2,029 matches
-
ceva mai vioi, tot înainte, printre colonadele falnice. Talpă pantofilor din piele galbenă că șofranul, apasă ușor, ca și iluzoriu peste gresia nouă nouța și care nu are nimic de-a face cu istoria locului. Este ca o figurina de fildeș pe o tablă imensă de șah. Un pion. De ce nu, nebunul sau poate, regina. Totul ține de punctul din care o pvivești. Important este că ea se simte din ce in ce mai bine cu sine. Împăcata cu lumea. De ce s-ar mai supără
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
pe an, din abația lui, de la Feldioara. Acum, instrumentul face doar gălăgie. Zgomot ce se ridică spre tavanul sprijinit în colonade și pilaștrii albi, grandioși. Sunetele suie alandala, se împletesc, se desfac... precum un fuior de în deslânat. Clapele de fildeș autentic sunt tocite de căte degetele le-au atins. S-au subțiat, sunt cariate și sună că un vechi clopțel de grădină în curentul de aer care s-a iscat din senin. Zgomotul se divide, curge mai departe,cade înapoi
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
creștinilor din închisori, despre Suferința și Jertfa creștinilor din afara închisorilor, precum și despre urmările și consecințele Suferințelor și Jertfelor nemărturisite, în contextul politico-social, intern și extern de astăzi. În acest fel ierarhii nu s-ar mai conserva în turnurile lor de fildeș, n-ar mai umbla brambura prin tot felul de delegații neesențiale pentru cauza rațională, ci ar întreține Flacăra Ortodoxiei în sânul Nației, ar aduce liniște, mângâiere și prosperitate poporului, ar aduce slavă și iubire lui Dumnezeu prin cunoașterea și cinstirea
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369936_a_371265]
-
în vârful ierarhiei...fiindcă așa cum spunea Adrian Mariano: ”Succesul literar este imprevizibil, efemer, și deci relativ prin definiție”. “Vremea va vremui prin Judecată, ce am scris și, Dumnezeu” ... Nu apreciez pe acei scriitori care se izolează în turnul lor de fildeș. Aceștia sunt marii egoiști și egocentriști. Se cred mari, dar în perspectiva timpului s-ar putea să piardă. E bine să facem ce trebuie făcut pentru semenii noștri! “Avem 11 reviste” ... ”Organizația Ligii Scriitorilor din România a ajuns a doua
O LACRIMĂ DE SEFIR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369270_a_370599]
-
superior, Homo sapiens fosilis produce cuțite, străpungătoare, răzuitoare și dălți lucrate prin tehnica așchierii, având ambele margini ascuțite. Sunt realizate în mare cantitate vârfurile de silex pentru sulițe de aruncat, sau pentru săgețile lansate cu propulsorul. Apare tehnica prelucrării osului, fildeșului și cornului (pentru sulițe, harpoane, ace de cusut). În paleoliticul superior, vânătoarea se realiza și cu ajutorul arcului (descoperiri în nordul Europei). AȘEZĂRI ȘI LOCUINȚE. La început, strămoșii oamenilor trăiau în așezările în aer liber, dar căutau să se adăpostească și
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
reprezentări fantastice despre om și realitatea înconjurătoare (magia, totemismul ș.a.). Arta plastică se manifestă prin decorarea cu motive geometrice a obiectelor de uz casnic (arie geografică largă: Anglia, Rusia, Africa). Sunt specifice numeroasele statuete antropomorfe din argilă, piatră, os sau fildeș cu o semnificație și funcție magică. În paleoliticul superior se remarcă pictura și gravura rupestră (sudul Franței, nordul, estul și sudul peninsulei Iberice, regiunea Saharei, munții Tassili). Sunt redate figuri de animale în mișcare (urs, bizon, cal, cerb, țap de
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
apusul peste o ultimă tomnatică floare câte cântece născute dintr-o fantomatică iubire vor muri nespuse poate totul nu este decât un repetabil exercițiu cântat crescendo de muzicianul destinului și fata aceea cu ochii de chilimbar fata cu trupul de fildeș prin atâtea chipuri își îngroapă limpezimile între îndoială și credință la cap de pod spre un neunde și verdele verdele nu mai respiră pe tâmple. (raspuns la poezia d-lui Trandafir Simpetru, “E o durere de cântec”) Referință Bibliografică: Verdele
VERDELE NU MAI RESPIRĂ PE TÂMPLE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370625_a_371954]
-
Două suflete îngemănate care respiră la același unison, care fac să vibreze fiecare inspirație și fiecare expirație. Te voi învăța să zbori peste zile și ani, să fii o aripă din mine, să-mi odihnesc capul pe umărul tău de fildeș, să-ți ascult bătăile inimii și să-ți privesc profilul de madonă. Voi ști să-ți culeg de pe buze mierea, voi ști să mă contopesc odată cu tine, să-ți ard tristețile și să te cufund în fericire. Îți voi îngropa
DRAGOSTE NEMĂRGINITĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368115_a_369444]
-
regia Petre Sava Băleanu (1967) - Casandra; „Citadela sfărâmată” de Horia Lovinescu; „Woyzeck” de George Buchner (1970) - Marie; „Trei surori” de A. P. Cehov, regia Ion Barna (1971) - Irina; „Pescărușul” de A. P. Cehov, regia Petre Sava Băleanu (1974) - Nina Zarecinaia; „Turnul de Fildeș” după Camil Petrescu, regia Cornel Todea (1978) - Maria Sinești; „Suflete tari” de Camil Petrescu, regia Cornel Todea (1979) - Maria Sinești; „Livada din noi” de Constantin Chiriță, regia Constantin Dinischiotu (1980); „Inimă fierbinte” de Octavian Sava (1982); „Jocul ielelor” de Camil
VALERIA SECIU. O MITOLOGIE INTIMĂ, DEPARTE DE SINGURĂTATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362721_a_364050]
-
parcă, din clipă în clipă, să audă sunetul muzicii iar piațeta să se anime cu femei ce își poartă grațios pălăriile împodobite de voaluri și mănușile lungi din dantelă fină, cu bărbați care își învârt mândrii bastoanele cu cap de fildeș. Pașii l-au purtat singuri spre nordul parcului, acolo unde era Izvorul de apă plată. O mogâldeață stătea cocoțată, într-un colț, pe zidul de piatră. S-a apropiat ca tot omul care nu știe ce va găsi acolo, fără
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
teatru de operațiuni și câmp de luptă în domeniul culturii, ca redactor Radio România și ca jurnalist, dar a constituit și pepiniera în care au lăstărit primele romane. “În mijlocul tumultului bucureștean, eu trăiam și scriam ca într-un trun de fildeș sau, mai bine zis, ca într-un cătun. O fi fost bine sau rău, nu știu. Dar aș minți, dacă nu aș spune că am avut prietenii literare care multe rezistă până azi, că am avut și maeștri, în sensul
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
fi un omonim al zeiței Afrodita. Mitul fondării așezământului spune că Paphos era fiul lui Pygmalion, artist renumit de pe aceste meleaguri, a cărui legendă este legată Afrodita: tânăr artist, frumos, inteligent, Pygmalion cioplea chipuri de zei și de oameni în fildeș, lemn sau piatră și avea un adevărat cult pentru zeiță. Negăsindu-și o soție după cum își dorea, Pygmalion cioplește în fildeș un chip de fată, așa cum el visa să-i fie soața, îndrăgostindu-se nebunește de creația sa și dându
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
a cărui legendă este legată Afrodita: tânăr artist, frumos, inteligent, Pygmalion cioplea chipuri de zei și de oameni în fildeș, lemn sau piatră și avea un adevărat cult pentru zeiță. Negăsindu-și o soție după cum își dorea, Pygmalion cioplește în fildeș un chip de fată, așa cum el visa să-i fie soața, îndrăgostindu-se nebunește de creația sa și dându-i numele Galateea (albă ca laptele). Conform Enciclopediei miturilor grecești, „Bibliotheke” a lui Apollodor se spune că Afrodita însuflețește chipul acelei
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
mistere s-au deschis și porțile visurilor sunt descuiate. În inima pădurii, timpul pare diferit de cotidian. Copacii înalți cu coroane dese, verde crud, tronează ca stăpâni ai domeniului. Bogăția de verdeață împrospătează locul. Luna rotundă ca un glob de fildeș, se infiltrează prin perdeaua de frunziș. S-a iscat un vârtej de abur, aducând cu el micile vietătăți, formând cerc în jurul sicriului de cristal. Elfii au coborât pe aripi de păsări, gnomii s-au ivit din spatele arborilor. Zânele au venit
BASM... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357965_a_359294]
-
locomotivă. Oamenii fug să o ia de la capăt. Uneori amețesc, am o stare confuză de slăbiciune Am să fac sport Voi fi puternic Zilele trecute mi-a căzut un dinte Mă simt bătrân. Urât O alveolă goală Ecouri. Un inorog. Fildeșul dragostei. Desigur, șansa mediocrității Voi iubi, voi citi, sigur că da Voi fi cult și slab copleșit de bubele singurătății. Dar ce voiam să spun? A da! Voi trăi....totuși. Din volumul VOI TRĂI...CLIPA Editura ANAMAROL, 2008 Referință Bibliografică
VOI TRĂI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358116_a_359445]
-
în fața foii de scris, în fața șevaletului sau a portativului, cu singurul scop: de a aduce pe lume o operă. Ce primește în schimb? Invidii, răutate, persiflare, uneori chiar ură. Față de asemenea atitudine din fața semenilor, însingurarea devine atunci iminentă. Turnul de fildeș nu e o vorbă în vânt. Autorul nu mai socializează, se retrage, se însingurează, se autopedepsește. Îi pier cheful și inspirația, dorința de a mai scoate la iveală un nou semn de iubire pentru oameni. Toate acestea duc, inevitabil la
N-AM AVUT TIMP...TABLETĂ SPIRITUALĂ- CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358235_a_359564]
-
o singură conversație, Mariana Cristescu re - face lumea, de șapte zile, cu toate elementele ei: concrete, abstracte, logice, poetice. Concentrarea lumii în poezie nu are nevoie de spații întinse; uneori, genul concis transmite vibrația întregului: „Mâinile tale - / stele de mare, / fildeș solar / fremătând / cu mirare.” („Obsesie”) și „Inima - amforă plesnită / în cenușa / dimineții.” („Relicvă”) Poeta își dorește să fie găsită: „Află-mă și / sărează-mi chipul / cu lacrima ta!” e dorința Afroditei de a păstra sarea mării într-o seară a
TIMPUL CAISULUI ÎNFLORIT CA MELCUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357560_a_358889]
-
îmi tulburaseră mintea, alungându-mi liniștea. Prea timidă, n-am găsit calea să ajung la el și nici mai târziu n-am aflat vreun mentor care să-mi dea curaj. Scriitorii cărților mele preferate au rămas într-un turn de fildeș, inaccesibili, ca și artiștii pe care-i admiram la teatru. Cum aș fi putut bănui atunci, că într-o bună zi, prin preocupările mele reportericești voi afla cât sunt de vulnerabili acești zei pe care-i așezăm pe un piedestal
ELOGIUL CĂRŢII de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357707_a_359036]
-
scrie iscusit prin calendare Pentru adevăr și dreptate mare Cu litera sfântă scrisă-n viitor A Ta frumusețe și strălucire Încadrează-ți arcul și propășește Pentru adevăr când împărătește Popoarele vor găsi viețuire Smirna și aloca îmbălsămează Din palate de fildeș cântări sfinte Să ne bucure inima-n amiază Dă-ne mila milostivirii Tale Poporul își va aduce aminte Cum se va naște fructa din petale PSALMUL 45 Toată scăparea și puterea noastră Ajutor întru necazuri din țară Dat-a Cel
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (2) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357739_a_359068]
-
sunt luminate, / Mai alb ca zăpada isopul din psalmi, / Brodează ecoul tăcerii lui poate / Porfire de rouă, în poduri de palmi. / Miracol, magie și crez laolaltă / Destramă din ceruri eternul aseamăn, / În ochi pământești privirea e daltă, / Sculptând înfrățirea în fildeșul seamăn, / Un dor de milenii cu miros de pâine, / De vin și ambrozii în limba iubirii / Se mistuie veșnic de azi înspre mâine / Și-n slavă colindul, închin nemuririi”. Și în această situație, cine nu și-ar dori, oricât de
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
zburat înspre ceruri... În această situație ești tu acum. Am tăcut, i-am făcut cu mâna și am coborât alunecând cu sania pe derdelușul timpului. Am trecut pe lângă Mihai Codreanu care recita la îngeri sonete din volumul său Turnul de fildeș. Acesta. mi-a strigat din urmă: în orice amurg surâde o auroră și în orice auroră suspină un amurg. Am alunecat, am alunecat și m-am trezit în aurora dimineții. Atât Sinele, cât și Eul intraseră în trupul meu îmbrăcat
EVADARE ÎN MINE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358972_a_360301]
-
de miniaturi lirice, intitulat: “Ipostaze-n Gustar”, în spirit tradițional japonez: “Melanj de culori / într-o seară de august - / mâini dibace”; “Paris-Café / Galerie cu viță / Poezie și vis”; “Culori în croșet / Pălării și poșete / pisici curioase”; “Gius-ul orange / evantaie de fildeș / - Nări amețite”; “Lucruri de mână / Simfonii de culoare - bucăți de suflet”; “Pe-o frunză de-arțar / lumină de aură / ecou amuțit”; “Vârste și spirit / amintiri în oglindă - / poeme cu ceai”; “Trăgându-și seva / din hârzobul de plastic - bonsaiul ciclam.” Am
CULOARE ŞI FEMINITATE LA PARIS CAFE DIN GALAŢI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360412_a_361741]
-
de sabat, neîmpăcat, neîmpăcat, neîmpăcat vâlvorește în triluri focul furat ... ” Atitudinea armonizării visului cu fapta reală este asimilată în versuri ce amplifică dramatismul trăirii : „Așa visez să fiu corsar și plaur, așa-mi doresc să ard sub vreasc de foc, fildeșul nopții, mântuie-l, femeie, veșmântul tău de lacrimi în mine n-are loc ... Spațiul poetic al focului este „expresia încărcată de suflet dinăuntru”: „Binecuvânt Alfabetul Tăcerii ! Binecuvânt pădurea în care m-afund pe-nserate, zdrobirile-n teascuri de foc, amurgul violet
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
lanțuri ți s-au rupt de la mâini iar carapacea cărnii a putrezit în tina uitării Mormântul speranței s-a demolat în sine a făcut implozie de bucurie căci totul a înflorit nădejde ca să înoți în sfârșit Ca un pește de fildeș duios în oceane de Cer.titudine în ea și în EL ai renăscut minunatule ca o trestie aprigă ca un fluier de soc ce mult zice cu Foc din PreaBlândul soroc ca o silabă de clipă n.eter.minată Foto
POEM HIERATIC XXXIX TREZIRE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360483_a_361812]
-
într-o cameră cu puțini invitați și lua un pahar de șampanie de pe o tavă plimbata de servitori.” E absolut superb...” exclama față și lăsând paharul de șampanie pe o măsuță se apropie,ușor și îl mângâie pe clapele de fildeș,cu o atingere ce era menită unei iubiri de mult pierdute.” Nu știam că îl are,cred că a costat o mulțime de bani”Pianul,de culoare albă,trona în cameră,în semi-umbra și o încântă pe fata care învățase
KARON,CAP 4 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359780_a_361109]