540 matches
-
de cel puțin 20 de ani. Nici din punct de vedere al sexului nu putem spune cui aparțin mormintele care au avut ca inventar fibule. Ceea ce putem spune, însă, acum este faptul că toate mormintele care au avut în inventar fibule sunt de înhumație. Niciunul din cele 14 morminte de incinerație nu a avut în inventar alte obiecte în afară de urnă, fragmente de oase, cenușă și eventual câteva fragmente ceramice. Cel de al doilea element, care face parte din seria pieselor legate
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
trei grupuri mici, două de câte 15 bucăți și al treilea din 6 mărgele, prezente în aceeași zonă (Pl. 146/2,3,7; 218/2-4; 219/ 1.5). Urmărind prezența obiectelor de podoabă în câteva zone ale necropolei, observăm gruparea fibulelor și cataramelor descoperite aici, mai puțin în zona nord-vestică, unde nu a fost descoperită nicio fibulă sau cataramă, dar lipsind în partea de nord, unde au apărut mai multe fibule, catarame și piepteni. Lipsa determinărilor antropologice nu ne permite să
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
aceeași zonă (Pl. 146/2,3,7; 218/2-4; 219/ 1.5). Urmărind prezența obiectelor de podoabă în câteva zone ale necropolei, observăm gruparea fibulelor și cataramelor descoperite aici, mai puțin în zona nord-vestică, unde nu a fost descoperită nicio fibulă sau cataramă, dar lipsind în partea de nord, unde au apărut mai multe fibule, catarame și piepteni. Lipsa determinărilor antropologice nu ne permite să atribuim folosirea acestor obiecte de podoabă de către femei sau bărbați. Cum acest lucru a fost bine
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
obiectelor de podoabă în câteva zone ale necropolei, observăm gruparea fibulelor și cataramelor descoperite aici, mai puțin în zona nord-vestică, unde nu a fost descoperită nicio fibulă sau cataramă, dar lipsind în partea de nord, unde au apărut mai multe fibule, catarame și piepteni. Lipsa determinărilor antropologice nu ne permite să atribuim folosirea acestor obiecte de podoabă de către femei sau bărbați. Cum acest lucru a fost bine constatat în marea necropolă de la Mihălășeni, unde majoritatea mărgelelor au fost descoperite la femei
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
elemente noi, printre care, o formă bitronconică în care partea superioară este mai înaltă, diferite motive decorative noi, oferite de spațiul mai larg al părții superioare a tipului de vas respectiv, precum și alte elemente privind buza acestor tipuri de vase. Fibulele cu piciorul întors pe dedesubt și înfășurat, precum și cele cu portagrafă fixă, constituie elemente de datare foarte prețioase, care ne permit să considerăm începutul acestui cimitir în prima jumătate a sec. IV d. Chr. Fibulele cu portagrafă fixă, care apar
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
buza acestor tipuri de vase. Fibulele cu piciorul întors pe dedesubt și înfășurat, precum și cele cu portagrafă fixă, constituie elemente de datare foarte prețioase, care ne permit să considerăm începutul acestui cimitir în prima jumătate a sec. IV d. Chr. Fibulele cu portagrafă fixă, care apar încă din sec. III d. Chr., întăresc concluziile noastre cu privire la datarea acestei necropole chiar de la începutul sec. IV d. Chr. Să nu uităm că un asemenea tip de fibulă a fost descoperit și în cea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
jumătate a sec. IV d. Chr. Fibulele cu portagrafă fixă, care apar încă din sec. III d. Chr., întăresc concluziile noastre cu privire la datarea acestei necropole chiar de la începutul sec. IV d. Chr. Să nu uităm că un asemenea tip de fibulă a fost descoperit și în cea de a doua necropolă din sec. II-III de la Săbăoani, situată la câteva sute de metri de aceasta, pe podul terasei. Proveniența lor nord-pontică și datarea în a doua jumătate a sec. III d. Chr
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
creștinismului. Pentru sfârșitul necropolei pledează aceleași elemente datate în prima jumătate a sec. IV d. Chr., ceea ce înseamnă că înmormântările încetează să se mai facă în a doua jumătate a acestui secol. Mai întâi observăm lipsa în inventarul mormintelor a fibulelor cu piciorul lățit, cu semidisc sau cu piciorul rombic, caracteristice sfârșitului acestei perioade, lipsa cănilor cu gâtul îngust și lung sau a altor tipuri de vase caracteristice pentru sfârșitul sec. al IV-lea, a medalioanelor din aur sau argint etc.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Din punct de vedere cronologic, necropola din sec. IV d. Chr. de la Săbăoani, ar fi contemporană cu primele două faze - I și II de la Mihălășeni și prima parte a celei de la Bârlad-Valea Seacă, până la apariția, în cele două necropole, a fibulelor cu piciorul lățit, cu semidisc sau rombic, a medalioanelor sau a ceramicii cu macroprundișuri în compoziție. În ceea ce privește orientarea mormintelor de înhumație pe direcția V-E, pe care autorul necropolei de la Mihălășeni o consideră a fi o nouă fază, a IV
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
un singur exemplar. Aceste recipiente erau așezate, de obicei, cu gura în sus sau puțin aplecate, dispuse în zona picioarelor, a capului și mai rar a bazinului. Opt morminte au avut ca inventar piepteni din os, zece morminte au avut fibule, în zece morminte s-au găsit mărgele, unele în șiraguri destul de mari, care cuprindeau zeci de exemplare. În opt morminte s-au descoperit catarame din fier, bronz sau argint, în trei s-au găsit fusaiole, cuțite din fier, pandantive-ghioc, în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
imediat învecinate, cât și cu populații mai îndepărtate cu care aveau cel puțin legături comerciale. Unele din obiectele descoperite fac parte din produsele importate, în special din lumea romană, dacă ne referim la amforele de import, obiectele de podoabă, mărgele, fibule, catarame etc. venite din atelierele romane, precum și alte produse specifice unor populații care au creat această nouă cultură materială din sec. IV d. Chr., respectiv goții și dacii liberi. Într-un singur mormânt s-au descoperit câteva oase de animal
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
carne sau a unor recipiente pentru băut, în special căni, confirmă existența unor ritualuri respectate de întreaga comunitate a dacilor liberi. Inventarul cel mai bogat îl reprezintă obiectele de podoabă, în special mărgelele din sticlă. Se constată, de asemenea, lipsa fibulelor, a cataramelor sau a altor obiecte de podoabă, care apar frecvent în celelalte necropole. Acest fapt ne îngăduie să considerăm o datare mai timpurie a acestei necropole, care să fie cât mai apropiată de dispariția așezărilor de tip „dava” din
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
observăm un volum mai mare de obiecte de inventar, multe din ele de o valoare excepțională în procesul de datare. Este de consemnat aici existența unor obiecte de uz casnic, cum sunt acele de cusut, accesoriile vestimentare, prezența celor 10 fibule din fier sau bronz, care ajută la datarea oarecum mai târzie a cestei necropole, respectiv sfârșitul sec. III d. Chr. și începutul celui următor. Obiectele de podoabă sunt mai numeroase și mai diversificate, incluzând aici, în afară de mărgele, cercei, brățări, pandantive
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
bună, numărul mormintelor cu inventar este și aici destul de mic - doar 27 de morminte din 70. Observăm lipsa totală a ceștii dacice, element deosebit de frecvent în inventarul așezărilor din această perioadă. Obiceiurile de port sunt destul de bine marcate prin prezența fibulelor, pandantivelor, mărgelelor, cerceilor, brățărilor, descoperite în special în zona gâtului, pe umeri sau pe piept. Mărgelele purtate în coliere la gât, sunt consemnate în număr apreciabil. Unele coliere aveau până la 100 de exemplare. Atât fibulele cât și alte obiecte de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
destul de bine marcate prin prezența fibulelor, pandantivelor, mărgelelor, cerceilor, brățărilor, descoperite în special în zona gâtului, pe umeri sau pe piept. Mărgelele purtate în coliere la gât, sunt consemnate în număr apreciabil. Unele coliere aveau până la 100 de exemplare. Atât fibulele cât și alte obiecte de podoabă au dat posibilitatea să datăm cu multă acuratețe limitele cronologice ale necropolei, dovedind evoluția identică cu celelalte necropole ale dacilor liberi din Moldova, sunt cele de la Bărboasa-Gălănești, Poienești, Gabăra-Moldoveni, Pădureni, Văleni. La sfârșitul acestor
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
înhumație au fost mai bogate: 34 din ele au avut ceramică, uneori câte 8-9 recipiente, altele mai puține, așezate în zona picioarelor, a capului și mai rar pe bazin; opt morminte au avut piepteni din os; zece morminte au avut fibule, uneori câte două; în zece morminte s-au descoperit mărgele de diferite tipuri și materiale, multe așezate în șiraguri cu zeci de exemplare; 8 morminte au avut ca inventar catarame din fier, bronz sau argint; în trei s-au descoperit
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Lăpușna doi pârcălabi Dorohoi scaunul M.V. de T.d.S. Hârlău, pârcălab Botoșani, Târgul Doamnei, cu Camaraș-adunător de venituri Cernăuți, spătarul cel mare Suceava portar și hatman oi bogarele Baia, vornic (mărunte) Maram noian abis ac bold spelcă stau pe ace andrea fibulă nouruscă s. aguridar anagnost slujitor la biserică lector la trapeză analoghion strană unde se țin cărțile și stau dascălii antimis, pânza de pe sf. masă. apocalipsis A așezat în artofor anafura arsana debarcader parlagiu ursinic catifea a plăti brudină tava podului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu o scenă psihopompă, manșon de os cu scene dionisiace, statuete din lută, toate acestea ilustrând și viața spirituală a strămoșilor noștri. De asemenea, sunt expuse numeroase unelte din fier, bronz, piatră și os, obiecte din sticlă, obiecte de podoabă (fibule, brățări, inele, cercei, mărgeleă, arme și piese de harnașament (vârfuri de suliță, de lance și de săgeți, pumnale, pinteni etc. Alături de ceramica autohtonă, majoritară, sunt expuse și obiecte de ceramică de import grecească și romană (amfore, vase de tip terra
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
a numeroase așezări și necropole carpice în localitățile Măgura, Cârligi Filipești, Mărgineni, Săucești, Dămienești etc., reprezentate în cele două expoziții permanente prin: fructiere, capace, castroane, urne funerare (unele dintre ele păstrând resturi incinerateă, dar și diverse obiecte de podoabă (coliere, fibule, brățări, apliceă, unelte agricole și meșteșugărești, arme. În aria culturii carpice, aflată permanent sub influența romană, s-au descoperit materiale de factură romană (ceramică, unelte, obiecte de podoabă etc. Un loc aparte îl reprezintă descoperirile monetare, dintre care se detașează
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Moldova și restul Europei, fapt explicabil de altfel căci prin Moldova trecea și principalul drum comercial ce lega Marea Baltică cu Marea Neagră (pe valea Siretuluiă, cu ramificații spre Transilvania, prin Pasul Oituz și, pe Valea Trotușului, spre Țara Românească. VI/VII, fibule, cercei descoperite la Traian, dar și în alte localități, precum și tezaurul de monede bizantine descoperit la Horgești și care era depus într-un vas de aramă împreună cu un lanț din bronz; pe monede se observă unele litere care reprezintă inițialele
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Fragment ceramic cu reprezentarea cavalerului trac Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Cataramă din aur, sec. I î.Hr.-I d.Hr., Răcătău (tumulul VĂ; Ceramică autohtonă și de import, Răcătău Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Urnă carpică; Fibulă carpică, Dămienești; Tipar cu simboluri paleocreștine, sec. VI, Traian; Tezaur de ducați venețieni, sec. XVI-XVII, Gutinaș-Ștefan cel Mare Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Buzdugan (sec. XV, Rădeni-Vaslui; Săgeți (sec. XV, Borzești-Bacăuă; Armură (sec. XVI, Gâdinți, com. Sagna, jud.
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
de locuințe, două tezaure de podoabe, trei depozite de unelte și ustensile din fier, un depozit de obiecte de cult, din lut, numeroase obiecte ceramice și metalice, toate fiind datate în secolele IV-III î. Hr. Lor li se adaugă cele opt fibule La Tène (secolul al III-lea î. Hr.), ce dovedesc prelungirea locuirii de la Bunești până aproape de pătrunderea bastarnilor în acest spațiu. Evoluția toreuticii (arta cizelării și asamblării metalului) la daco-geții din zona Hușilor este dovedită de diadema princiară de aur, o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
aici. Materialul arheologic a fost colectat cu ocazia cercetărilor de suprafață efectuate în comunele Tătărăni, Arsura, Vetrișoaia, Albița, Curteni și Moșna. Secția de arheologie și istorie veche a Muzeului de Istorie din Huși păstrează în prețioasele sale colecții, și două fibule de bronz și fragmente ceramice, datând din secolele VI-VII. În zona Huși au fost identificate mai multe așezări din secolele VI-X, din care s-a colectat îndeosebi ceramică lucrată cu mâna și la roată. Dintre acestea, notăm așezările
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Sântana de Mureș, Dridu și Răducăneni este format din fiare de plug, seceri, topoare de fier cu lama îngustă și ușor curbată, cârlige, verigi, catarame, săgeți romboidale, străpungătoare de os, obiecte de podoabă, râșnițe de gresie, fusaiole de diferite forme, fibule de tip romano-bizantin, cercei, inele, paftale (importuri de la Dunărea de Jos), monede emise pe vremea împăraților Justinian I, Justin al II-lea, tezaure din bronz, folosite în comerțul mărunt, ceramică lucrată la roata rapidă, înceată și cu mâna etc.” în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stafidit și sfrijit. Frumoasa și nefericita regină era umflată și diformă precum un burduf gata să plesnească, complet acoperită de un mucegai cenușiu. Am zărit chiar și scramasax-ul pe care regele îl ținea în mâinile împreunate pe pântece, precum și aurul fibulei de pe mantie și al crucii cusute pe tunică în dreptul inimii. Aproape nimic însă din lucrurile reginei, căci sub văl totul era tăinuit de acel soi de mușchi. Până și rochia, pe care mi-o aminteam ca fiind de purpură și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]