o vreodată”. Oameni politici turci și personalități notabile au condamnat această politică. Feminista turcă Halide Edip scria în memoriile sale că a observat o reacție sfidătoare la Talaat Pașa, atunci când ea l-a întrebat despre deportări și exterminare. El i-ar fi spus că avea convingerea că, atâta timp cât o națiune face tot ce
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
, născută Slăniceanu (n. 10 februarie 1933, Contești, județul Dâmbovița - d. 2 februarie 2008, București) a fost medic primar și doctor în Medicină Socială și Sănătate Publică, pedagog și publicist. A fost în fruntea mișcării feministe din România și în anul 1992 a pus bazele Confederației Naționale a Femeilor din România (CNFR), organizație a cărei Președinte executiv a fost până în 2008. Dr. a fost membră a Centrului Demografic al OMS, a birourilor UNICEF și UNESCO și
Mioara Mincu () [Corola-website/Science/331174_a_332503]
-
Sănătate Publică, în urma susținerii tezei: “Educația sanitară pentru tineri” (conducător științific, prof. dr. V. Coroi, UMF, 1977). A propagat educația sanitară în presa (Magazin, Știința și Trehnică, Femeia, Sănătatea, Luceafărul etc.) și la Radio România. A fost în fruntea mișcării feministe din România. În anul 1992 a pus bazele Confederației Naționale a Femeilor din România (CNFR) al carei organizații a fost Președinte executiv, până în 2008. În 1990 a fost inițiatoare și directoare a Școlii Sanitare Postliceale “Carol Davila” din București, școala
Mioara Mincu () [Corola-website/Science/331174_a_332503]
-
căsătorie desemnează o relație aprobată cultural prin care se legitimează o uniune economică și sexuala, de obicei între un bărbat și o femeie, o instituție socială strict reglementată printr-un set de norme culturale, politice, sociale, economice și religioase. Analizele feministe au atacat concepția patriarhală a „căsătoriei” în mod direct- prin repunerea în discuție a drepturilor femeii în cadrul legislației privitoare la familie- și indirect- prin contestarea noțiunilor și valorilor „familiei” tradiționale. A. Studiile feministe ale instituției „căsătoriei” din perspectiva legală au
Căsătorie () [Corola-website/Science/314098_a_315427]
-
culturale, politice, sociale, economice și religioase. Analizele feministe au atacat concepția patriarhală a „căsătoriei” în mod direct- prin repunerea în discuție a drepturilor femeii în cadrul legislației privitoare la familie- și indirect- prin contestarea noțiunilor și valorilor „familiei” tradiționale. A. Studiile feministe ale instituției „căsătoriei” din perspectiva legală au plecat de la redefinirea reglementărilor legale ale realizării sau disoluției uniunii legale dintre un bărbat și o femeie plus a celor care vizează custodia și sprijinul copiilor născuți în interiorul sau în exteriorul unei căsătorii
Căsătorie () [Corola-website/Science/314098_a_315427]
-
extins aplicabilitatea plecând în principal de la relațiile de rudenie între membrii familiei (care pot fi interne sau externe căsătoriei formal recunoscute). B. În ciuda mutațiilor înregistrate de intrarea femeilor pe piața forței de muncă plătită și redefinirea rolurilor sociale de gen, feministele din științele sociale au dezvăluit persistența unui hegemonism masculin în cadrul instituției „căsătorie”: Mișcarea feministă pentru reformarea familiilor a acționat astfel pentru o schimbare în redistribuirea puterii de-a lungul dimensiunii de gen atât în interiorul relației maritale cât și în sfera
Căsătorie () [Corola-website/Science/314098_a_315427]
-
fi interne sau externe căsătoriei formal recunoscute). B. În ciuda mutațiilor înregistrate de intrarea femeilor pe piața forței de muncă plătită și redefinirea rolurilor sociale de gen, feministele din științele sociale au dezvăluit persistența unui hegemonism masculin în cadrul instituției „căsătorie”: Mișcarea feministă pentru reformarea familiilor a acționat astfel pentru o schimbare în redistribuirea puterii de-a lungul dimensiunii de gen atât în interiorul relației maritale cât și în sfera publică. Studiile feministe au identificat mecanismele prin care relațiile subordonat-supraordonat din căsătorie se reproduce
Căsătorie () [Corola-website/Science/314098_a_315427]
-
sociale au dezvăluit persistența unui hegemonism masculin în cadrul instituției „căsătorie”: Mișcarea feministă pentru reformarea familiilor a acționat astfel pentru o schimbare în redistribuirea puterii de-a lungul dimensiunii de gen atât în interiorul relației maritale cât și în sfera publică. Studiile feministe au identificat mecanismele prin care relațiile subordonat-supraordonat din căsătorie se reproduce în exteriorul cuplului și au condus la apariția a noi tipuri de „familii” alternative: uniunile consensuale heterosexuale sau cuplurile homosexuale. La ora actuală dezbaterile feministe asupra „căsătoriei” pun un
Căsătorie () [Corola-website/Science/314098_a_315427]
-
în sfera publică. Studiile feministe au identificat mecanismele prin care relațiile subordonat-supraordonat din căsătorie se reproduce în exteriorul cuplului și au condus la apariția a noi tipuri de „familii” alternative: uniunile consensuale heterosexuale sau cuplurile homosexuale. La ora actuală dezbaterile feministe asupra „căsătoriei” pun un accent deosebit atât pe aspectele practice-legale- cât și pe relația existentă între acest termen și conceptele (conexe) de „rudenie”, „familie” și „gospodărie”. In România, aspectele legale legate de căsătorie au fost reglementate de Codul familiei intre
Căsătorie () [Corola-website/Science/314098_a_315427]
-
Studii de Gen din cadrul universităților Linköping și Örebro. Institutul este un nou centru pentru cercetare de gen interdisciplinară, creând un cadru favorabil colaborării dintre Departamentul de Studii de Gen din cadrul Facultății de Arte și Științe, LiU, Centrul pentru Studii Sociale Feministe,Universitatea Örebro și Divizia pentru Gen și Medicină, Facultatea de Științe de Sănătate, LiU. Centrul de excelență este organizat și condus de căte un Comitet format din șase profesori (cinci în Studii de Gen și unul în Sociologie, axat pe
Universitatea Linköping () [Corola-website/Science/330351_a_331680]
-
femei. Există totuși femei de succes, iar unele din ele se ocupă chiar de afacerile familiei în locul soților lor. Drepturile femeilor sunt în centrul apelurilor la reformă în Arabia Saudită, apeluri care pun la încercare statu quo-ul politic al regatului. Grupuri feministe locale și internaționale fac presiuni asupra guvernului să răspundă apelurilor, profitând de faptul că unii din cei aflați la putere sunt dornici să își proiecteze o imagine mai favorabilă în Vest. Prezența unor femei de afaceri, deși puține ca număr
Drepturile omului în Arabia Saudită () [Corola-website/Science/335115_a_336444]
-
(născută Mărie Ziade) (în )(n. 11 februarie 1886 - d. 1941) a fost o scriitoare de origine libanezo-palestiniană și un personaj emblematic pe scena literară arabă în perioada Renașterii arabe la începutul secolului XX. Este cunoscută ca fiind atât o "feministă în spațiul palestinian avânt la lettre", cât și "un pionier pentru feminismul oriental" . S-a născut în Nazaret, Palestina. Tatăl ei Elias Ziade, cunoscut în calitate de editor al ziarului "al-Mahrūsah", era un libanez maronit (din familia Chahtoul), iar mama era de
May Ziade () [Corola-website/Science/331117_a_332446]