6,294 matches
-
cu forța demolatoare a unui James Joyce (al cărui Ulysses aproape a scos în afara terenului de joc formula artistică de mare succes) n-au reușit să devieze calea prozei capabile să înglobeze orice temă: de la povestea de dragoste la meditația filozofică, de la militantismul politic la reveria eseistică ori la simplul balet mecanic al cuvintelor. Dimpotrivă, romanul și-a urmat marșul triumfal, reușind chiar să-și perpetueze una din ambițiile fundamentale - și anume, aceea de a deveni Mare Roman. Noua carte a
Marele Roman Românesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2850_a_4175]
-
voastră un anumit domeniu sau toate. Spre exemplu, discuție în data de... despre drumuri. În data de... despre curățenie“. În aceeași zi, un forumist scria: „Și ideea ar fi ca și noi să ne abținem de la acuze nefondate, de la discuții filozofice și să încercăm să punem întrebări la obiect și care pot primi răspunsuri precise. Iar din partea primarului și a celorlalți funcționari să primim răspunsuri concrete. “ Primarul Gheorghe Ciuhandu a început să răspundă pe forum pe 27 martie a.c., precizând: „Voi
Agenda2006-33-06-01-senzational 2 () [Corola-journal/Journalistic/285128_a_286457]
-
de-a lungul celor două decade ale tranziției (deci criteriul sociopolitico- istoric) - de aici și cuprinsul în ordine cronologică. Tototdată, am optat pentru o selecție din poeții consacrați (cei născuți în perioada postbelică, cu o traiectorie solidă, care au scris filozofic, metafizic și metaliterar în timpul și în pofida dictaturii), dar și din cei din perioada postrevoluționară, contemporani ai deschiderii culturale și ai efervescenței creatoare ce pulsează cu forță și ironie în literele românești (deci criteriul valoricoestetic). Unii erau deja cunoscuți în Spania
Cătălina Iliescu-Gheorghiu: „O antologie nu e o enciclopedie“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2860_a_4185]
-
mișcare se rezumă la o notație precum „Pe aici m-am împrietenit cu mulți tipi noi fșoarteț tari, Tanguy, Dali, Aragon, Max Ernst, Eluard și alții”. Se pot număra, de altfel, pe degetele de la o mână preocupările abstracte, de ordin filozofic sau conceptual, pentru problemele avangardei sau pentru clarificarea poeticilor proprii. O anumită frivolitate (specifică și ea curentului) domină tonul general al cărții nu atât sau nu doar din cauza orgoliilor grabnic vărsătoare de invective, cât mai ales din cauza unui estetism fără
Din nou, despre avangardism by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3902_a_5227]
-
moțiunii lui Vasile Blaga, acesta spune că nici măcar nu era în țară. Înainte de somn, vă fac o mărturisire amară: Traian Ungureanu e prietenul meu de când aveam, eu, 16 ani, și el 21. Am trăit multe împreună: valori, idei, cărți, plimbări filozofice, anticomunism. Am ținut la el, i-am apreciat talentul și intransigența. De când a devenit europarlamentar, Traian e de nerecunoscut. Nu l-am recunoscut nici azi, când îl flanca, derutat, pe Vasile Blaga, la "lansarea" moțiunii sale nefericit intitulată "PDL, dincolo de
Intelectualii din PDL se contrează între ei pe Facebook by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39065_a_40390]
-
pus toate întrebările acute fără să devină voyeur, cu interes real și menținând tot timpul un bun contact. T. citește convorbirea cu Mircea Ivănescu și spune: vasăzică, trebuie să nu fii ca toată lumea ca să scrii ca el. Îi răspund deosebit de filozofic: nu-i destul. Nimeni nu-i ca toată lumea. Fiecare e în felul lui.
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4311_a_5636]
-
români din Occident, Cioran Emil și Mircea Eliade, care s-au citit în două rânduri” (idem). Comentariile cărții Ispita de a exista, aflate în posesia profesoarei Voinescu, ar fi avut în vedere mai ales realizarea artistică și mai puțin conținutul filozofic și politic. În toamna anului 1957, în casa din strada Dr. Staicovici, C. Pillat a prezentat dintr-o revistă franțuzească o recenzie asupra unei cărți a lui Eliade, Pădurea interzisă, pe care ulterior a citit-o și Voiculescu, fără să
Vasile Voiculescu – Alte contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/4227_a_5552]
-
lui Eliade, Pădurea interzisă, pe care ulterior a citit-o și Voiculescu, fără să o considere valoroasă în totalitate. Într-o altă întâlnire, tot la Voiculescu, C. Noica a citit scrisoarea primită de la Cioran, din care reieșea că aștepta studii filozofice pentru a le publica în Occident. Epistola a circulat în mediul intelectual bucureștean, bătută la mașină. Era inofensivă din punct de vedere politic, dorindu-se mai mult un semn de viață de la cineva aflat departe de prieteni. „Discuțiile dușmănoase” la adresa
Vasile Voiculescu – Alte contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/4227_a_5552]
-
un cosmos înțeles ca diferență a fiecărui existent față de vecinul lui. În imediată sinonimie, „monstruosul”, „obscena biologie” alcătuiesc nucleul conceptual, imposibil de neglijat, al cărții. Culmea e că una dintre cele mai conceptuale cărți de poezie a tinerei generații (formația filozofică a poetului își spune, ca la Ion Mureșan, cuvântul) e și una dintre cele mai pline de culoare. Vlad Moldovan nu se mulțumește doar cu enunțarea abstractă a ciocnirilor dintre elemente, ci cu înscenarea cât mai diversă a acestui proces
Licențiozități metafizice by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4290_a_5615]
-
cultural, social și politic; existau încă cel puțin două scrieri recente ale profesorului de la Washington care ar fi meritat o variantă românească (Imperfection and Defeat din 2006 și mai ales The Triumph of Imperfection din același an), dar caracterul lor filozofic și abordarea stringent conceptuală a materiei l-ar fi putut îndepărta pe cititorul obișnuit. Pe cînd cartea de față, reluînd argumentă ri și exemple din cele două monografii precedente, urmează un proiect scriptic accesibil, ușor de urmărit chiar și de
De partea lui Nemoianu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4478_a_5803]
-
a reprezentat-o însă marginalizarea spiritului, refluxul credinței religioase, lipsa reperelor morale. Doar renașterea spirituală subterană și recrudescența creștinismului sub cele mai variate forme au reușit să realizeze echilibrul existențial în ultimele secole. În același tip de balans cognitiv și filozofic vede Virgil Nemoianu și lumea postmodernă a anilor noștri: asistăm astăzi la instalarea unei incertitudini grave, însoțită de previziuni apocaliptice (cum se întîmplase și la finele secolului al XVIII-lea), dar pe care umanitatea le va depăși probabil, așa cum a
De partea lui Nemoianu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4478_a_5803]
-
a cercetării literare americane, pentru că privirea lipsită de iluzii asupra modelor culturale se încheie totuși pe o speranță de normalitate. Să mai spunem că Epilogul face el însuși cît o carte întreagă: autobiografia spirituală din paginile ultime ale lucrării. Grădina filozofică, pe cît de surprinzătoare, pe atît de edificatoare, îl lasă pe cititor în așteptare. Ar fi imposibil ca o asemenea grădină să nu dea în continuare roade.
De partea lui Nemoianu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4478_a_5803]
-
și sorbind apoi cu grijă, să nu mai pierd nici o picătură. De fiecare dată gustul amărui ieșea la su prafață mai puternic, iar fiorii erau tot mai reci, până am ajuns să-i simt în picioare. Purtam discuții cel puțin filozofice cu oameni de tot felul. Eram peste măsură de fericită și de mulțumită cu mine însămi. Devenisem conștientă de faptul că, deși sunt o parte mică din lumea asta mare, sunt specială. Am avut grijă să arăt asta, mai ales
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
ceilalți și se manifestă în spațiul personal al gândirii imediate și al pauzei scurte în care se aplică filtrul de limbaj. La asta mă gândeam aseară și, când am încetat să-mi mai fac griji că-mi vin asemenea căcaturi filozofice în minte, am început să apreciez personalitatea mea și să le mulțumesc cumva ironic părinților mei că m-au ținut prin școli și că rezultatul educației mele ucide astfel de gânduri distructive. Habar n-am ce s-ar fi întâmplat
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
refuza și de aici înainte. S-au adus felurite și istețe explicații acestor ciudate singularizări. S-a spus bunăoară că lecțiile profesorului Nae Ionescu nu sunt «originale» și ca atare nu îndrăznește să le dea la tipar. Într-o cultură filozofică atât de «originală» ca a noastră, unde oricine poate face o carte de filozofie cu alte zece cărți înainte, refuzul acesta de a publica pare într adevăr ciudat. Cursurile profesorului Nae Ionescu sunt totuși litografiate în 16 [sic ! n.n.] mari
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
discutate“. Încă de la prima recenzie, introductivă, Grigore Popa observă că publicarea cursurilor spulberă „legenda neagră“ a lui Nae Ionescu, pe care „invalizii inițiativelor personale în filozofie o întrețineau, din interes și invidie“ în jurul lui, anume tăgăduirea talentului și activității sale filozofice. El își propune așadar să discute pe îndelete volumele seriei de opere în numerele succesive ale „revistei noastre“. Între altele, Popa citează opinia lui Nae Ionescu despre originalitate din prelegerea introductivă a cursului de istoria logicii: a filozofa nu înseamnă
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
un efort propriu de gândire, a avea o atitudine personală în fața lumii și a vieții. Deci autenticitate, nu originalitate. Nae Ionescu nu este „un vânător de originalitate cu orice preț, dar prețuiește mai presus de toate efortul personal în lucrarea filozofică a spiritului“. Metafizica sa e pomenită laudativ și în articolul „Existențialismul“. Aici Popa se vădește un naeionescian pur, atunci când pledează pentru filozofia existențială (Kierkegaard, Nietzsche), antiabstractă și antisistemică, împotriva filozofiei existenței (Heidegger, Jaspers). Blaga, simțindu-se pus în categoria filozofilor
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
va intra într-o polemică subterană cu el, care va ieși la suprafață chiar în perioada cursului de metafizică din anul 1928-1929. După publicarea acestuia, la sfârșitul anului 1942, și a cursului următor, în 1944, Mircea Florian va ataca pozițiile filozofice ale lui Nae Ionescu - desigur fără să-l numească vreodată - în volumele Metafizică și artă (1945) și Misticism și credință (1946). El mobilizează o mare cantitate de erudiție pentru a susține niște teze altminteri destul de simpliste și pe care, foarte
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
dus la semnalarea extraordinarei asemănări dintre ideile sale și cele ale lui Oskar Goldberg, portretizat de Thomas Mann ca „tipicul evreu fascist“. Nae Ionescu a fost astfel transformat într-un veritabil canibal de idei, într-un exemplu tipic de cleptomanie filozofică. O singură voce mai temperată a remarcat existența unei permanente preocupări de a prelucra cât mai personal „împrumutul“. Această sistematică repetare și-a făcut efectul asupra noilor generații de intelectuali, chiar și asupra celor care nu împărtășeau ideologia marxistă. Unele
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
traducerea părții introductive a cărții d-nei Underhill. O versiune și mai amplă, combinată cu cel de-al doilea articol, a apărut peste un an într-un volum colectiv. Ideile lor principale au fost reciclate într-un heteroclit dicționar de opere filozofice românești și amintite în ediția online a enciclopediei de filozofie Routledge. În 2004, cele două articole inițiale au fost retipărite în antologia Plagiatul la români. Textul lărgit a fost reluat, cu mici intervenții, într-un volum de autor. În acest
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
curs cu destinație didactică“ și confundând-o pe cea de-a doua cu următoarea carte a d-nei Underhill, The Mystic Way. A psychological study in Christian origins (1913), care este o pledoarie pentru caracterul „unic“ al creștinismului. Scrisă sub influența filozofică a lui Rudolf Eucken și Henri Bergson, Mysticism a suferit, de-a lungul celor douăsprezece ediții ale sale, sensibile modificări și schimbări de accent. Una dintre cele mai importante este privilegierea experienței mistice creștine în raport cu celelalte expresii ale trăirii mistice
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cât împotriva „mitului“ său, la fel de puternic azi precum în perioada interbelică. În fine, s-a observat că tratările gen analiză de discurs, în cheie simplă, care cred că i-au găsit „șpilul“ în faptul „plagiatului“ ratează de fapt cheia fenomenului filozofic reprezentat de Nae Ionescu. Foarte interesantă este precizarea mai recentă a lui Mihai Șora, care repune prelegerile în contextul lor: „Pentru cineva care știe cum s au petrecut lucrurile este o acuzație naivă, totalmente fără obiect. Nu merită nici măcar să
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
indicate sunt neconcludente). Singura coincidență e remarca asupra existenței unui punct fix in spatele curgerii universale heraclitiene. Dar și acesta este un lucru atât de comun, încât e greu de spus că Nae Ionescu, care avea două decenii de activitate filozofică în spate, trebuia să-l învețe de la Underhill. În prelegerea a XV-a, Mistica și psihologia științifică, i se reproșează din nou de a fi luat de la Underhill generalități psihologice comune tuturor manualelor și tratatelor de specialitate. Nu se înțelege
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
în noi înșine“ - care definesc egocentrismul. Underhill nu folosește acest termen și nici nu îl pune în ecuație antinomică cu teocentrismul caracteristic misticii. Individualismul de care vorbește ea nu înseamnă numaidecât și în mod obligatoriu egocentrism - chestiune elementară de terminologie filozofică. Tot aici Marta Petreu mai face câteva afirmații false. Ea scrie că remarcile naeionesciene asupra terapiei prin voință, sugestie și autosugestie „provin“ din cartea lui Underhill. În realitate, ele sunt cu totul diferite de cele ale autoarei engleze, care nu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Activitatea mistică nu e condiționată nici de problema mântuirii, deși e un instrument în slujba acesteia. Ea e pur și simplu o funcție naturală a spiritului omenesc. Absolutul e punct de sosire al unei facultăți intrinseci omului. Acestea sunt idei filozofice care îi scapă d nei Underhill. Nae Ionescu răstoarnă termenii obișnuiți ai problemei. Din existența experienței mistice el deduce, subiectiv, existența absolutului. „Activitatea mistică există prin ea însăși, trăiește prin ea însăși, nu este un instrument: ea este drumul, calea
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]