KorAP: Find »[drukola/base=feminist & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...17 18 19 ...35 >

860 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269

presupunea înlăturarea dominației capitalului și a proprietății private (Robirea femeii și emancipareaxe "„emancipare" ei, Azi totu-i marfă etc.). Cu timpul, „Radicalismul feminist al Sofiei Nădejdexe "„Nădejde,Sofia" va evolua spre un liberalismxe "„liberalism" democrat” (Ștefaniaxe "„Mihailescu,Ștefania" Mihăilescu, Lexicon feminist, 2002). Relațiile între feminismul socialist și cel liberal au fost rareori antagonice, dată fiind credința lor comună că a fi feministăxe "„feministă" înseamnă asumarea unei identități politice care transcende alte apartenențe. Un moment conflictual a intervenit totuși între asociația feministelor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
dreptatea socială, tinzând către o repartizare mai echitabilă a greutăților economice și către aplicarea principiului solidarității sociale. Această dezvoltare permite o coexistență mai bună cu liberalismulxe "„liberalism" și, în mod particular, cu liberalismulxe "„liberalism" bunăstării generalexe "„liberalismulbunăstăriigenerale". În ce privește socialismulxe "„socialism" feminist contemporan, el a avut în principal următoarea agendă politică: a) crearea cadrelor legale și instituționale care să permită șanse egale în educație și pe piața muncii; b) plată egală pentru muncă de valoare egală; c) liberalizarea avorturilor și a legislației

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
mișcării sindicale și a contribuțiilor teoretice ale feminismului academic. Succesul cel mai important al feminismului socialist a fost marcat îndeosebi în țări cu guvernări social-democrate (țările nordice ating, în această privință, cea mai ridicată cotă de realizare a agendei feministexe "„feminist"; în cazul lor, feminismul a devenit în cel mai înalt grad o politică de statxe "„stat", un „feminism de statxe "„feminismdestat"”, cum este numit în volumul editat de Stensonxe "„Stenson,McBride" și Mazurxe "„Mazur,DorothyAmy", 1995). Fiind centrat pe problema

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
puțin, fac munci mai rutiniere în raport cu bărbații. Ea consideră că perioada precapitalistă a fost mult mai partenerialăxe "„parteneriat" în sensul diviziunii muncii, capitalismul alungând femeile în „armata de rezervă a capitalismului”, alături de alți marginali. Alison Jaggarxe "„Jaggar,Alison", în lucrarea Feminist Politics and Human Nature (Politica feministăxe "„feminist" și natura umanăxe "„naturaumană"), 1983, se axează în propria ei teoretizare pe conceptul de alienarexe "„alienare". Femeile sunt alienate sexual, matern și intelectual, fiind alienate de corpxe "„corp"ul lor. Femeile sunt alienate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
Ea consideră că perioada precapitalistă a fost mult mai partenerialăxe "„parteneriat" în sensul diviziunii muncii, capitalismul alungând femeile în „armata de rezervă a capitalismului”, alături de alți marginali. Alison Jaggarxe "„Jaggar,Alison", în lucrarea Feminist Politics and Human Nature (Politica feministăxe "„feminist" și natura umanăxe "„naturaumană"), 1983, se axează în propria ei teoretizare pe conceptul de alienarexe "„alienare". Femeile sunt alienate sexual, matern și intelectual, fiind alienate de corpxe "„corp"ul lor. Femeile sunt alienate corporal (sexual). Ele țin cure de slăbire

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
Jaggarxe "„Jaggar,Alison", multiple surse de oprimare: unele sunt chiar în mintea femeilor, dar altele sunt în instituții, în structurarea culturii. Procesul de ridicare a conștiinței femeilor este unul necesar, dar nu suficient pentru eradicarea aservirii lor (Jaggarxe "„Jaggar,Alison", Feminist Politics and Human Nature, pp. 316-317). În România, teoria socialistă feministăxe "„feministă" începe să se contureze după anul 2000, plecând de la problematica repartizării muncii și veniturilor. Este însă mai greu ca o asemenea încadrare doctrinară să fie posibilă. Cert este

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
a idealului de egalitatexe "„egalitate" socială. Decăderea comunismului a făcut și socialismulxe "„socialism" democratic ceva mai puțin popular decât era, cel puțin decât era în secolul XX. Cred că succesul mare al agendei socialiste în Occident, inclusiv al celei feministexe "„feminist", nu poate să fie separat de Războiul Rece. Amenințarea comunismului a însemnat și numeroase concesii de tip socialist făcute categoriilor defavorizate în Occident. Este greu de prezis cum vor evolua aceste doctrine în condițiile dominației corporațiilor internaționale în procesul de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
Din perspectiva feminismului marxist, clasa joacă rolul determinant. Putem vorbi despre un feminism marxist, dar nu putem totuși vorbi despre un feminism marxian, cu alte cuvinte al ideilor lui Karl Marxxe "„Marx,Karl". El nu poate fi socotit un teoretician feminist, pentru că nu a tratat și nu a studiat aservirea femeilor. Pe Marxxe "„Marx,Karl" l-au interesat mecanismele de exploatare ca mecanisme de producere a plusvalorii (Capitalul, 1867)10, eliberarea proletariatului din formele de exploatare de tip capitalist (Manifestul Comunist

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
preluarea publică (de către statxe "„stat") a creșterii copiilor; c) industrializarea muncii casnice. Engelsxe "„Engels,Friedrich" analizează exploatarea femeilor în fabrici, hărțuirea sexualăxe "„hărțuiresexuală" de către patroni și descrie scene dramatice în care femeile nasc lângă mașini. După cum evidențiază importante autoare feministexe "„feminist" (vezi Jane Flaxxe "„Flax,Jane", 1981, și Alison Jaggarxe "„Jaggar,Alison", 1983), multe dintre argumentele lui Engelsxe "„Engels,Friedrich" sunt greu de susținut, sunt pur speculative, și nu au consecințe mai puțin patriarhale. Nu este clar de ce proprietatea privată este

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
munca domestică trebuie tratată ca productivă, dar mai mult, ea trebuie tratată ca producătoare de plusvaloare, femeile lucrând pentru ca să creeze condițiile necesare producerii plusvalorii: ele nasc, cresc, asigură îngrijireaxe "„îngrijire" și confortul emoțional pentru producătorii de plusvaloare. Cele două feministexe "„feminist" marxiste au fost militante pentru salarizarea muncii casnice de către stat, deoarece capitalismul ca sistem social profită de pe urma exploatării muncii femeilor. Astfel de salarii pot ajunge la mame pentru îngrijireaxe "„îngrijire" copiilor. Dacă statulxe "„stat" refuză o asemenea plată, femeile ar

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
un membru al familiei. Așa-numita muncă „din dragoste” este de fapt munca gratuită. Tot ce facem în afara unui câștig material este interpretat ca fiind făcut din plăcere sau de drag, sau din autosacrificiuxe "„autosacrificiu" voluntar. Din perspectiva altor feministexe "„feminist" marxiste (de exemplu, Barbara Bergmannxe "„Bergmann,Barbara", 1986), salarizarea pentru munci casnice este și imposibilă, și indezirabilă ca strategie de eliberare a femeilor, aceasta neînsemnând decât o nouă taxă pe care statulxe "„stat" ar percepe-o, inclusiv de la femeile angajate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
Recunoașterea valorii munciitc "2.3.3. Recunoașterea valorii muncii" Soluția de detrivializare și de ieșire din marginalitate a muncilor femeiești este văzută mai degrabă ca fiind legată de recunoașterea valorii munciixe "„recunoaștereavaloriimuncii" ca valoare comparabilă. În sensul politicii menționate înainte, feminiștii și-au dat mâna indiferent că sunt liberali sau marxiști. În lume se constată o tendință ca munca femeilor să fie plătită mai puțin cu cel puțin o treime decât munca bărbaților (vezi și Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003). Există o

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
a ocupațiilor și o plată mai mică a posturilor ocupate de femei. Rămâne un „mister” de ce, de exemplu, peste tot șoferii de camioane sunt plătiți mai mult decât asistentele medicale, gunoierii decât infirmierele, agenții de circulație decât învățătoarele. Ceea ce propun feminiștii (marxiști sau liberali, deopotrivă) este ca munca să fie apreciată doar după: a) cunoștințe, calificare și abilități solicitate; b) cerințe mentale legate de creativitate și decizie; c) cât de solicitantă este munca în sensul atenției; d) condițiile de muncă: cât

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
în România actuală. 2.4. Critici ale marxismului și feminismului marxisttc "2.4. Critici ale marxismului și feminismului marxist" Meritul principal al feminismului marxist este că a făcut din independența economicăxe "„independență economică" a femeilor centrul principal al politicii feministexe "„feminist". Marxismxe "„marxism"ul este criticat chiar în interiorul orientării feministexe "„feminist" marxiste, pentru incapacitatea de a se adresa altor forme de opresiune în afara celor de clasă, cum ar fie cele de sex și rasă, precum și pentru faptul că, pe fond, nu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
marxisttc "2.4. Critici ale marxismului și feminismului marxist" Meritul principal al feminismului marxist este că a făcut din independența economicăxe "„independență economică" a femeilor centrul principal al politicii feministexe "„feminist". Marxismxe "„marxism"ul este criticat chiar în interiorul orientării feministexe "„feminist" marxiste, pentru incapacitatea de a se adresa altor forme de opresiune în afara celor de clasă, cum ar fie cele de sex și rasă, precum și pentru faptul că, pe fond, nu reprezintă și o soluție antipatriarhală. Rămân însă pertinente analiza surselor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
și o soluție antipatriarhală. Rămân însă pertinente analiza surselor alienării, discursul asupra exploatării și materialismul, mai ales pentru țările aflate în zone sărace ale globului (vezi MacKinnonxe "„MacKinnon,Catherine", 1989). Marxismxe "„marxism"ul a fost supus criticilor în analizele feministexe "„feminist" ale anilor ’60-’80 în contextul stângii franceze și al psihanalizei, în special pentru excesul de determinism economicxe "„determinism economic" în explicarea opresiunii. Dacă este încă utilizat ca metodă critică, el este complet abandonat ca soluție. În nici un context feminist

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
feminist" ale anilor ’60-’80 în contextul stângii franceze și al psihanalizei, în special pentru excesul de determinism economicxe "„determinism economic" în explicarea opresiunii. Dacă este încă utilizat ca metodă critică, el este complet abandonat ca soluție. În nici un context feminist influențat de marxismxe "„marxism" nu se mai invocă revoluția proletară ca soluție pentru sfârșitul aservirii femeilor. Marxismul menține diviziunea publicxe "„public"-privatxe "„privat" și ideea că sfera publicăxe "„sferapublică" este masculinăxe "„masculin", el adresându-se fraternității masculinexe "„masculin" atunci când vorbește

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
sferei politic neinteresante. Doar în teoria politicăxe "„teoriepolitică" feministăxe "„feministă" marxistă este dezvoltată ideea unui spirit de solidaritatexe "„solidaritate" între femei, o suroritatexe "„suroritate" femeiască (vezi Arneilxe "„Arneil,Barbara", 1999, p. 42). Una dintre criticile pertinente ale marxismxe "„marxism"ului feminist este făcută din perspectivă comunitariană de către Jean Betke Elshtainxe "„Elshtain,JeanBetke" în lucrarea Public Man, Private Woman. Women in Social and Political Thought. Ea susține că familiaxe "„familie" capitalistă este departe de a fi o creație frankensteiniană 15 și că

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
înrădăcinate în mintea bărbaților, încât ei nu pot coopera în mod veritabil pentru o asemenea cauză. Societatea trebuie schimbată cu sau fără consimțământul, susținerea și cooperarea efectivă a bărbaților. Este imposibilă o societate neutră la gen, cum vor multe feministexe "„feminist" reformiste, fiindcă patriarhatulxe "„patriarhat" este mult prea constitutiv psihismului masculinxe "„masculin". Emergența „esențialismului” a produs o divizare a feminismului radical: pe de-o parte, s-a dezvoltat feminismul radical libertarianxe "„feminismul radicallibertarian", pe de altă parte, s-a dezvoltat feminismul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
reproducerii, contracepția, sterilizarea și avortulxe "„avort". Radicalele culturaliste, dimpotrivă, consideră biologia femeilor drept principala lor aliată pentru o „esență” moral-politică mai bună decât a bărbaților. 1.2. Ideile centrale ale agendei radicaletc "1.2. Ideile centrale ale agendei radicale" Radicalismul feminist a pus accentul asupra unei problematici deosebit de importante în evoluția feminismului, mai ales asupra patriarhatului ca formă endemică de puterexe "„putere" și asupra caracterului politic al ierarhiilor și comportamentului de gen. Iată câteva dintre aceste idei: - Femeile sunt aservite ca

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
lipsei de siguranță prin frecvența atacurilor și violurilor), mișcarea „our bodies, ourselves” („trupxe "„trup"urile noastre ne aparțin”) pentru sănătatea femeilor, dezvoltarea grupurilor de „trezire a conștiințeixe "„trezirea conștiinței"”. Aceste grupuri au avut un rol major în stabilirea agendei feministexe "„feminist" radicale. În interiorul lor, femeile au prins curajul să își facă publice experiențele private, ascunse vederii, potrivit unor tabuuri despre ce se cuvine și nu se cuvine să fie făcut publicxe "„public". Or, asupra violențelor împotriva femeilorxe "„violențăîmpotrivafemeilor" - iar violența este

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
precădere în afara feminismului radical, zona privată a fost prea puțin atinsă de teoria politicăxe "„teoriepolitică", în general, și de cea feministăxe "„feministă", în particular. Dihotomia publicxe "„public"-privatxe "„privat" nu a fost proprie doar teoriilor nefeministe, ci și celor feministexe "„feminist", distincția fiind vitală, de exemplu, pentru liberalismxe "„liberalism" și chiar pentru feminismul liberal. De-abia sub influența feminismului radical celelalte orientări feministexe "„feminist" și-au schimbat perspectiva asupra politicului și politizării, admițând că analiza puterii trebuie extinsă în relațiile private

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
particular. Dihotomia publicxe "„public"-privatxe "„privat" nu a fost proprie doar teoriilor nefeministe, ci și celor feministexe "„feminist", distincția fiind vitală, de exemplu, pentru liberalismxe "„liberalism" și chiar pentru feminismul liberal. De-abia sub influența feminismului radical celelalte orientări feministexe "„feminist" și-au schimbat perspectiva asupra politicului și politizării, admițând că analiza puterii trebuie extinsă în relațiile private. Lucrarea lui Kate Millettxe "„Millett,Kate", Sexual Politics (1970), a avut o mare însemnătate pentru teoria politicăxe "„teoriepolitică" feministăxe "„feministă" și pentru activismul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
religioase - sunt între grupuri sau persoane din grupuri, iar în interiorul fiecărui grup există relații de subordonare de gen mai mult sau mai puțin tari. Dar tocmai rolul acordat patriarhatului față de alte forme de dominație a făcut ca diferitele orientări feministexe "„feminist" să se dividă în această privință, mai ales pe motive de ignorare a rasismuluixe "„rasism" (vezi criticile lui bell hooksxe "„bellhooks", de exemplu, în privința ignorării problemelor rasiale). Conceptul de patriarhatxe "„patriarhat" și analiza metamorfozelor sale în relațiile de gen ocupă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
Gerda", 1986, p. 5). Acest gen de excluderi se regăsesc și în construcția religiei, filosofiei, politicii. Subordonarea femeilor este mai veche decât ceea ce numim „istoria civilizației”. Înțeleasă astfel, istoria începe o dată cu cea scrisă, deci în mileniul IV î.Hr. Autoarele feministexe "„feminist" consideră că patriarhatulxe "„patriarhat" este un fenomen istoric și, prin urmare, așa cum el are un început, poate avea și un sfârșit 7. G. Lernerxe "„Lerner,Gerda" configurează astfel apariția patriarhatului: a) Prima formă de proprietate privată a fost cea a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]