2,959 matches
-
la Sorin Stoica și, parțial, Ovidiu Verdeș), altele, aproape la fel de reușite, mizează pe un stil alb, neutral până la proba contrarie. Nevasta de la ora șapte, o altă bucată de vârf, aduce aminte de povestirile mai vechi din Cheta..., remarcându-se prin finețea observației și ingeniozitate narativă. Păcat numai că autorul a renunțat, nu se știe de ce, la finalul excelent dat într-o avanpremieră editorială în "Ziarul de duminică", preferând unul mai "cuminte", mai puțin pregnant. Disperarea bărbatului care află că dama lui
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
murit la 75 de ani, cum zic eu, din motive de șampanie și icre negre. Le ținea în seif, ca să nu-l vadă bunica. T. S. - Îi plăceau mult icrele negre. Z.D.-B. - Și șampania. Avea tot soiul de finețuri. Avea niște rafinamente culinare pe care astăzi nici nu le mai știe lumea, știu eu? Rață cu portocale... T. S. - Franțuzești. "Canne aux oranges". Z.D.-B. - Da, meniurile franțuzești. Când era Sfântul Dumitru, venea, probabil, la el un "cuisinier
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
spații culturale și de regizori omologați internațional, dintre care cîțiva sunt la al doilea film. Mon frere se marie (Fratele meu se însoară, Elveția-Franța, 2006) al lui Jean-Stéphane Bron, unde qui-pro-quo-urile dramei de familie dobîndesc accente comice, redă cu o finețe remarcabilă contactul a două culturi în care valorile familiei se proiectează diferit. Interview (Interviul, SUA, 2006) al lui Steve Buscemi, un film apropiat ca proiect de Closer-ul (Ispita, 2004) lui Mike Nichols, se constituie ca un duel al registrelor emoțional-dramatice
Anonimul român între Dunăre și Mare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9339_a_10664]
-
Mike Nichols, se constituie ca un duel al registrelor emoțional-dramatice, un mind game complex pe un fundal de soap opera. Două măști stau față în față credibile și incredibile, într-un film cu scurtcircuite nervoase și rapeluri psihologice de mare finețe, cuprins în interiorul unui apartament, apropiat foarte mult de teatru printr-o judicioasă compartimentare a spațiului de joc. Flanders (Flandra, Franța, 2006) de Bruno Dumont oferă o perspectivă nouă asupra dramei războiului absorbită în tăcerea aproape hieratică a unui anonim fermier
Anonimul român între Dunăre și Mare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9339_a_10664]
-
dizolvă într-o mare de împlinire conjugală, captată în versuri expresive: "nu facem altceva decât să ne trecem/ în revistă viața a spus ea/ cu o voce impregnată de tristețe/ nu avem o conștiință a ficțiunii/ și nici organ pentru finețea artificiului/ ceva... (a lăsat glastra și a venit fără grabă/ la mine și-n acest timp/ știam că-și gândește fraza pe care avea/ să mi-o spună de-acum cu o voce bine lucrată)/ ceva prin care să pătrundă
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
tocmai datorită calităților lui intelectuale văzute ca defecte periculoase, victimă a unui regim de extremă stângă. El nu știe asta, nu face această disociere (între stânga moderată, democratică, și extrema stângă, dictatorială), dar prozatorul o sugerează cu multă ingeniozitate și finețe - de natură morală, intelectuală și psihologică. De aceea romanul se poate citi cu plăcere și astăzi și se va citi multă vreme de acum încolo.
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
tip de ovine. Cu toate că în rasă curată ovinele Merinos nu s-au “impus” în insulă, acestea se regăsesc totuși în genofondul multor rase locale aflate și actualmente în exploatare. Este cazul rasei Southdown care se caracterizează, asemenea oilor Merinos, prin finețea lânii foarte bună Î23 - 25 µă și prin uniformitatea fibrelor ce compun cojocul de lână. În alte țări, noile condiții de mediu și orientarea diferită a creșterii ovinelor au determinat formarea de noi tipuri de ovine Merinos, din care ulterior
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
Rambouillet, fiind astfel îndeplinit unul din obiectivele majore. Noul tip de ovine se caracteriza prin următoarele însușiri morfoproductive: talia la grebăn 62 cm; greutatea corporală după tuns 47,8 kg; producția de lână 5,68 kg; lungimea șuvițelor 7 cm; finețea fibrelor de lână 2123 µ; desimea fibrelor de lână bună; omogenitate evidentă; usuc abundent însă de culoare gălbuie ÎN. Teodoreanuă. Pentru corectarea unor defecte de exterior și ridicarea greutății corporale, precum și în vederea evitării consangvinizării, s-au efectuat încrucișări de infuzie
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
pe extremități, abdomenul fiind foarte bine îmbrăcat cu lână fină și deasă. După tuns, pe corpul animalelor, se observă unele rezerve ale pielii dispuse sub forma unor pliuri reduse ca mărime. Calitativ, lâna din cojoc se caracterizează prin următorii parametri: finețea fibrelor 22 - 23 µ, rezistența la tracțiune 8,3 g/cm, extensibilitate 36,65%. Culoarea lânii, la indivizii întreținuți în condiții optime de alimentație și cazare, este adesea albă imaculat. Fibrele de lână ce compun șuvițele au o lungime relativă
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
aspect exterior de râuri, stive și pătrate, mai rar se întâlnește formă de conopidă; aspectul interior al șuvițelor este de regulă clar și semiclar. Fibrele de lână au lungimea medie de 9 cm, cu 89 ondulații / cm liniar și o finețe medie de 2123 µ. După tuns se obțin cojoace cu greutăți cuprinse între 4,8 - 6,7 kg la femele și între 5,5 - 8,0 kg la berbeci. Usucul din masa lânii este în cantitate suficientă, adesea în exces
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
o dezvoltare corporală bună, un tip morfofuncțional caracteristic, temperament vioi și o rezistență organică deosebită. De asemenea, s-a ținut cont și de cantitatea de lână recoltată după tuns, de lungimea și structura șuvițelor, precum și de extinderea lânii, desimea fibrelor, finețea și ondulațiile acestora. Merinosul transilvănean a reprezentat al doilea genitor, fiind utilizat pe linie paternă. Această rasă, după cum este cunoscut, este bine adaptată și rezistentă la condițiile zonelor deluroase și submontane din Transilvania. X femele minus variante și masculii au
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
au fost stabilite deziderate distincte. Dezideratele mai importante, stabilite inițial spre a se regăsi la noul tip, au fost:culoarea albă a lânii și a jarului; - tip morfoproductiv mezomorf; - constituție robustă sau robustă spre fină; - lungimea șuvițelor 8 - 9 cm;finețea medie a fibrelor de lână 24 - 26 µ;cantitatea medie de lână peste 3,5 kg; - producție de lapte pe lactație 70 - 80 l; - greutatea corporală peste 44 kg la femele și 65 kg la berbeci. ținându-se cont de
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
astfel reținuți au fost împerecheați între ei. De asemenea, ținându-se cont de modul de transmitere a principalelor însușiri și de manifestarea dominanței și recesivității, femelele R1MT care aveau o constituție robustă, dar care fenotipic exprimau o uniformitate și o finețe a fibrelor necorespunzătoare, urmau să fie împerecheate tot cu berbeci Merinos transilvănean sau cu masculi R2. În marea lor majoritate, indivizii R1 reținuți îndeplineau dezideratele stabilite pentru etapa respectivă. În aceste condiții, s-a trecut la împerecherea între ei a
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
împerecherea între ei a metișilor amintiți, urmărindu-se în principal consolidarea genetică a caracterelor specifice noului tip. Indicii principali specifici produșilor RR1 sunt prezentați în continuare: - greutatea corporală la 18 luni 45 kg; - cantitatea medie de lână 4,5 kg; - finețea fibrelor de lână 26 µ; - lungimea lânii 9 - 10 cm; Produșii RR1 care corespundeau scopului urmărit au fost reținuți pentru prăsilă, constituind astfel nucleul inițial utilizat în procesul de formare a unui nou tip de ovine cu lână fină. Actualmente
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
corporală medie este de 48 și respectiv 40 kg. Producția de lână Cantitatea de lână rezultată după tuns este de cca. 4 kg la oi și 6,5 kg la berbeci. Lâna din cojoc prezintă unele însușiri calitative deosebite. Astfel, finețea medie a lânii este 24 µ, iar lungimea șuvițelor se încadrează între limitele 8 și 10 cm. Valoarea medie a lungimii absolute a fibrelor este de 12 cm. În ceea ce privește numărul de ondulații, acesta este mai mic comparativ cu cel determinat
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
comparativ cu cel determinat la alte tipuri de Merinos. În general, nivelul însușirilor ce influențează în mod direct calitatea lânii, se regăsește la valori intermediare dintre Merinos și Spancă. Lâna obținută după tuns se caracterizează prin aspecte bine evidențiate privind finețea, aspect interior și exterior al șuvițelor, cantitatea și calitatea usucului. Toate acestea, reprezintă rezultatul aplicării unei selecții direcțional regresive, renunțându-se la această practică în momentul în care s-a constatat o bună consolidare a acestora. Randamentul lânii la spălare
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
dispus sub forma unei benzi întunecate discontinue. Șuvițele ce alcătuiesc cojocul sunt de formă conică, cu aspect interior și exterior clar și respectiv de râuri. Din punct de vedere calitativ, învelișul pilos ce formează cojocul de lână prezintă următoarele însușiri: finețe 31 - 33 µ, lungime 9 cm, desime 2500 - 3000 cm2, usuc de bună calitate, însă în cantități insuficiente. Cantitatea de lână obținută după tuns este influențată de gradul de ameliorare, de nivelul de hrănire și întreținere. Astfel, de la oi se
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
exterior de suliță și tirbușon, formate din fibre cu dimensiuni diferite și neomogene. Lâna este rară, iar cusătura de pe linia superioară este largă. Fibrele groase constituie scheletul șuvițelor și au o lungime absolută cuprinsă între 14 - 35 cm și o finețe variabilă între limitele de 55 și 95 µ. Acestea ajung până la capătul distal al șuvițelor, imprimând astfel acestora o formă conică cu vârful ascuțit. De asemenea, datorită acestei caracteristici se facilitează scurgerea rapidă a apei din precipitații. Fibrele subțiri și
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
limitele de 55 și 95 µ. Acestea ajung până la capătul distal al șuvițelor, imprimând astfel acestora o formă conică cu vârful ascuțit. De asemenea, datorită acestei caracteristici se facilitează scurgerea rapidă a apei din precipitații. Fibrele subțiri și scurte au finețea sub 30 µ, lungimea cuprinsă între 5 și 15 cm, se găsesc la baza șuviței și constituie îmbrăcămintea piloasă propriu-zisă. Fibrele intermediare sunt mai reduse numeric și prezintă valori medii între primele două categorii. Extinderea lânii pe extremități este satisfăcătoare
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
și are un aspect exterior de râuri. Șuvițele din cojoc sunt de formă prismatică, cu tendințe spre conicitate, aspect interior clar și bine conturat. Fibrele au lungimea relativă de cca. 7 cm, însă cu o mare variabilitate individuală și o finețe de 25 µ Î21 - 30µă, iar desimea este de 3500 - 4000 foliculi pe cm2. Din punct de vedere cantitativ, producția de lână variază în limite extrem de largi, fiind influențată în primul rând de gradul de ameliorare, apoi de starea de
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
de exterior, precum și însușirile productive sunt intermediare, fiind mai apropiate de una din rasele parentale în funcție de gradul de metisare. La această populație cojocul de lână este format din șuvițe în formă de ,,stog”, de unde îi vine și denumirea de Stogoșă. Finețea fibrelor este mai bună comparativ cu țurcana. Oile Stogoșe sunt rezistente, viguroase, iar aptitudinile pentru producția de carne sunt mai bune ca la țurcană. Perspective de creștere Fiind o populație de tranziție și nereprezentând un tip aparte ce ar putea
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
prismatică și un aspect interior clar cu fibrele bine conturate. Extinderea lânii pe extremități este foarte bună, abdomenul fiind foarte bine acoperit cu lână fină și deasă. Din punct de vedere calitativ, lâna din cojoc se caracterizează prin următorii parametri: - finețea medie este cuprinsă între 20 și 21µ; - lungime relativă 8 - 10 cm; - prezintă 7 - 8 ondulații uniforme/cm liniar; - usucul este incolor, de consistență uleioasă și de bună calitate, acoperind fibrele de lână în peste 2/3 din lungimea lor
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
rapidă a apei pluviale. Extinderea lânii pe corp este bună, iar rezervele de piele sunt reduse. Cantitatea medie de lână obținută după tuns este de 4 kg, iar fibrele din cojoc au o lungime de cca. 9 cm și o finețe de 25 µ. Desimea foliculilor piloși este cuprinsă între 3500 și 4000 pe cm2, iar randamentul lânii la spălare variază între limitele 50 și 54 %. Producția de lapte În condiții obișnuite de hrănire, cantitatea de lapte obținută pe durata unei
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
pantă, păduri și văile inundabile ale apelor. Producția de lână Lâna este de tip crossbread, însă omogenă și mătăsoasă și cu extindere bună pe corp; lungimea medie a șuvițelor este de 14 cm la berbeci și 13 cm la femele. Finețea fibrelor de lână este de 32 µ, iar randamentul lânii la spălare 54 %. Producția medie de lână este cuprinsă între 4,5 kg la femele și respectiv 9 kg la masculi. Producția de carne În condițiile aplicării unor tehnologii adecvate
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
obținută după tuns este de cca. 2,8 kg la femele și 3,5 kg la berbeci. Lâna are extindere slabă pe corp, fiind moderat extinsă pe abdomen, iar pe cap și membre, de la genunchi și jaret în jos lipsește. Finețea fibrelor de lână este cuprinsă între 28 și 32 µ, iar randamentul lânii la spălare este de 62 %. Producția de lapte Oile aparținând acestei linii au un potențial lactogen superior celorlalte rase și populații locale de ovine. Astfel, producția medie
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]