1,149 matches
-
Eminescu, Liviu Rebreanu, I.L. Caragiale. Aveau cunoștință și despre trecutul istoric al României cu principii Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Constantin Brâncoveanu, dar mai ales se îngrozeau când auzeau numele lui Vlad Țepeș care pentru dânșii însemna Contele Dracula cel fioros și de temut. La unul dintre faimoasele spectacole ținute la Filarmonica de Stat din Viena, Narcisa cunoscu un cavaler blond, cu ochi albaștri și trăsături atrăgătoare, pe nume Franz. Acesta se trăgea din neam vienez, fiind urmaș al ultimului împărat
XVI. CURTEZANII DIN MOSCOVA ŞI VIENA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377292_a_378621]
-
Ediția nr. 1447 din 17 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Când îngerii-s lăsați să zboare fără aripi Prin vremuri nămoloase și toate-n voia sorții, Doar pronia cererească mai poate să îi scape Din gheara mult prea rea și fioroasă a morții. În țară unde nimeni nu știe a ține cârma Și zborul către viață e frânt din nepăsare, Bolnavi ne sunt păstorii, bolnavă e și turma, Ei sunt după putere, iar noi de resemnare. În goana după posturi plătite
UITAŢI ÎN ÎNTUNERIC de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377465_a_378794]
-
mai împodobită, s-a gândit El bine și-a mai creat multe viețuitoare. Prima dată a făcut zburătoarele mari și mici, colorate în sute de culori cu graiuri frumoase sau urâte, ce cântau duios sau cele care zbierau, apoi animalele fioroase care se atacau între ele de multe ori, până la sânge sau le atacau pe cele blânde și neajutorate pentru a se hrăni, insectelele și reptilele care își găseau seva vieții sub iarba pământului sau din plantele ce creșteau peste tot
DUMNEZEU ŞI OMUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378303_a_379632]
-
După un timp ajunse pe planetă, se plimbă cu grijă să nu se facă simțit prea mult de viețuitoare. Căuta un loc unde era mai mult pământ, decât iarbă. Când, în sfârșit găsi locul, își schimbă înfățișarea într-o viețuitoare fioroasă cu gheare ascuțite și începu să râcăie, până când reuși să strângă o grămadă mare. Când termină, o privi atent și gândi: ,, Cred că îmi va ajunge să creez OMUL acum.'' Apoi împărți grămada de pământ în două. Mai încolo era
DUMNEZEU ŞI OMUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378303_a_379632]
-
niște zgomote ciudate. Timpul din spațiu al Domnului trecea mai repede decât cel de pe Pământ, așa că oamenii pe care El îi crease, se înmulțiră repede așa cum îi fusese Voia. Dar în loc să vorbească, ei urlau mai tare decât viețuitoarele mari și fioroase. Cu cât trecea timpul mai repede, cu atât oamenii se înmulțeau din ce în ce mai mult și gălăgia pe care o făceau, transformase Pământul într-un vacarm de nedescris, care se auzea tot mai des și mai tare până sus la Domnul și
DUMNEZEU ŞI OMUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378303_a_379632]
-
fantastice cum nu mai existau în nici un alt loc de pe pământ. Își aveau sălașurile prin văgăuni și peșteri tainice, lei albi și de alte culori cu două cozi și două capete, grifoni înaripați, unicorni albi, lupi albi cenușii, negri extrem de fioroși, șacali și alte specii nemaivăzute în alte părți ale lumii. Pe culmile sudice, departe de gurile ce vărsau foc, viețuiau turme de capre, mufloni de dimensiuni mari și își aveau cuiburile printre colții stâncilor acvile bicefale și phoenicși. În muntele
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
Ce ar putea oare să ni se întâmple cu acești credincioși slujitori ai mei de care ascultă toate sălbăticiunile și li se supun? Și apoi uiți că Yoki e neînfricat și nu se pot apropia de el nici leii cei fioroși și nici lupii care ar face calea întoarsă la porunca lui Kalystru? - Nu de fiare mă tem eu stăpână și nu pentru viața mea. Uneori au fost văzuți prin aceste locuri grupuri de mongoli necredincioși supuși ai hanului, care încalcă
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
un plan, niște câini, apăruți cine știe de unde, se repeziră la ea, gata să o sfârtece. Vânătorul. Auzise despre el, dar nu îl văzuse niciodată până atunci. Oamenii se fereau de el și de câinii lui, care păreau niște lupi fioroși. Fata mai avu timp numai cât să se ascundă în scorbura sălciei înainte ca animalele să ajungă lângă lac. Cu toate acestea, câinii de adunară în fața sălciei și începură să facă o larmă care, cu siguranță, se auzea până la palat
PRINŢESA TRANDAFIRA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378529_a_379858]
-
zebre, iar clovnii i-au distrat copios. Dar cel mai tare și mai tare a fost dresura de lei. Au pus garduri de protecție, iar lui Ionuț i-a stat inima în dinți când i-a văzut cât sunt de fioroși. Era o liniște mormântală, toți priveau cu frică cum cei doi dresori, o femeie și un bărbat , cu o biciușcă îi puneau să treacă prin cercul de foc, sau să meargă pe niște trepte, sau să se alinieze și să
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378848_a_380177]
-
la sfârșit de săptămâna era mereu grea și plină de neprevăzut. În casă, lui Ionuț îi dispăruse somnul și povestea bunicii Ioana, cu lux de amănunte,ceea ce a văzut la circ. - Bunica, să fii văzut ce mari erau leii și fioroși, cu niște colți mari-mari, mie tare mi-a fost frică, pe cuvântul meu! Și era o tanti cu un nene, ei i-au dresat, aveau o biciușcă și leii se temeau de ea și făceau tot ce li se poruncea
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378848_a_380177]
-
zbenguie păstrăvul indigen. Aici, la hotarul dintre crestele dominante ale munților și albastrul infinit al cerului, adesea vremea devine capricioasă și rafalele vântului, vuietul său, urletul văii, ecoul tunetelor, fulgerele ce se preling ca niște șerpi luminoși pe stânci, nori fioroși ce revarsă ploi torențiale vara sau viscole năprasnice iarna, descriu tablouri de la incantație la groază. Alteori, când cerul este senin, astrul zilei pare mai aproape de frunțile de piatră ale masivului. De la Bâlea Lac se trece din Ardeal, pe sub muchia muntelui
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
destul de puțin cunoscut din medicină. - Nu știu dacă mă voi putea descurca, îmi repeta la nesfârșit. Este greu și mi-e tare frică de ei. Nici în brancardierii de tură nu prea am încredere. Par atât de ciudați și de fioroși ... - Sunt convins că vei face față, o linișteam eu. Chiar mai mult de atâta, ai să vezi că toți te vor aprecia și vei rămâne mai departe în centrul atenției. Totul este să ai încredere în tine. Nu-i așa
IUBIREA ESTE UN ÎNGER DE LUMINĂ CU O SINGURĂ ARIPĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379730_a_381059]
-
se puteau vedea o horă neobișnuită: cocoșii de munte înfoindu-se în preajma unor găinușe pestrițe. Rar de tot, ascunși de privirea haitelor de lupi, pe lângă stânci, pe la poalele povârnișurilor, se vedeau niște ființe mari, întunecate, cu coarne puternice, cu greabăne fioroase deasupra. Erau bourii. Puteau fi și rudele lor mai cenușii - zimbrii. Fiecare vietate a pădurii își avea rostul ei, avea propriile bucurii, dar și temeri în acest desiș de nepătruns. Nicio vietate nu se putea simți în deplină liniște, nici
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]
-
tine să fii puternic și invincibil! - Ai dreptate, bunul meu sfetnic! De îndată o voi pune sub urmărire pe prezicătoare și îi voi trimite înapoi în insula pedepselor pe cei trei oameni ai mării, cu o escortă din cei mai fioroși rechini, care să se asigure că nu vor părăsi niciodată insula. Delfinul plecă înainte ca regele oceanului să-i alunge pe cei trei prizonieri. Algus nu mai putu închide ochii în acea noapte. Rămase multă vreme nemișcat în tronul său
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
a pus în funcțiune microfonul sau cum naibii se numește mecanismul acela al său ce imită lătratul de câini și alte grozăvenii și au început să mârâie și să-l latre pe bietul om și pe câinele său, o haită fioroasă de dulăi, din microfon. Efectul a fost mai tare decât la mine, cu castronul de legume. Cățelul s-a speriat rău și a început șă latre înfricoșat dorind să scape și să o rupă la fugă mâcând pământul. Astfel, la
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA II de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380389_a_381718]
-
chiciură-n arbori pe străzi liniștite- Someșul curgând hoar frost on trees in the calm streets- Someș is running Maria CIORBA țigle ruginii- vrabie rătăcită-n amiaza târzie rusty tiles- a wild sparrow in the late noon Ioana DAVID vântul fioros alungând orice ființă- drum încețoșat ... Citește mai mult Paul ALDEAlumina luniireflectându-se-n apă-priviri de copilthe moonlightreflecting by water-looks of a childRoxana BOTAchiciură-n arboripe străzi liniștite-Someșul curgândhoar frost on treesin the calm streets-Someș is runningMaria CIORBAțigle ruginii-vrabie rătăcită-namiaza târzierusty tiles-a wild sparrowin
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
și pe care ținea din când în când să o servească celorlalți sub forma unor cinice maxime de felul următor: „Moartea unui om este o tragedie, pe când moartea unui milion de oameni este o statistică”. Călăuzindu-se neîncetat după această fioroasă logică a întreținerii fricii și nesiguranței zilei de mâine printre rude, colaboratori și supuși, ne spune Lilly Marcou în cartea Stalin - viața privată (Editura Antet, 1998), „Nevinovăția oamenilor pe care-i trimitea la moarte sau la temniță nu-l afecta
STALINOCRAŢIA – CONSECINŢĂ LOGICĂ A CULTULUI PERSONALITĂŢII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381031_a_382360]
-
eroism și un sentiment curat al libertății și demnității... În evenimentele de la Târgu-Ocna se concentra într-un mod excepțional toată istoria. Închisoarea Gherla Aripa morții bate-n suflet greu; Suntem trei: veșnicia, celula și eu... Penitenciarul Gherla cu nelipsita și fioroasa Zarcă, cu aceleași mijloace, metode și obiective programate, intensificate prin grăzăviile de exterminare s-a situat pe locul doi în privința reeducării prin tortură după sinistra închisoare Pitești: „Inovațiile în torturi, bestialități, umilințe, chinuri inimaginabile erau repede însușite și aplicate <> de către
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
meu tată s-a îmbrăcat în purpură și s-a prezentat aici în sfânta cetate prințe, înconjurat de ciracii săi iar judecata a fost cât se poate de blândă sub privirile încruntate ale ciracilor care erau bine înarmați și foarte fioroși. Eh! S-au dus acele zile când te puteai sustrage cumva judecății umilitoare a celor din Sanhedrin. N-am venit atunci la ospățul acela la care am fost invitat de ilustra voastră persoană pentru că aș fi fost chemat în fața Sanhedrinului
FRAGMENTUL NR. OPT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380828_a_382157]
-
deoparte acum reperele pozitive ale propriei lor istorii milenare. Piedestaluri valorice dărâmate unul după altul cu mare iuțeală, înțelesuri voit denaturate ale cuvintelor limbii, nimic nu a scăpat cu viață din raza ghilotinei asasinilor noțiunii greu definibile de Om, măști fioroase cu trăsături categoric antiumane ale atât de tulburatului timp actual. Așa cum scriam în paragraful anterior, o singură forță mai poate așeza Ființa lui Dumnezeu pe treapta sa de lumină binemeritată: credința - unicul antidot de a anula noua conjugare a verbului
NOUA CONJUGARE A VERBULUI „A FI” LA TIMPUL PREZENT AL ANTIVALORII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380921_a_382250]
-
în frunte un mic grifon. Celălalt gladiator, numit Samnitul era un colos cu un scut mare dreptunghilar și curbat și era înarmat cu ,,gladius”, având pe cap un coif cu o creastă metalică și două coarne dându-i o înfățișare fioroasă. -Un pers pe nume Ruthavan a istorisit totul împăratului, spuse Ponțiu Pilat. Era trimisul lui. Zilele trec și Tiberius tace. Însă îi simt ghearele apucând aerul... deocamdată, spuse pocuratorul. -Poate că mai aveți o șansă, iluastre! încercă să-l liniștească
FRAGMENTUL NR ZECE PENULTIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380851_a_382180]
-
său. Maestrul Ciorică rămase la intrare, întări straja de Fulgoi și Țurțurași (soldații din corpul de gardă) cu vreo două duzini de corbi croncănitori, transformați în flăcăi mătăhăloși în costume de sportivi, având clonțuri de oțel pe sub haine. Lupul Colț Fioros fu pus de pază la intrarea în palat. Ședința nu dură mult. A vorbit numai Iarna: - V-am chemat ca să vă spun că nu sunt mulțumită de felul cum mă slujiți. Nu vă faceți datoria sau nu o faceți cum
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
crestele munților după capre negre. Nămețilă sforăie tolănit în Valea Troienelor Uriașe. Babele moțăie prin cotloane ascunse. Și tu, Cloanță Cotoroanță, te-ai covrigat după sobă în chilia ta, ai pus mătura-n cui și-ți hrănești potaia de Colț Fioros cu ciolane din bucătăria mea. Trai nineacă! Ce să mai alergăm pe vremea asta? Ce credeți voi, blestemaților, că v-am adus aici din Țara Vânturilor Veșnice să-mi mâncați pâinea de pomană? Acolo, de voie de nevoie, mâncați năluci
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
în zbor! Tu, babă Cloanță Cotoroanță, încalecă pe mătură și ia-ți javra de lup! Aleargă prin păduri la Craiul Codrilor, rupe-l cu colții, prinde-l de barbă și aruncă-l în Temnița Troienelor Uriașe! Pune-l pe Colț Fioros să rupă toți copacii, să prindă jivinele pădurii și să mi le aducă la palat, să-mi satur toți slujitorii cu ele! Tu, Ger Sticlos, aleargă prin toate satele și orașele, fură de la supuși toate bucatele de prin piețe, beciuri
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
hoituri, croncănitorii nu mai pridideau cu prada, umplând cămările palatului. Supușii împărăției, care mai scăpaseră, gemeau disperați sub dealurile de omăt prăvălite de Nămețilă. Iepurii, veverițele și tot ce mai rămăsese viu prin pădure se dădeau prinși de lupul Colț Fioros. Copacii pădurilor, se lăsau loviți de Viscorilă, iar pomii erau smulși de acest turbat, care-i ducea în grădinile din Țara de Fum. Cei care se împotriviseră zăceau aruncați în troiene cu cătușe de gheață la rădăcini și haine de
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]