940 matches
-
naturală: Gr. ștefănescu (director); S. Georgescu (preparator), S. ștefănescu (adjunct), Radu Saghiu (custode); Muzeul botanic: dr. Brândza (director), C.A. Gotteland (preparator); Muzeul de pictură: Th. Aman (director), I. Moisescu (custode) (p. 353). Oculiști: dr. Fialla, medic-șef al Spitalului Filantropia, str. Calomfirescu, 10; dr. Eischer, str. Carol I, 42; dr. Manolescu, str. Scaune, 20 (p. 354). Patiserii (prăjituri): Capșa, Gr., elev al lui Boisser, la Paris, medaliat cu aur și argint, două diplome de onoare; înghețată și prăjituri, lichioruri, șampanie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
în curând moare și este înmormântat la Curtea-de-Argeș. în Iași se așază un socialist, anume dr. Russel. În București se lucrează printre studenții în medicină. Cine?... Nu se știe. într-o seară, sunt invitat la o întrunire secretă la spitalul Filantropia. Sunt acolo următorii studenți în Medicină și în Drept: Sabin, Stăuceanu, Spiroiu, Frunzescu, Scorțeanu, Manicea, Inotescu și, poate, încă vreo câțiva. într-o zi, aflăm că a picat un alt basarabean, Zamfir Arbure, cu care facem cunoștință. În sfârșit, la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
trântit cornul pe tavă și, lăsând capuținerul pe jumătate nemâncat, a fugit pe ușă înjurând. Acesta a fost ultimul client al cafenelei Regal, cât timp a mai durat Societatea capuținiștilor. farse studențești Iată câteva anecdote din viața studențească. La spitalul Filantropia era un centru studențesc foarte vesel. Studentul Sabin și alții își făceau zilnic farse. De pildă: dacă un bolnav era adus la spital, internul de serviciu era obligat să iasă înainte, să-l primească și să-l instaleze într-o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
parte din camaraderia de toate zilele a celor de mai sus. Eu, deși nu eram medicinist, mi-am ales tovarășii de viață printre aceștia și mi-am trăit câțiva ani ai tinereții prin Spitalul de copii, pe la Colțea și pe la Filantropia. Aveam pentru Olchovsky o prietenie deosebită, aproape nu era zi să nu-l văd. Era o minte subțire, având rasa polonezului rafinat. În afară de medicina lui, cunoștea perfect farmacia, citise filozofie, muzică, literatură, de toate. Când l-am cunoscut, era farmacistul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
la 1884, absolut nici unul n-a rămas în rândurile socialiștilor. De altfel, elementul muncitoresc lipsea cu desăvârșire atunci. Într-o seară, doctoranzii Stăuceanu și Manicea îmi spun că o întrunire secretă și cu caracter socialist se va ține la spitalul Filantropia. Mă duc. Eram câțiva: Stăuceanu, Manicea, Paul Scorțeanu, Sabin, Spiroiu, Inotescu, Emil Frunzescu. Afară de Scorțeanu și de mine, toți ceilalți ereau mediciniști. Fiindcă pentru istorie trebuie să se știe că mișcarea socialistă bucureșteană, îmboldită de începuturile socialiste de la Iași, n-
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
interesantă carte de vizită a romanilor pe teritoriul nostru. Și isprava noastră s-a ilustrat prin Încărcarea trofeelor pentru a fi duse la București. O parte s-a scufundat În Dunăre, iar restul a fost descărcat În curte În fața spitalului Filantropia. Regretatul Tocilescu n-a avut inspirația fericită când a purces cu trecutul neamului de la Adamclisi. Trecem prin micile localități Marion (4.150 locuitori), Pulaski (700 locuitori) și poposim În marginea localității Christiansburg cu 2.000 locuitori. E liniște, aerul e
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
moralmente, căci ei sunt cei care fac să crească numărul criminalilor și al tâlharilor, prin regimul la care sunt împinși în închisori și prin disprețul ce le arată societatea după ce ies din închisori. Inițiativa de înființare a acestei societăți de filantropie a luat-o domnul Scarlat Ferichide, președintele Curții de Casație București și domnul Rădulescu, subdirectorul închisorilor, având și sprijinul unor persoane din cler.” Unde sunt cei mai mulți oameni bătrâni? era titlul altui material din rubrica știri mărunte: „Oficiul de higenă din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
afirmi neatârnarea și existența: artele (și artele militare!Ă, literatura, științele, magistratura - care În vechime se Învecina cu Puterea și, mai nou, poate de la Napoleon Încoace, care a decretat că „destinul este politica!” - și politica. Poate și anume forme ale „filantropiei”, unde-și găsește „uneori” loc și figura mereu controversată a Sfântului. Se pare că numai pe aceste „căi bătute” se poate naște ceea ce noi, modernii, numim valoare. Iar valoarea, Încă o dată, din tinerețe am legat-o nu de succes, de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
un „celălalt” care este fie un grup, o națiune, ideea unei națiuni, fie, pur și simplu - o idee! Încorporată În mitul gloriei, acea glorie „fertilă, augustă” ce se numește știință, pasiune pentru legile fizice sau sociale, artă, literatură, religie sau filantropie (azi, când o reală filantropie Înseamnă nu numai a vărsa devize Într-un cont În bancă pentru unii, depărtați, necunoscuți aflați În lipsuri grave, dar, mai ales, să te „deplasezi” În mijlocul lor, poate nu ca Maica Tereza, ființă ce frizează
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
un grup, o națiune, ideea unei națiuni, fie, pur și simplu - o idee! Încorporată În mitul gloriei, acea glorie „fertilă, augustă” ce se numește știință, pasiune pentru legile fizice sau sociale, artă, literatură, religie sau filantropie (azi, când o reală filantropie Înseamnă nu numai a vărsa devize Într-un cont În bancă pentru unii, depărtați, necunoscuți aflați În lipsuri grave, dar, mai ales, să te „deplasezi” În mijlocul lor, poate nu ca Maica Tereza, ființă ce frizează o sfințenie posibilă În plină
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ți dorește din toată inima și cu toată prietenia Al matale V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Buftea” data=”23 aprilie 1971”> Iubite domnule Dimitriu, M-am mirat, că nu mi-ați răspuns la scrisoarea trimisă la Spitalul Filantropia și care nici nu mi s-a returnat: d voastră ați plecat direct acasă. Mă bucur, că sunteți mai bine și cei din Flt. recunosc capacitatea și meritele matale; dar din scrisoare reiese tot... navetă. Întrucât fiica mea cea mare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
curând însă, foarte puține doamne mai veneau și mai târziu numai eu și sora mea Pia ne-am mai putut duce, căci nu pregetam de a face pe jos de două ori pe zi drumul dus și întors la Șos. Filantropia. Auto-ul, deși înscris la spital, fu luat de un ofițer ungur trufaș și obraznic. Pe când îl inventaria, se întoarse către mine și, rânjind, îmi zise: „România Mare“. Iar eu îi răspunsei tare: „Aceasta la pacea generală o vom vedea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
tratate. Mici și întâmplătoare adăposturi, ele constituiau, totuși, un echivalent de viață de familie. Fără legiferări, fără altceva decât o elementară înregistrare uneori chiar fără nici o înregistrare acești dezmoșteniți ai sorții erau acolo ocrotiți, printr-o acțiune de suflet, de filantropie. În jurul bisericii și, cu atât mai mult, al mănăstirii ortodoxe s-au creat astfel niște instituții spontane cu mult înaintea acelora menționate și considerate ca fiind "acte de naștere a psihiatriei" în creștinismul occidental. În lumea ortodoxă psihiatria a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
vi s-a trimesu de autoritatea comunală spre a se interna pe contul ei întrucât nici un articol din legea comunală nu o obligă pentru întreținerea lui, nu se poate satisface cererea ce faceți de a vă plăti bolnavii aflați în filantropia Dv, ss. Prof. T. Maiorescu". Răspunsul Epitropiei este elocvent: "Epitropia a prevăzut de mai înainte că va fi refuzată legala cerere și s-au așteptat chiar a primi un asemenea răspuns pentru că totdeauna când este vorba de satisfacerea Casei aflămu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
FILANTROPI ȘI DE INSTITUȚII COMUNALE Deși au deținut un loc de primă importanță în asigurarea asistenței psihiatrice din Principate, ospiciile de mănăstire nu au fost singurele instituții specializate în această asistență. Alături de aceste ospicii, au coexistat unele instituții înființate din filantropie (milă domnească uneori), de comune (orașe, municipii) și chiar de comunități. Locul acestor instituții sanitare în cadrul istoriei psihiatriei românești este relativ modest. Importanța lor constă în semnificația lor generală, de asistență sanitară. În cadrul acestor instituții activitatea medicală s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
încăperile unui apartament spațios. Printr-un alt coleg, al cărui tată, preot, fusese studentul lui Gala Galaction, l am putut vizita pe acesta în ziua când împlinea șaptezeci și cinci de ani. Eram un grup destul de mare, fetele luaseră flori din Piața Filantropiei, iar mie mi-a revenit onoarea să citesc o poezie scrisă anume pentru eveniment. Trudisem la ea mai multe nopți, după ce mă documentasem asupra tinereții eroului meu din romanul autobiografic La răspântie de veacuri, în două volume. Eram frânt de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Ta lianu, cântec de pușcărie, de „pâr naie“, din care mi-amintesc această singură strofă În chip de Testament al lui Maître François Villon (J’ordonne qu’aprșs mon trépas...): Să mor de-o fi să fie În pat la Filantropie șapte doftori să mă ție Să-mi facă autopsie... NOTĂ A TIMPULUI, SPRE REFLECȚIA MORALIȘTILOR șI conster narea moralizatorilor: Nici un „părinte“ edil, primar sau prefect al orașului, cum nici un „delegat al mahalalei“, ales printre negustorii de seamă ca să elibereze dovezile
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Pr. Mihai a știut să suporte niște dureri foarte mari, cu un curaj și cu o seninătate care îi uimea pe toți cei din jurul său. Odată un preot de la Oradea Mare, după ce l-a vizitat pe Pr. Mihai la Spitalul Filantropia din București, mi-a spus aceste cuvinte pe care nu o să le uit niciodată: „Știi mata cine a fost omul acesta? El a fost eroul acestui pământ!” Altădată, în timp ce fratele său îl vizitase în spital și se pregătea să plece
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
dat de înțeles că îl așteaptă la ea. Reîntors în țară el a sărutat pământul zicând: „Îi mulțumesc lui Dumnezeu care m-a adus aici, ca să mor pe pământul țării mele!” Înainte să moară a primit ultimele sacramente la spitalul Filantropia, din mâinile Pr. Ilie Sociu. - Ce să-i spun mamei?, l-am întrebat cu puțin înainte să moară. Mi-a răspuns: „Spune-i mamei că-i mulțumesc pentru tot ce a făcut pentru mine!”... Mi-a mai spus să mă
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Pr. Butnaru, cu memoria sa deosebită a celebrat, amintindu-și textele, iar ca altar a fost pieptul Pr. Patrașcu Gheorghe, care stătea culcat pe pat. ................................................................................................. Odată un preot de la Oradea Mare, după ce l-a vizitat pe Pr. Mihai la Spitalul Filantropia din București, mi-a spus aceste cuvinte pe care nu o să le uit niciodată: „Știi mata cine a fost omul acesta? El a fost eroul acestui pământ!” Altădată, în timp ce fratele său îl vizitase în spital și se pregătea să plece
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
ales, dar mai ales inefabilul și „dulcele“ prinț al Dane marcei al lui sir Laurence Olivier! Umăr la umăr cu Mihai, amestecați în mulțimea golănoasă de la periferia Bucureștilor, am forțat porțile grădinii de vară a unui biet cinematograf din Piața Filantropiei și, contopiți într-o singură ființă, am urmărit cu respirația tăiată de emoție zgomotele valurilor ce se spărgeau de stâncile de la Elsinor și bătaia de inimă, amplificată la paroxism, care anunța apariția fantomei... — Remember, remember me! — O, God! Noi, care
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
stârneau în Germania un val de oroare se contopeau într-un amestec de hybris și catharsis, luând proporții emoționale copleșitoare în preajma Sărbătorilor Crăciunului, când cei de-aici sunt cuprinși dintr-odată de o nețărmurită milostenie și de debordante accese de filantropie. La liceul particular la care fiul nostru a fost primit, unul dintre cele mai bune din oraș, fostă școală catolică de fete, întrunirile părinților aveau un caracter obligatoriu festiv înaintea Crăciunului. Evenimentele din România, mediatizate pe toate canalele ne-au
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Carp a ținut să precizeze că „la noi Casa pensionarilor nu va Începe să dea pensii decât peste 10 ani, deși cotizațiile vor Începe imediat, deci statul nu va avea de suferit vreo pierdere”, problema fiind privită ca una de filantropie, de caritate și nu ca pe o chestiune de „justiție socială”. Deși prezentată parlamentului În ianuarie, În aprilie nu era Încă votată datorită campaniei care se făcuse Împotriva ei, nu numai de liberali, dar și de conservatori, care, pentru interesele
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
fusese asistentă medicală, categorie extrem de prețuită în acei ani. Avea bani mulți, avea o avere, se spune că printr-un testament lăsat de eroul "romanului" din tinerețe. Nimeni nu-i cunoștea vreun păcat, nici un fel de slăbiciune, alta decât o filantropie cu totul neobișnuită; ajuta cu sume de bani pe oricine și oricând, avea două trei burse acordate unor studenți în medicină și avea, ca reper social optim, meseria de moașă și de medic. Iradia în jurul ei, Tiotea Nadia, atâta vigoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Paris, și acolo mai mulți ani. Avea bani mulți "o avere"; se vorbea de sute de hectare (printr-un testament al eroului "romanului" ei de dragoste). Nimeni nu-i cunoștea un păcat (deși era foarte frumoasă). Slăbiciunea ei era o filantropie cu totul neobișnuită: ajuta cu sume de bani, înființase trei burse pentru studenții în medicină (unul în medicină veterinară) și avea ca reper social optim meseriile de medic și în special de moașă, construind și un dispensar rural. Iradia în jurul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]