26,751 matches
-
peste ani de zile la Paris, după ce ai avut atâtea experiențe în România! - îmi spune nea Mitică - l-am prezentat tuturor prietenilor mei pe Ion Ritivoi. Toți îl considerau un tip aparte, cu un caracter puternic, cu o voință de fier și de o hărnicie nemaiîntâlnită. Îmi spunea adesea: Ce țară-i Franța! Nu există țară mai bună. Aici pe orice pui mâna, faci bani...” Nea Mitică mi-a povestit că Ritivoi, toată viața lui a fost harnic dar și econom
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6.html [Corola-blog/BlogPost/375124_a_376453]
-
Pe brațe Și pe frunte, Cu buzunarele cusute, Goale, Să nu le ceară tot mereu parale. Aparte, Cu mari tablouri și pancarte, Din epoca de aur Și de piatră, În care numai câinii mai latră; Prin epoca de bronz, A fierului topit, Voioși nevoie-mare, Cu gust de ambră, De miere Și coclit. Povestea asta este lungă Să ajungă Pe cinci decenii Încă și ceva, Pe lungi papirusuri de mucava. Avem idei precise, epocale, Cu sete de recorduri mondiale! Păi ce, asta
ACUM ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Acum_.html [Corola-blog/BlogPost/344849_a_346178]
-
cu mijloace atât de materiale cum sunt mucegaiurile și noroiul“. În prima strofă, poetul scrie: „Domnița suferă în cartea mea“, carte care rezultă din simbioza organică dintre „slova de foc“ și „slova făurită“, adică talentul literar și efortul artistic, „ca fierul cald îmbrățișat de clește“. Într-un interviu Despre arta literară, la treizeci de ani de la apariția volumului Cuvinte potrivite, Tudor Arghezi considera că „slova făurită e ca potcoava calului care trebuie bine bătută“, iar într-un interviu „Despre poezie“, declara
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI by http://revistaderecenzii.ro/referat-testament-de-tudor-arghezi/ [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
scoată un volum plin de povestiri, despre aceste minunate ,,flori de mină'' pe care le iubește, precum a iubit și pe tânți Maria, soția ce l-a urmat cu credința peste 50 ani de căsnicie. Din colecția de la Ocna de Fier, fiecare floare de mină își are povestea ei. Dar într-o carte câte povești pot intra? Totuși cineva din Banat a decis tipărirea unei cărți de 244 pagini, cu puțin peste 50 povestiri. Acesta fiind directorul Studioului Regional Radio Reșița
NESTEMATE ALE BANATULUI MONTAN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Nestemate_ale_banatului_montan.html [Corola-blog/BlogPost/361465_a_362794]
-
dr. Ion CUREA originar din Caraș-Severin. Cartea domnului Constantin GRUESCU este o lecție de omenie și generozitate, spune domnul Ștefan NACIU în postfața volumului, și lansează un adevărat apel pentru construirea unui adevărat Muzeu de mineralogie estetică, la Ocna de Fier, pentru a se salva ,,comoara'' lui nea Costică GRUESCU, dar și pentru fericirea României, care este cu adevarat ,,Grădină Maicii Domnului'' cum a definit-o Papă Ioan Paul a ÎI lea. Acesta este nea Costică GRUESCU, aceasta este o parte
NESTEMATE ALE BANATULUI MONTAN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Nestemate_ale_banatului_montan.html [Corola-blog/BlogPost/361465_a_362794]
-
coaja conține 12% din necesarul zilnic de fibre care au proprietatea de a favoriza tranzitul intestinal. Din vitaminele ce se regăsesc în cartoful natural se numără Vitamina B, în special B1 dar și B2, B3 și B6, vitamina C, potasiu, fier și magneziu. În cele peste 200 de restaurante din Iași, 99% dintre ei folosesc această legumă în stare congelata și prin acest lucru se pierd toate vitaminele de care avem nevoie de zi cu zi, fie că la final aceștia
Despre cartofii din Restaurantele iesene! by http://www.iasi4u.ro/2012-despre-cartofii-din-restaurantele-iesene/ [Corola-blog/BlogPost/94569_a_95861]
-
Mai eficiente au fost însă, tot semnele limbajului mut, gesturile și mimica, rusul cerându-mi: pila-pila, însoțind cuvintele rusești de un semn cu mâna, care a fost perceput de mine ca un du-te - vino, însemnând rezultatul acțiunii de pilit fier sau lemn. M-am repezit acasă și i-am adus o pilă, dar văzând ce am înțeles să-i aduc, m-a privit strâmbându-se a silă și mi-a dat de înțeles tot prin gesturi că sunt îngust la
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
palmă ciugulește câte-un graur, Cu pene rubinii și cioc de aur. Prin iarbă, de sub lemn și rumeguș, Se-agită câte-un cărăbuș de pluș, Iar luna se aprinde-n colț de cer Și cerul își desprinde-o stea de fier. Privesc la melci sticloși și fără case, La fluturii de noapte de mătase; Spre-un cerb cu stea în frunte mă îndemn, Prin vântul, întețindu-se, de lemn. Apoi mă uit subit în calendare, ... Citește mai mult Sub podul de
LORENA GEORGIANA CRAIA by http://confluente.ro/articole/lorena_georgiana_craia/canal [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
Din palmă ciugulește câte-un graur,Cu pene rubinii și cioc de aur.Prin iarbă, de sub lemn și rumeguș,Se-agită câte-un cărăbuș de pluș,Iar luna se aprinde-n colț de cerși cerul își desprinde-o stea de fier.Privesc la melci sticloși și fără case,La fluturii de noapte de mătase; Spre-un cerb cu stea în frunte mă îndemn,Prin vântul, întețindu-se, de lemn. Apoi mă uit subit în calendare,... VIII. ÎNCHISTARE DE SEARĂ - ȚĂRII MELE
LORENA GEORGIANA CRAIA by http://confluente.ro/articole/lorena_georgiana_craia/canal [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
nou, lumesc, După care-nnebunesc. Tot ce știu preschimb în om Și-mi trag seva dintr-un pom, Iar la rădăcina lui Tot pe mine să mă pui. Tot ce știu preschimb în ger Și-apoi cresc un stâlp de fier Neclintit spre primăvară, Când ce-i verde-o să mă ceară. Tot ce spun preschimb în cui Și-n mormântul nimănui, În ecou, se ... Citește mai mult Tot ce-aud preschimb în versși-apoi cresc un UniversPlămădit din emisfereși ascuns în
LORENA GEORGIANA CRAIA by http://confluente.ro/articole/lorena_georgiana_craia/canal [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
TOAMNĂ, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția nr. 2108 din 08 octombrie 2016. Se tânguie cerul că nu voi ajunge Odată cu lacrima care mă plânge, Se tânguie noaptea, se tânguie cerul, Iar lemnul de veghe-i mai tare ca fierul. Săraca mea mamă, nu știe că-i smulsă Din tot ce e verde,-n rășină neunsă; Săracul meu tată, veghează-nspre ea Și-o plânge, și-o plânge, cu stea după stea. Cupola de sticlă se sparge-n fractali, Septembrie șade
LORENA GEORGIANA CRAIA by http://confluente.ro/articole/lorena_georgiana_craia/canal [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
Sursa foto: #Lonely #Days - A #Gothic #Tale #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii ... Citește mai mult Se tânguie cerul că nu voi ajungeOdată cu lacrima care mă plânge,Se tânguie noaptea, se tânguie cerul,Iar lemnul de veghe-i mai tare ca fierul.Săraca mea mamă, nu știe că-i smulsăDin tot ce e verde,-n rășină neunsă;Săracul meu tată, veghează-nspre eași-o plânge, și-o plânge, cu stea după stea.Cupola de sticlă se sparge-n fractali,Septembrie șade-n obrajii mei
LORENA GEORGIANA CRAIA by http://confluente.ro/articole/lorena_georgiana_craia/canal [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
Copiii insistă ca niște copii, omul cedează ... „bine, o luați pe aici, dar, vă spun, vă întâlniți cu băieții de la ISU”. Alergăm pe culoarele bine întreținute (teatrul e de-abia renovat, să nu uităm). Da, dăm de o ușă de fier și după ea un om cu salopetă, de pompier. E primul pompier. „Haideți, vă rugăm, suntem studenți la teatru! Nu înțelegeți? , noi chiar trebuie să vedem piesa asta, ne ajută la școală”... Oficialul și el categoric, dar în același timp
„Hai, lăsați-ne să intrăm, e prima noastră seară fără copil...” Cum să îndupleci pompierii să te lase în sala de teatru când nu ai bilet by https://republica.ro/zhai-lasati-ne-sa-intram-e-prima-noastra-seara-fara-copil-cum-sa-indupleci-pompierii-sa-te-lase-in-sala [Corola-blog/BlogPost/338630_a_339959]
-
așa de grav - „la ușa ailaltă vă întâlniți cu alții ca voi, că acolo e colegul meu”. De-aș fi avut măcar a suta parte din darul lui Cehov, v-aș putea face să vedeți scena de la ultima ușă de fier! Dar tot ce pot să vă spun e că s-a desfășurat cu respectarea legislației specifice în vigoare. Aici conduce asaltul o altă domnișoară, studentă sau chiar deja scenograf... Se pare că reușise să intre, dar plasatoarea-șefă i-a
„Hai, lăsați-ne să intrăm, e prima noastră seară fără copil...” Cum să îndupleci pompierii să te lase în sala de teatru când nu ai bilet by https://republica.ro/zhai-lasati-ne-sa-intram-e-prima-noastra-seara-fara-copil-cum-sa-indupleci-pompierii-sa-te-lase-in-sala [Corola-blog/BlogPost/338630_a_339959]
-
din bătătură, de la rudarii de sub munte. Aceștia, statorniciți pe meleagurile subcarpatice de sute și sute de ani, erau urmașii „pârâți” ai slavilor trecuți cu valul migrațiilor peste bătrânul Danubiu, grozavi meșteri în „scormonitul” măruntaielor muntelui după minereul de aramă ori fier. Timpul trecuse neiertător și urmașii rudarilor de cândva, rămași în „borgeie” săpate adânc în pământ, își pierduseră priceperea mineritului, depășiți de câștigurile civilizației autohtonilor din jur. Ei, rudarii, cedaseră în numele păstrării unității lor și a spațiului pe care se așezaseră
LINGURARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1419099287.html [Corola-blog/BlogPost/377860_a_379189]
-
mari plăceri: mâncarea și sexul. Dar nutriționiștii și alți „deștepți” recomandă multă cumpătare. • Suntem seduși de meleagurile pe care nu le-am vizitat niciodată. • Viața ne înalță, viața ne descalță. • Valul digital a scos lumea la mal. Oare doamnele de fier ne-au rămas moștenire de la Epoca de Fier? ------------------ Harry ROSS 26 ianuarie 2016 Israel Referință Bibliografică: Harry ROSS - GÂNDURI REBELE (17) - DESPRE NOI INȘINE ȘI NU NUMAI / Harry Ross : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1858, Anul VI, 01 februarie
GÂNDURI REBELE (17) – DESPRE NOI INŞINE ŞI NU NUMAI de HARRY ROSS în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/harry_ross_1454333358.html [Corola-blog/BlogPost/377511_a_378840]
-
alți „deștepți” recomandă multă cumpătare. • Suntem seduși de meleagurile pe care nu le-am vizitat niciodată. • Viața ne înalță, viața ne descalță. • Valul digital a scos lumea la mal. Oare doamnele de fier ne-au rămas moștenire de la Epoca de Fier? ------------------ Harry ROSS 26 ianuarie 2016 Israel Referință Bibliografică: Harry ROSS - GÂNDURI REBELE (17) - DESPRE NOI INȘINE ȘI NU NUMAI / Harry Ross : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1858, Anul VI, 01 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Harry Ross
GÂNDURI REBELE (17) – DESPRE NOI INŞINE ŞI NU NUMAI de HARRY ROSS în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/harry_ross_1454333358.html [Corola-blog/BlogPost/377511_a_378840]
-
de „Grădina Mare". Numai că treceau trotuarul că și se aflau în peisajul cu viorele, ghiocei, lalele, crizanteme. Gospodinele îmbrăcate în ținută sărbătorească, se așezau la „o vorbă" pe băncile alcătuite din șipci late, bine jeluite și cu picioare din fier forjat. Unii dintre gospodari preferau să ia loc la câte o mescioară a „Cazionului" - o crâșmă mai de soi -, cu mesele rotunde, sau dreptunghiulare, acoperite cu pânze albe. În jur se învârteau chelnerii îmbrăcați - după moda vremii - pantaloni negrii, cămăși
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1488068316.html [Corola-blog/BlogPost/357833_a_359162]
-
pentru Asociația Timișoara, capitală Culturală Europeană. În cele din urmă și-au înființat un SRL-D, un SRL debutant, și și-au deschis librăria, a cărei siglă, realizată de artiștii Laurențiu Midvichi și Eugen Ilina, este reprezentată din două bufnițe din fier forjat care citesc aceeași carte. Investiția inițială a fost de 50.000 de euro, bani care au venit în cea mai mare parte de la familiile Oanei și Ralucăi. „Am și aplicat cu un plan de afaceri la fondurile pentru IMM
Două tinere din Timișoara au intrat într-un business de care toată lumea le-a zis să se ferească. „Când faci ceva cu pasiune, nu ai cum să dai greș”. GENERAȚIA B by https://republica.ro/doua-tinere-din-timisoara-au-intrat-intr-un-business-de-care-toata-lumea-le-a-zis-sa-se-fereasca-zcand [Corola-blog/BlogPost/338108_a_339437]
-
sfătuiți să meargă acolo cu mâinile goale, trei sau patru dintre oamenii căpitanului Ahav purtau pe umeri niște ciocane de lemn și ajunși la baza crucilor așteptară cu toții încruntați, în tăcere, pentru ca soldații romani înarmați și ei cu ciocane de fier să sfărâme picioarele primului tâlhar, apoi ale celui de-al doilea. Bieții condamnați, care încă mai trăiau se zbătură pe crucile lor și își dădură duhul după scurt timp, gemând de durere. O parte din privitori își feriră privirile, ori
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1417374257.html [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
al or. Florești în timpul devastării monumentului întemeietorului statului sovietic. Recunoașteți acest lucru? Răspuns: Recunosc. Într-adevăr, am fost reținut de trei personae necunoscute (doi bărbați șI o femeie), inclusiv un colaborator al miliției, după ce am distrus cu ajutorul unei bucăți de fier capul și degetele întemeietorului statului sovietic din parcul central din or. Florești. Întrebare: Ce v-a îndemnat să devastați monumental conducătorului? Răspuns: De-a lungul mai multor ani am fost persecutat de lucrătorii sovietului sătesc și conducerii cârmuirii colhozului din
Ion Suvac – eroul din Băhrinești care a decapitat statuia lui Lenin by http://balabanesti.net/2011/07/31/ion-suvac-%e2%80%93-eroul-din-bahrinesti-care-a-decapitat-statuia-lui-lenin/ [Corola-blog/BlogPost/339949_a_341278]
-
parcul central pe lângă monumental lui V.I. Lenin, mi-a venit ideea să-l devastez, să-l distrug, și am început căutarea instrumentului necesar. La circa 300 de metri de parc, lângă linia de cale ferată, am găsit o bucată de fier, o parte din cheia de la vagonul de marfă, am luat-o și m-am întors în parc. În apropierea monumentului nu era nimeni. Am urcat pe soclul monumentului (1,5 metri), m-am agățat cu mâna stângă de umărul stâng
Ion Suvac – eroul din Băhrinești care a decapitat statuia lui Lenin by http://balabanesti.net/2011/07/31/ion-suvac-%e2%80%93-eroul-din-bahrinesti-care-a-decapitat-statuia-lui-lenin/ [Corola-blog/BlogPost/339949_a_341278]
-
și m-am întors în parc. În apropierea monumentului nu era nimeni. Am urcat pe soclul monumentului (1,5 metri), m-am agățat cu mâna stângă de umărul stâng al monumentului și cu mâna dreaptă am aplicat cu bucata de fier circa zece lovituri în cap, pe mâinile și degetele figurii. Încredințându-mă că capul și fața sunt distruse complet, obosit fiind, am coborât de pe soclu și m-am așezat nu departe pe o bancă. Aici am fost înconjurat de doi
Ion Suvac – eroul din Băhrinești care a decapitat statuia lui Lenin by http://balabanesti.net/2011/07/31/ion-suvac-%e2%80%93-eroul-din-bahrinesti-care-a-decapitat-statuia-lui-lenin/ [Corola-blog/BlogPost/339949_a_341278]
-
bancă. Aici am fost înconjurat de doi bărbați și o femeie, care sunaseră la miliție și au început să mă injure pentru cele făcute. Eu nu răspundeam. În curând a venit un plutonier de miliție care a luat bucata de fier de la femeie și m-a dus la secția raională de miliție. Era aproximativ ora patru după-amiază. Întrebare: V-ați sfătuit cu cineva anterior devastării? Răspuns: Nu m-am consultat și nimănui nu i-am împărtășit intențiile mele.( Urmează o întrebare
Ion Suvac – eroul din Băhrinești care a decapitat statuia lui Lenin by http://balabanesti.net/2011/07/31/ion-suvac-%e2%80%93-eroul-din-bahrinesti-care-a-decapitat-statuia-lui-lenin/ [Corola-blog/BlogPost/339949_a_341278]
-
roșii,pietrele caldeși bărbații docili.Îmi place culoarea verde,Ochii pătrunzători,limba ascuțităși mai ales ...hipnoza.... XVII. LECȚIA, de Adriana Papuc, publicat în Ediția nr. 2032 din 24 iulie 2016. Lecția Odată,mai demult firește Când puricii aveau opinci de fier, Pe-aceste plaiuri mândre,de poveste Trăia ,o bunătate de boier. Avea de toate omul pe moșie Păduri întinse,lanuri roditoare, Livezi mănoase,vii și herghelie Și un conac ce se-nvârtea sub soare. N-avea copii boierul,fiindcă soarta
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]