534 matches
-
pe terasa in-fe-ri-oară de pe partea stângă a Siretului, pe locul numit și „La Țântirim“, se află o întinsă așezare în care s-au observat urme de arsură, s-au găsit monede și din care s-au cules fragmente ceramice, aparținând feudalismului dezvoltat (sec. XV-XVI). Toate piesele găsite aici sunt în colecția Muzeului Județean Botoșani, înregistrate cu numărul P. 54 (fig. 32). Pe versantul sud-estic al Dealului Viei ( altitudine 367,5 m), la circa 1 km sud, sud-vest de sat s-a
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
șanț. Pe locul unde se află valul din spatele șanțului, pământul prezintă urme de arsură de la un incendiu (bucăți de lut ars) și lespezi de gresie silicioasă nisipoasă. Alte resturi arheologice nu s-au găsit în afară de două fragmente ceramice atribuite perioadei feudalismului dezvoltat (sec. XV-XVI). Acest obiectiv arheologic se află înregistrat în colecția Muzeului Județean Botoșani cu numărul de inventar P. 53. În răspunsul la chestionarul Odobescu, ms., f. 213, învățătorul I. Băncilă, tatăl ilustrului pictor, menționează, la 1871, în răspunsul sau
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
silex și fragmente ceramice aparținând culturii Cucuteni, fazele A, A-3 și B1 în asociere cu fragmente de ceramică de tip Cucuteni - C. Tot în acest punct s-au găsit fragmente ceramice aparținând epocii fierului, epoca migrațiilor secolul III-IV e.n., feudalismului dezvoltat și târziu secolul XIV XVI și secolul XVII - XIX. În punctele "Dealul Depozitelor" în dreptul cantonului C.F.R. și "Dealul Curții" situat în partea de sud a satului Cernești, stânga văii Sitnei, s-au descoperit: o ceașcă de lut cu două
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
pecenegilor sau uzilor). În concluzie, principalele vestigii arheologice datează din: Paleoliticul superior, Cultura Cucuteni, sfârșitul epocii bronzului (Cultura Noua), Epoca fierului (Hallstatt târziu - La Tene timpuriu), Epoca migrațiilor (sec. IV și IX-X). Sunt dovezi și din perioada de trecere la feudalism. În punctul Lutăria de la școală, pe terasa din stânga Sitnei s-au observat 4 gropi în formă de pâlnie și fragmente ceramice de culoare cenușie cu decor ionizat atribuite culturii materiale din secolul IV-V. În punctul "BORCILA" situat la vest
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
În punctul "BORCILA" situat la vest de satul Cernești (Siliștea) pe partea stângă a văii Sitna s-au cules bucăți de chirpici ars, fragmente de teracotă acoperită cu smalț și decorate cu motive în relief aparținând perioadei de început a feudalismului dezvoltat (secolul XIV-XV) și fazei de mijloc (secolul XVI-XVII). Punctul "Curtea veche" unde s-au descoperit fragmente ceramice din secolul XIV-XVII reprezintă vatra vechiului sat Todireni. Denumirea veche a satului era TODIREȘTI sau TODIREANI. Atestare documentară: - 4 ianuarie 1523, când
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
Nadiș este un sat ce aparține orașului Cehu Silvaniei din județul Sălaj, Transilvania, România. Viața spirituală a românilor din satul Nadiș s-a defășurat în condițiile neprielnice ale feudalismului și ale unei îndelungate ocupații străine, ale căror consecințe le simțim și astăzi. În anul 1733 este consemnata existența bisericii grevo-catolice , care funcționa în vechea construcție, existentă încă , declarată monument istoric și păstrată ca atare. În Nadiș a existat o
Nadiș, Sălaj () [Corola-website/Science/301813_a_303142]
-
în principal, a constituit un obstacol în calea dezvoltării orașelor și târgurilor din Moldova. Prin Tratatul de la Kuciuk-Kainargi - Dobrogea din anul 1774 s-a făcut o primă breșă în monopolul economic turcesc cu urmări pozitive în procesul de destrămare a feudalismului, de dezvoltare a relațiilor de producție capitaliste, care impun lărgirea pieței interne și dezvoltarea orașelor și a târgurilor. A doua breșă este cea prin Tratatul de la Adrianopol din 1829 care permite și mai mult adâncirea proceselor de dezvoltare rurală și
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
este satul de reședință al comunei Dărmănești din județul Suceava, Bucovina, România. În zona Siliște, la circa 1,5 km sud-vest, se află vatra veche a satului Măriței. În această zonă s-au identificat urme de cultură materială din epoca feudalismului dezvoltat, fragmentele ceramice descoperite fiind datate în perioada secolelor XIV-XVI. Este posibil ca unele fragmente să poată fi datate și în secolul XIII. Pe valea pârâului Hatnuța, în zona grădinilor de terasă medie, s-au descoperit fragmente ceramice arse oxidant
Măriței, Suceava () [Corola-website/Science/301971_a_303300]
-
moșier”", mujicul trebuie să dea ascultare mai departe boierului, iar acesta din urmă, credincios „principiului autodesăvârșirii”, trebuie să dea dovadă de generozitate față de fratele-mujic și să facă tot ce-i stă în putință pentru a-i îmbunătăți viața. Pentru Tolstoi feudalismul nu constituia un rău social; era și el de acord că trebuie înlăturat cu orice preț, dar asta nu din motive de ordin politic sau social, ci spiritual. El nu vedea în feudalism o piedică în calea dezvoltării firești a
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
pentru a-i îmbunătăți viața. Pentru Tolstoi feudalismul nu constituia un rău social; era și el de acord că trebuie înlăturat cu orice preț, dar asta nu din motive de ordin politic sau social, ci spiritual. El nu vedea în feudalism o piedică în calea dezvoltării firești a Rusiei, ci izvorul chinurilor morale ale nobilimii. Pentru înlesnirea apropierii dintre țăran și moșier, Tolstoi considera că pasul de început trebuie să fie făcut cu ajutorul răspândirii culturii în popor. În acest scop el
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
stăpânului domeniului (boier, nobil) care are diverse grade de autoritate asupra producătorului direct, asigurată prin constrângerea extraeconomică (oștile, arnăuții, ceaușii, pandurii), și prin nivelul scăzut al tehnicii dar ridicat al nesiguranței, care obligă producătorul să apeleze la stăpân. Mai general, feudalismul este un sistem de organizare a societății bazat pe patru caracteristici: Geneza acestei orânduiri a avut loc pe două căi: ul românesc se încadrează în acest din urmă tip întrucât la nivelul relațiilor de producție care este definitoriu pentru o
Feudalism () [Corola-website/Science/299103_a_300432]
-
societății feudale - țăranii dependenți și stăpânii de moșii - și a relațiilor dintre ele a fost rezultatul destrămării obștilor sătești de origine autohtonă, elementele preluate din lumea romano-bizantină acționând doar la nivelul instituțiilor. A fost vehiculată și ideea, neargumentată suficient, că feudalismul românesc s-ar fi constituit mai târziu, fiind precedat de o orânduirea tributală. Cert este că și în feudalismul clasic, dar și cel românesc pot fi distinse două nivele: Domeniul feudal este elementul definitoriu al feudalismului și constituie principalul cadru
Feudalism () [Corola-website/Science/299103_a_300432]
-
de origine autohtonă, elementele preluate din lumea romano-bizantină acționând doar la nivelul instituțiilor. A fost vehiculată și ideea, neargumentată suficient, că feudalismul românesc s-ar fi constituit mai târziu, fiind precedat de o orânduirea tributală. Cert este că și în feudalismul clasic, dar și cel românesc pot fi distinse două nivele: Domeniul feudal este elementul definitoriu al feudalismului și constituie principalul cadru de organizare și desfășurare a producției întemaiată pe relațiile feudale. Raporturile feudo-vasalice au avut forme variate în diferite zone
Feudalism () [Corola-website/Science/299103_a_300432]
-
ideea, neargumentată suficient, că feudalismul românesc s-ar fi constituit mai târziu, fiind precedat de o orânduirea tributală. Cert este că și în feudalismul clasic, dar și cel românesc pot fi distinse două nivele: Domeniul feudal este elementul definitoriu al feudalismului și constituie principalul cadru de organizare și desfășurare a producției întemaiată pe relațiile feudale. Raporturile feudo-vasalice au avut forme variate în diferite zone ale lumii, dar indiferent de instituțiile pe care le-au generat, ele au avut la bază un
Feudalism () [Corola-website/Science/299103_a_300432]
-
producției întemaiată pe relațiile feudale. Raporturile feudo-vasalice au avut forme variate în diferite zone ale lumii, dar indiferent de instituțiile pe care le-au generat, ele au avut la bază un contract de vasalitate. Periodizarea în cele trei faze ale feudalismului (timpuriu, dezvoltat, târziu) are la bază gradul de dezvoltare a relațiilor de producție feudale, dar limitele cronologice sunt, natural, deosebite în cuprinsul diverselor arii geografice.
Feudalism () [Corola-website/Science/299103_a_300432]
-
astfel o masă urbană nemuncitoare. În perioada imperială, condițiile de muncă pentru sclavi s-au îmbunătățit treptat, încurajate de ideile primilor creștini. În Europa, sclavia a cunoscut un declin foarte lent în Evul Mediu,dar a fost înlocuită treptat de feudalism. Acest regim politic era caracterizat prin proprietatea nobiliară asupra pământului și, parțial, asupra țăranilor. Sclavia a reapărut pe o scară largă, după modelul roman, în lumea musulmană și în Bizanț. La sfârșitul secolului al XV-lea, însă, sclavia era aproape
Sclavie () [Corola-website/Science/299891_a_301220]
-
revenire a puterii de la baroni la statul monarhic; de asemenea s-a văzut o redistribuire similară a puterii legislative dinspre Biserică, de asemenea spre statul monarhic. Această perioadă a prevestit o constituire corectă a legislației și o îndepărtare radicală de feudalism. Succesorul lui Henric, Richard I, a fost preocupat de războaiele în afara granițelor, a participat la a treia cruciadă și și-a apărat teritoriile franceze împotriva lui Filip al II-lea al Franței. Fratele său mai mic, Ioan Fără de Țară, care
Istoria Angliei () [Corola-website/Science/299895_a_301224]
-
să preia un concept folosit de mult timp deja de către istoricii burghezi în studiile lor. Marx a argumentat că sistemul capitalist, la fel ca și sistemele socio-economice precedente, produce tensiuni interne care îl conduc la distrugere. Așa cum capitalismul a înlocuit feudalismul, capitalismul va fi înlocuit de comunism, o societate fără clase, care urmează unei perioade de tranziție în care statul va fi un instrument al dictaturii proletariatului. Pe de altă parte, Marx a argumentat că schimbările socio-economice se produc prin intermediul activității
Karl Marx () [Corola-website/Science/297774_a_299103]
-
pisălog în flăcări peste scut. Căutând să câștige inima unei prințese, tânărul este ridiculizat așa cum a fost Don Quijote, deși Don Quijote nu fusese încă scris. Unul din meritele principale ale lui Beaumont și Fletcher a fost să-și dea seama că feudalismul și cavaleria medievale s-au transformat în snobism și fals și că noi clase sociale apăruseră. Un alt stil teatral popular în era iacobină a fost piesa de răzbunare, popularizată de John Webster și Thomas Kyd. George Chapman a scris
Literatură engleză () [Corola-website/Science/297762_a_299091]
-
inovațiilor tehnice și agricole ce au dus la lărgirea rutelor comerciale și la înflorirea economică, precum și la o renaștere urbană treptată. Manorialismul a organizat structurile sociale, țăranii primind loturi de pământ în schimbul prestării serviciilor de muncă către nobili, iar în cadrul feudalismului, cavalerii și nobilii cu staturi sociale joase prestau servicii militare către nobilii cei mai bogați în schimbul terenurilor și statusurilor sociale. Cruciadele, începute din 1095, ce erau inițial pelerinaje , au devenit expediții militaro-religioase organizate de puterile europene creștine pentru a recăpăta
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
mai târziu, în secolul al VII-lea când s-a desfășurat expansiunea islamică, sau în secolul al VIII-lea, când carolingienii împărțeau "feude" (inițial erau vite, ulterior făceau referire la proprietăți, averi și ranguri sociale) ceea ce a dus la stabilirea feudalismului ca sistem dominant în Europa. Specific Evului Mediu din punct de vedere artistic îi este caracteristic stilul romanic și stilul gotic. Stilul romanic apare în secolul IX și își extinde existenta până în secolul XIII. Se dezvoltă numai în spațiul catolic
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
mediu în 1485 când s-a desfășurat Bătălia de la Bosworth Field. Pentru istoricii spanioli, domnia regilor Ferdinand al II-lea și Isabella I de Castilia și Reconquista a marcat sfârșitul epocii întunecate. Pentru istoricii francezi, Revoluția Franceză a marcat sfârșitul feudalismului în 1790. Alți istorici plasează sfârșitul evului mediu în secolul al XVII-lea când s-au desfășurat Revoluția Burgheză și Războiul de 30 de ani ce a influențat cursul istoriei Europei. Chiar și așa, feudalismul nu s-a încheiat, iobăgia
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
Revoluția Franceză a marcat sfârșitul feudalismului în 1790. Alți istorici plasează sfârșitul evului mediu în secolul al XVII-lea când s-au desfășurat Revoluția Burgheză și Războiul de 30 de ani ce a influențat cursul istoriei Europei. Chiar și așa, feudalismul nu s-a încheiat, iobăgia fiind abolită în unele state din Europa răsăriteană abia din secolele XVIII-XIX. În secolul al XIX-lea, întregul Evul Mediu a fost considerat ca fiind "epoca întunecată". Mulți istorici susțin că ultima perioadă a Evului
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
univers-capitalistă a apărut în Europa în secolul al XVI-lea și a încorporat restul sistemelor coexistente, devenind globală abia în secolul al XIX-lea, prin intermediul imperiilor coloniale. Din perspectiva lui Fernand Braudel, capitalismul nu este o epoca istorică diferită de feudalism sau antichitate, nici un mod de organizare economică, ci un nivel sau un etaj al economiei unde se desfășoară operațiunile capitaliștilor. Economia cuprinde trei nivele: nivelul I-civilizația materială, economia de subzistență, cea pentru autoconsum, care este cea mai extinsă; nivelul
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
care a produs un regim inspirat de marxism (și de diversele ideologii derivate, cea mai notabilă fiind a Marxism-Leninismului) și de tradițiile politice ruse. Potrivit concepției marxist-leniniste a "progresului în istorie", există patru faze ale dezvoltării economice a societății: sclavia, feudalismul, capitalismul, socialismul, și, în final, comunismul. Această "concepție materialist-istorică" a comunismului, arată că din sistemul economic derivă toate celelalte sisteme (social, juridic, cultură). De asemeni dezvoltă "concepția determinismului", potrivit căreia fiecare individ dintr-o clasă are un gen de comportament
Comunism () [Corola-website/Science/297923_a_299252]