2,319 matches
-
față, 1977, este unul al unei vârste, aceea a iubirii și tinereții, în deceniul simulacrului destalinizării. Iubirea și tinerețea nu apar ca triumf, potrivit clișeelor impuse, dar ca eșec. Tema eșecului la tinerețe, în viață și profesie, ia drept "cobai" ficționali gazetari și scriitori. Ironia amară și dramatică, profundă și complexă, proprie scrisului lui Sorescu, nu este nici aici abandonată. Iată, prin urmare, un roman al iubirii în vremuri de ură, în care nici tinerețea, inteligența, talentul artistic nu pot învinge
Romancierul Marin Sorescu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10071_a_11396]
-
roman fractalic. Mai degrabă s-ar putea spune că Derapaj este romanul a două personaje, un el, Alexandru Robe, și o ea, Maria, doi protagoniști atât de vii și de bine închegați încât cititorul ajunge, violând orice fel de pact ficțional, să creadă că astfel de personaje există cu adevărat, sunt oameni în toată legea, nu ființe firave de hârtie și tuș. Alexandru Robe are 38 de ani, este lector la Facultatea de Litere din București, pasionat de știință, tehnică și
Derapaje controlate by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Imaginative/10065_a_11390]
-
roman fractalic. Mai degrabă s-ar putea spune că Derapaj este romanul a două personaje, un el, Alexandru Robe, și o ea, Maria, doi protagoniști atât de vii și de bine închegați încât cititorul ajunge, violând orice fel de pact ficțional, să creadă că astfel de personaje există cu adevărat, sunt oameni în toată legea, nu ființe firave de hârtie și tuș. Alexandru Robe are 38 de ani, este lector la Facultatea de Litere din București, pasionat de știință, tehnică și
Derapaje controlate by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Imaginative/10064_a_11389]
-
individuali și greu de "înregimentat", precum Filip Florian, Lucian Dan Teodorovici, Florin Lăzărescu, Ruxandra Novac, Răzvan }upa, iar lista e departe de a fi, din fericire, epuizată. O altă direcție de excepție este literatura virtualității, cuprinzând scrieri care imaginează spații ficționale ale infiltrării mediaticului în toate domeniile existenței. Această direcție mocnește subteran, începând cu mijlocul ultimului deceniu al veacului trecut, prin scriitori care inventează teritorii ficționale (ale realității virtuale), mai degrabă decât să-și "nareze" propria viață, în cel mai "autentic
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
fericire, epuizată. O altă direcție de excepție este literatura virtualității, cuprinzând scrieri care imaginează spații ficționale ale infiltrării mediaticului în toate domeniile existenței. Această direcție mocnește subteran, începând cu mijlocul ultimului deceniu al veacului trecut, prin scriitori care inventează teritorii ficționale (ale realității virtuale), mai degrabă decât să-și "nareze" propria viață, în cel mai "autentic" și brut mod cu putință: de la Adrian Oțoiu la Alina Nelega, Doina Ruști și Florina Ilis, pentru a ne opri doar asupra prozei. Astfel, prin
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
construcție, iar manifestul virtualității se vrea încadrat în acest intermezzo. Această a treia cale poate fi numită virtualism critic moderat, în sensul că nu celebrează posibilitatea de "eliberare" a ființei umane prin apelul la noile tehnologii culturale care construiesc teritorii ficționale evazive, dar nici nu ocultează importanța conceptelor și a practicilor existențiale, sociale și estetice ale realității. În primul rând, literatura virtuală nu înseamnă "moartea cărții" sau "moartea autorului", ci mai degrabă fenomenul de coexistență a culturii tipărite cu cultura electronică
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
și Stângăcii și enormități) mimează, în suport tipărit, parcursul unei scrieri la interfața calculatorului, atât grafic-formal, cât și tematic și tipologic. În al doilea rând, corporalitatea este una dintre temele proxime ale literaturii virtuale, umanul fiind invocat să populeze imaginarul ficțional, alături de ființe ale vieții sintetice și ale inteligenței artificiale, de avatari de pe Internet sau de clone monstruoase, desprinse parcă din imaginația science-fiction. De pilă, în Ultim@ vrăjitoare de Alina Nelega, universul virtual, derizoriu și carnavalesc, este populat de îngeri decăzuți
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
în sensul de implicare socială și politică și de responsabilitate. În romanul "Alexandru" al lui Ion Manolescu, realitatea virtuală a jocurilor interactive tridimensionale îl "absoarbe" pe protagonist într-un spațiu urban al controlului și al supravegherii de tipul rețelei. Povestea ficțională a personajului se înscrie într-o lume virtuală în care corporațiile informatice domină lumea, iar protagoniștii trăiesc după regulile algoritmului scris de către aceștia. Alexandru își pune întrebări existențial-virtuale, rezistă la țesătura puterii panoptice și se opune acesteia în mod activ
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
desfășurate pe Internet, pe ecranele telefoanelor mobile sau în paginile de ziar converg înspre instabilitatea teritoriului etic al valorilor și dilemelor mileniului al treilea. Totuși, realitatea este cea care se sustrage și care rezistă oricărei tendințe de virtualizare, deși spațiul ficțional al virtualității este cel care atrage cititorul în universul seducției imaginative și imaginale. În fine, literatura virtuală intră în coreferențialitate cu virtuozitatea și cu vizualitatea, în măsura în care scriitorii construiesc, cu măiestrie artistică, lumi ficționale ale spațiului virtual generat de noile tehnologii
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
rezistă oricărei tendințe de virtualizare, deși spațiul ficțional al virtualității este cel care atrage cititorul în universul seducției imaginative și imaginale. În fine, literatura virtuală intră în coreferențialitate cu virtuozitatea și cu vizualitatea, în măsura în care scriitorii construiesc, cu măiestrie artistică, lumi ficționale ale spațiului virtual generat de noile tehnologii, dar și poetici stilistice noi, care îmbină jargonul cibernetic cu argoul comunităților urbane, structurile narative hipertextuale cu modelele fractale (precum volumul Fractalia al lui Șerban Foarță). Relaționarea actuală dintre literatură și tehnoștiință a
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
cu argoul comunităților urbane, structurile narative hipertextuale cu modelele fractale (precum volumul Fractalia al lui Șerban Foarță). Relaționarea actuală dintre literatură și tehnoștiință a fost anticipată, spre exemplu, de fenomenul science-fiction și de experimentele avangardiste, de literatura permutațională, precum jocurile ficționale ale grupului Oulipo (Ouvroir de littérature potentielle). Scriitori, precum Marc Saporta (Compoziția nr. 1), Julio Cortazar (Șotron), Raymond Queneau (Exerciții de stil), Milorad Pavic (Dicționarul khazar), Mircea Horia Simionescu (primele două volume ale tetralogiei Ingeniosul bine temperat) au experimentat cu
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
de Doina Ruști ori în Coaja lucrurilor sau Dansând cu Jupuita de Adrian Oțoiu. Interpretată ca o concatenare între spațiul realității fizice și cel al noilor medii de comunicare, virtualitatea poate fi analizată deopotrivă în chip fenomenologic, pragmatic, discursiv și ficțional. Situată permanent la o interfață multistratificată, virtualitatea în literatură înseamnă nu doar coexistența dinamică dintre suportul de hârtie și mediul electronic, o experiență scriptică și lecturală maleabilă, ci și un meta-discurs despre corespondențele dintre concepte și ideologii, teorii literare și
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
permanent la o interfață multistratificată, virtualitatea în literatură înseamnă nu doar coexistența dinamică dintre suportul de hârtie și mediul electronic, o experiență scriptică și lecturală maleabilă, ci și un meta-discurs despre corespondențele dintre concepte și ideologii, teorii literare și practici ficționale aflate în sincronie cu dilemele ontologice, epistemologice, etice și artistice ale actualității. Virtualitatea nu este condiția dematerializării vieții și a culturii, ci este mai degrabă întâlnirea dintre mediile materiale și simbolice ale realității fizice și mediile culturale computaționale. În aceeași
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
și destine.” Perspectiva acestui studiu fiind una tradițională cu infiltrări de teorie postmodernă, autoarea vede, de pildă, în romanul lui Gib Mihăescu o ilustrare a conceptului de arhetext, ce presupune o interacțiune deliberată și declarată a romanului cu alte texte ficționale. În Cel mai iubit dintre pământeni, discuția pornește de la problema intertextului: autoarea purcede la o analiză naratorială a celor două voci ale textului în încercarea de a elucida sursa atitudinii critice față de scriitorul rus. Capitolul de poetică a fantasticului cuprins
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13612_a_14937]
-
neologice, asupra cyber-spațului ca VR matriceală, incluzivă, elastică, interactivă, generată pe și între computere, "autosimilaritate fractală", "proza postmodernă ca "dimensiune fractală prospectivă și retrospectivă", "indecidabilitate logică și iconică", etc. Urmează privirea în perspectivă și în adâncime, decuparea fractalilor prin aplicații ficționale asupra prozei lui Donald Barthelme, Michel Tournier, Gheorghe Crăciun, Barth, Cărtărescu, Kurt Vonnegut Jr., Ray Bradbury etc. Autorul construiește cu migală dar și cu ușurință un eșafodaj teoretic solid, o carte ce poate fi citită ca "ficțiune utopică ori distopică
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13705_a_15030]
-
realizată de Ion Manolescu tot în termenii ezoterici ai teoriilor imaginarului postmodern. De pildă, locul lui Dumnezeu în sistem:" Relația Dumnezeu cyberspațiu, fie ea socotită ca metaforă a ubicuității sau ca metonimie a rețelei electronice globale apare în nenumărate ipostaze ficționale: perceperea cyberspațiului ca locație divină (Gibson, în Count Zero, 1987), înțelegerea divinității ca "mitoformă" matriceală (Gibson, Monalisa Overdrive, 1989), acceptarea divinității ca inteligență artificială generalizată), entitatea numită aleatoriu Wintermute din Gibson, Neuromancer, 1995), perceperea globală a rețelei ca sistem nervos
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13705_a_15030]
-
structură solenoidă încadrabilă în categoria atractorilor stranii (noțiune venită dinspre fizica meteorologiei). Efectul Fluture și teoria haosului sunt noțiuni prea de bon ton spre a nu fi valorificate critic. De altfel, demersul conceptual a fost precedat la noi de cel ficțional, și autorul recunoaște în Orbitorul lui Cărtărescu materialul argumentativ cel mai potrivit. Teoria imaginarului propusă de Ion Manolescu se alimentează firesc din SF, film și literatură, matematici superioare, tehnicile video, realitatea virtuală. Nefiind într-o relație polemică la adresa paradigmei tradiționale
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13705_a_15030]
-
mult mai favorabil, dat fiind interesul pentru un subiect atât de des frecventat în creația romanescă europeană. Poate contraria situația că, deși revista care a găzduit romanul foileton era foarte citită, totuși serialul literar a trecut aproape neobservat. O victimă ficțională acoperită de ilustrațiile privind viața mondenă și senzaționalul imediat. Ele vindeau hebdomadarul. Romanul era o anexă care acoperea, cu literă măruntă, jumătatea de sus a ultimelor pagini, și acelea ilustrate. în toate "pragurile" romanului, cum numește Genette textele escortă, enumerate
Avatarurile unui roman by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Memoirs/11979_a_13304]
-
ca proiect al lumii noi rezultate din Războiul cu salamandrele. Orașele înecate, semnat de frondeurul Felix Aderca, era un altfel de roman citadin, un roman polemic pe mai multe planuri. Toate afirmațiile prefațatoare din Provocare o confirmă. Provocarea, cu aură ficțională, ce prefațează romanul foileton (apărut în "Realitatea ilustrată"), asumată auctorial, a fost un tertip literar necesar, o formă particulară de cauțiune literară. Acolo se lămurea atitudinea scriitorului nonconformist. Conceput în formă epistolară prin adresare ("Iubite Nic,"), acest text liminar preface
Avatarurile unui roman by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Memoirs/11979_a_13304]
-
au fost lipsite mulți ani. * Pentru realizarea acestui roman un rol important l-a avut ampla documentare, pornită de la lectura și cunoașterea întregii opere, a criticii și a referințelor biografice despre scriitor. Documentării reale i s-a adăugat însă factorul ficțional care completează și clarifică în mod fericit eventualele goluri din biografia reală. Pe lângă sursele tradiționale, ca noutate, autorul a apelat și la cele neconvenționale, moderne, oferite de internet, prin acestea acumulându-se un impresionant bagaj documentar despre istoriile unor edificii
CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU LA ROMANUL VIAȚA SCRIITORULUI GIB I.MIHĂESCU ÎNTRE REALITATE ȘI POVESTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384860_a_386189]
-
demonica. Originea supranumelui pornește de la tatăl acestuia, care a intrat în Ordinul Dragonului -scopul fiind apărarea creștinismului și cruciada împotriva turcilor otomani-, mai tarziu urmându-i calea. Scriitorul britanic Bram Stoker l-a ridicat pe voievodul român la înaltul succes ficțional, derivând de la caracteristicile de bază oferite de surse folclorice și izvoare istorice la vampirism și anumite legende europene. În ciuda negativismului care l-a promovat, a rămas un domn autoritar, pe plan intern ducând o politică antiboierească, protejând ... Citește mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
demonica. Originea supranumelui pornește de la tatăl acestuia, care a intrat în Ordinul Dragonului -scopul fiind apărarea creștinismului și cruciada împotriva turcilor otomani-, mai tarziu urmându-i calea.Scriitorul britanic Bram Stoker l-a ridicat pe voievodul român la înaltul succes ficțional, derivând de la caracteristicile de bază oferite de surse folclorice și izvoare istorice la vampirism și anumite legende europene.În ciuda negativismului care l-a promovat, a rămas un domn autoritar, pe plan intern ducând o politică antiboierească, protejând ... XXX. POVESTEA FETEI
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
iar relațiile dintre personaje, topos și conflict ilustrează un univers narativ al corespondențelor depline. Sângele cere sânge și izbăvirea se realizează doar prin sacrificiul de sine în numele iubirii și al adevărului. Iată mesajul care acționează asemeni unui totem în universul ficțional al lui Alecsander, atrăgând după sine o înlănțuire alertă de evenimente, de la lupta unor familii aristocrate decadente pentru menținerea sau redobândirea statutului social până la iubirea ocultă dintre doi adolescenți dominați de nefastul unui vechi blestem. Această tragedie mistică cu inflexiuni
DE MĂDĂLINA BĂRBULESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384526_a_385855]
-
demonică. Originea supranumelui pornește de la tatăl acestuia, care a intrat în Ordinul Dragonului -scopul fiind apărarea creștinismului și cruciada împotriva turcilor otomani-, mai târziu urmându-i calea. Scriitorul britanic Bram Stoker l-a ridicat pe voievodul român la înaltul succes ficțional, derivând de la caracteristicile de bază oferite de surse folclorice și izvoare istorice la vampirism și anumite legende europene. În ciuda negativismului care l-a promovat, a rămas un domn autoritar, pe plan intern ducând o politică antiboierească, protejând comerțul autohton și
VLAD ȚEPEȘ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383917_a_385246]
-
că mult mai permeabile la astfel de mesaje de violență sunt persoanele care suferă de un deficit de stabilitate afectivă. Prin urmare, mass-media nu face decât să potențeze agresivitatea preexistentă. Un rol și mai nociv este atribuit de cercetători violenței ficționale datorită faptului că prin trăsăturile sale tinde să estompeze și să atenueze efectele asociate violenței reale. Într-o lucrare dedicată acestei problematici 2 Factorul cel mai nociv este acela că mass-media este în mentalul colectiv sinonimă cu o tribună a
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]