6,757 matches
-
Cântăreața cheală” care are la bază ideea devalorizării limbajului, ceea ce duce la o criză generală a comunicării; este semnalată decăderea limbii din funcțiile care au consacrat-o milenii la rând, drept mijloc esențial în comunicarea dintre oameni, sugerând totodată dezastrul. Filozoful Gabriel Liiceanu scrie în „Ușa interzisă”: „Cine se uită astăzi pe scena politică a României, cu greu poate spune unde se termină mahalaua și unde începe istoria ...”. Privind de la distanță, îl evoci pe Caragiale, ți-ai dori un nou Caragiale
ABJECȚIE ȘI MAHALAGISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380097_a_381426]
-
știință și cu voie liberă, prin gând, cuvânt sau faptă, a voii lui Dumnezeu”. Conform credinței creștine legea morală este firească, adică întipărită de Dumnezeu în inima omului, și care poate fi descoperită prin lumina - tot firească - a minții omenești. Filozoful german Emmanuel Kant (1724-1804) spunea că două lucruri îi umplu mintea de o veșnică înnoită și sporită admirație: „Cerul înstelat deasupra mea și legea morală în mine”. Exprima astfel cum întâia priveliște, aceea a unei mulțimi nenumărate de lumi reduce
DESPRE MORALITATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380103_a_381432]
-
una spirituală și nu economică, așa cum se crede îndeobște. Cea spirituală o determină pe cea economică prin măsurile înțelepte și morale care se pot lua în economia unei țări. „Omul moral își iubește sufletul, cel obișnuit își iubește averea”, spunea filozoful chinez Confucius, cel care nădăjduia, pe atunci, reformarea lumii. Se vede că, în crosul istoriei, există momente critice, în care riscăm să ne împiedicăm și să cădem. Ne vom ridica, desigur, dar se va pierde din timpul dăruit vieții noastre
DESPRE MORALITATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380103_a_381432]
-
AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREȘTIN, PROMOTOR ȘI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEȘTI AUTENTICE... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2279 din 28 martie 2017 Toate Articolele Autorului Din seria „Pro Memoria - Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” Ernest Bernea - gânditor creștin, promotor și filozof
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEȘTI AUTENTICE... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2279 din 28 martie 2017 Toate Articolele Autorului Din seria „Pro Memoria - Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” Ernest Bernea - gânditor creștin, promotor și filozof al culturii românești autentice... Introducere - Ernest Bernea, un mistic rătăcit în viața socială și in cea politică Sociolog, etnograf și filozof, Ernest Bernea a fost unul dintre intelectualii de marcă ai perioadei interbelice. Astăzi, ignorat de intelighenție, din pricina necunoașterii dar
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
seria „Pro Memoria - Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” Ernest Bernea - gânditor creștin, promotor și filozof al culturii românești autentice... Introducere - Ernest Bernea, un mistic rătăcit în viața socială și in cea politică Sociolog, etnograf și filozof, Ernest Bernea a fost unul dintre intelectualii de marcă ai perioadei interbelice. Astăzi, ignorat de intelighenție, din pricina necunoașterii dar și a trecutului său politic, Ernest Bernea rămâne un nume de referință în cultura română. O mare parte din opera sa
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
în rând cu alți oameni de cultură ai vremii, o întâlnire de spirit între vechea credință dacică și creștinism, realizându-se o sudură trainică și coerentă a unor elemente aparent disparate. Despre gândirea populară și critica modernității la Ernest Bernea - filozof al culturii românești autentice Motto: „Lumea noastră este lumea cea adevărată, este lumea bună, cu oameni și pomi înfloriți...“ Dintre privirile aruncate nouă înșine ca popor, „Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român“ este probabil cea mai originală, complexă și
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
ale modernității, Editura Polirom, Iași, 2005. Bauman, Zygmunt, Modernitatea lichidă, Editura Antet, București, 2000. Material documentar realizat de Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Anul comemorativ al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” Ernest Bernea �' gânditor creștin, promotor și filozof al culturii românești autentice... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2279, Anul VII, 28 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
-i să ne trăiască în continuare întru mulți, folositori și roditori ani!... Știind așadar, din propria-mi experiență, că fiecare întâlnire cu Părintele Nicolae Bordașiu este un prilej de mare înălțare sufletească și de sărbătoare, asemeni întâlnirilor învățăceilor cu marii filozofi ai vremii antice precum: Platon, Plotin, Socrate, Aristotel, fiindu-ne pildă demnă de urmat, de înțelepciune, abnegație și dăruiere, mă (mai) gândesc ce repede îi uităm noi pe acești oameni, pe acești slujitori ai vieții noastre bisericești și ai spiritualității
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380177_a_381506]
-
Citesc din filme, pe internet, fac selecție și eu, Nu-mi bat capul....cu cartea mereu. Poți să-mi spui Eminescu, Coșbuc îți place și ție? -Știu a vietii filozofie, ce-mi trebuie atâta poezie. Totu-i ,,Vrăjeală’’. Citesc pe filozoful Socrate, câte un pic, ,,Singurul lucru pe care îl știu este că nu știu nimic’’ -Bine, bine! Atunci Fizică îți place? - Mi-a placut, dar nu-mi mai place, dă-mi pace. Nu mă descurc la fizică optică Hai să
COPILUL MEU LA LICEU de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380263_a_381592]
-
Atlanta, SUA „Dacă am vedea cu lacurile, Stelele s-ar apropia, Întâmpinându-ne la drumul - jumătate” Lucian Blaga - Elisabeta Iosif - Încercând „să fim noi înșine sub stelele noastre”, cum zicea poetul luminii, filozoful din Lancrăm de „La curțile dorului”, aș începe acest dialog cu profesorul emerit, Smaranda Livescu, printr-o tentativă de cunoaștere a unei personalități complexe, care gândește și vorbește în peste zece limbi străine, pe care le cercetează și le studiază
De vorbă cu un vizionar – visător [Corola-blog/BlogPost/94072_a_95364]
-
că toți ard ca niște flăcări vii, fiecare în felul și cu intensitatea sa, în focul care întreține fierbinte cultura noastră națională. Chiar dacă nu mulți dintre ei vor primi consacrarea, nu putem ignora contribuția lor la cultura neamului nostru. Eruditul filozof Constantin Noica sublinia: "O cultură nu se judecă numai după operele mari, de incontestabilă valoare, ci și după realizările mici, de trudă laborioasă și vrednică, prin care se realizează cadre, se deschid câmpurile și se delimitează interesele în mijlocul cărora va
FRUMOŞII NEBUNI AI MICILOR ORAŞE ( ION BUDAI DELEANU GEOAGIU-BĂI, DOR DE DOR LEHLIU-GARĂ, ZIUA LIMBII ROMÂNE RÂMNICU-VÂLCEA) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378233_a_379562]
-
INTERVIU CU ROBERTO SCAGNO, ISTORIC ȘI FILOZOF, PROFESOR DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ LA UNIVERSITATEA DIN PADOVA... Petre Cichirdian R.S. - Am descoperit România într-o anume circumstanță; o teză de licență despre Mircea Eliade mi-a cauzat prilejul de a cunoaște România. Mă ocupam de filosofie, când
„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]
-
noastră - ca fiind condiție indispensabilă mântuirii și înveșnicirii noastre cu Domnul!... Știind, din propria-mi experiență, că fiecare întâlnire cu Părintele Arhimandrit Ioan Iovan a fost un prilej de mare înălțare sufletească și de sărbătoare, asemeni întâlnirilor învățăceilor cu marii filozofi ai vremii antice precum: Platon, Plotin, Socrate, Aristotel, fiindu-ne pildă demnă de urmat, de înțelepciune, abnegație și dăruire, mă (mai) gândesc ce repede îi uităm noi pe acești oameni, pe aceste personalități ale culturii și spiritualității noastre, fiindu-le
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
vremii lor, în „Altarul Banatului”, Timișoara, serie nouă, anul V (XLIV), (1994), nr. 7-9 (iulie-septembrie), pp. 21-28. 99. Sfântul Policarp, în „Telegraful Român”, anul 142 (1994), nr. 31-34 (15 august și 1 septembrie), p. 3. 100. Sfântul Iustin Martirul și Filozoful, viața și opera, în „Telegraful Român”, anul 142 (1994), nr. 37-38 (1 octombrie), p. 3. 101. Hristos în viața și opera Sfântului Ignatie Teoforul, în „Altarul Banatului”, Timișoara, serie nouă, anul V (XLIV), (1994), nr. 10-12 (octombrie-decembrie), pp. 15-38; reluat
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
memorieť: 1. "Sfârșitul societăților-memorie" 2. "Istoria condamnată la uitare" 3. "Istoria este o reprezentare a trecutului. Memoria îi este mereu suspectă Istoriei, a cărei misiune adevărată este aceea de a o distruge și de a o refula..." Bineînțeles, sunt mulți filozofi, critici de artă, care se înscriu pe această linie și dictează piața artei, a artelor plastice în particular. Deci nu este de mirare că în facultățile de Ťarte frumoaseť nu mai este pus accentul pe știința de a desena, de
Stupiditatea în artă, mondializată by Alexandru Trifu () [Corola-journal/Journalistic/8221_a_9546]
-
interioară - umanizarea tuturor stărilor, chiar și a celor tenebroase, faustice, întunecate, care răpesc din demnitatea de a ne numi oameni...". Există o vorbă, cu care, în copilărie, erau trimiși la colț cei care băteau câmpii din cale afară: "Dacă tăceai, filozof rămâneai!" Revenind la poemul Ochiul din umbră, și la celelalte din grupaj, e limpede că nu aveam a ne înverșuna decât pe virgulele puse în text cu furca. înpănâdu-vă versurile cu fel de fel de minunății, dăm din loc în loc de
Actualitatea by George Marin () [Corola-journal/Journalistic/8251_a_9576]
-
că activitatea ta se află în plină ascensiune. Faeton urcîndu-se în carul solar tras de cai înaripați și prăbușindu-se de pe bolta cerească sugerează foarte bine destinul filozofiei: o cădere lamentabilă după o cursă în care, secole de-a rîndul, filozofii au trecut drept posesorii solari ai adevăratei cunoașteri. Dar azi cursa s-a încheiat. Filozofia tradițională a murit, iar diagnosticul e simplu: deces prin epuizarea resurselor interioare. Așa cum, în cazul organismelor programate genetic, bătrînețea aduce cu sine o sleire treptată
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]
-
moartea fiziologică prin secătuire lăuntrică. În mod paradoxal, simptomele acestei secătuiri sunt de găsit tocmai la cei care nu vor s-o accepte. Cu alte cuvinte, de declinul filozofiei poți să-ți dai seama după efortul pe care îl depun filozofii ca să te convingă că de fapt lucrurile sunt minunate, și că tu ești un neghiob care nu a intuit ce perspective uluitoare ți se deschid în față. Așa se face că, pentru orice remarcă privitoare la colapsul gîndirii conceptuale, ești
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]
-
nuanțe, surprinderea rafinată a celor mai infinitezimale detalii, intruziunea concretului, magia unei sensibilități atente la vocile lumii [...] Tocmai de aceea scrisul e mai ales o îndeletnicire pentru bestii, o căznită retorică, mereu nereușită, a exorcizării." (pp. 18-19) Mai rar un filozof făcînd apologia literaturii, și nu oricum, ci zugrăvind-o drept singura șansă de a mai salva ceva din vestigiile decrepite, aflate în galopantă descompunere, a tradiției speculative. Căci să faci uz de literatură ca de un veșmînt potrivit pentru gîndirea
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]
-
singura șansă de a mai salva ceva din vestigiile decrepite, aflate în galopantă descompunere, a tradiției speculative. Căci să faci uz de literatură ca de un veșmînt potrivit pentru gîndirea conceptuală nu pare să fie o soluție prea îmbietoare pentru filozofi, și asta din simplul motiv că trei sferturi dintre ei nu ar putea trece proba prozodiei scriitoricești. De aceea, a-i cere unui filozof să aibă talent aduce cu un afront personal cu neputință de reparat, un afront tot atît
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]
-
de un veșmînt potrivit pentru gîndirea conceptuală nu pare să fie o soluție prea îmbietoare pentru filozofi, și asta din simplul motiv că trei sferturi dintre ei nu ar putea trece proba prozodiei scriitoricești. De aceea, a-i cere unui filozof să aibă talent aduce cu un afront personal cu neputință de reparat, un afront tot atît de lipsit de delicatețe ca gestul de a-i cere unui filolog să aibă cultură filozofică. Tocmai de aceea fiecare alege calea cea mai
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]
-
exuberant la artei. Și așa cum centaurul e o ființă hibridă al cărei întreg e alcătuit din două jumătăți diferite - jumătate cal și jumătate om - tot așa gînditorul modern trebuie să întruchipze ipostaza corcită a unei duble naturi spirituale: scriitor și filozof. Iar centaurii asupra cărora Ciprian Vălcan se oprește în cartea de față sunt cu precădere trei: Sloterdijk, Cioran și Nietzsche, adică exact genul de autori despre care nu prea știi bine să spui dacă au fost filozofi cu înclinație literară
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]
-
spirituale: scriitor și filozof. Iar centaurii asupra cărora Ciprian Vălcan se oprește în cartea de față sunt cu precădere trei: Sloterdijk, Cioran și Nietzsche, adică exact genul de autori despre care nu prea știi bine să spui dacă au fost filozofi cu înclinație literară sau, invers, literați cu apucături speculative. Una peste alta, o carte scrisă cu nerv și cu vădită aplecare estetică, semn că autorul și-a luat în serios convingerile. Căci nu poți să faci în mod credibil teoria
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]
-
să demonstreze că trăim într-o "epocă de aur" a biografiei. Se prea poate - dar nu în România. Cu excepția unei singure cărți (e drept, excepțională: prima parte a biografiei lui Noica, datorată lui Sorin Lavric, centrată pe complicata relație a filozofului cu mișcarea legionară), în anul și jumătate de când deplângeam absența biografiilor de pe piață editurile nu s-au prea înghesuit să publice, nici măcar în traducere, acest gen de lucrări. E posibil să nu avem încă reflexul de a citi biografii. Mai
De ce nu se scriu biografii ale scriitorilor români? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8277_a_9602]