15,055 matches
-
au păstrat și după migrația de pe teritoriul spaniol, având în vedere faptul că fiecărui oraș din Al-Andalus îi va corespunde un nou oraș sau așezare din nordul Africii. Mai mult, aceste diferențe se vor accentua cu timpul, ca o consecință firească a intervalelor temporale foarte lungi ce au separat diferitele valuri de emigranți. Este știut faptul că fenomenul muzical este supus unei multitudini de factori de ordin geografic, social, cultural sau religios, ce îi modifică permanent caracteristicile, ajungându-se ca într-
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
binelui. Dar acest scop își are limitele sale bine fixate, delimitate de saturare și nesăturare, de lăcomie și rea întrebuințare, de împreunările legiuite naturale și cele contrare firii și destrăbălări, reprezentând cunoștința răului. Arătând că aceste lucruri necesare unei vieți firești - dar atât de vulnerabile datorită posibilităților spre rău pe care le oferă prin depășirea unor limite sunt accesibile prin simțire, Cuviosul Nichita Stithatul ajunge să vorbească despre o cunoștință îmbinată a binelui și a răului prin simțire, cunoștință prin care
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
dragostea o avem de comun cu Dumnezeu. Un teolog român Părintele Profesor Ioan Bria este de părere că Sfântul Apostol Ioan descrie iubirea creștină ca o acțiune bipolară care cuprinde deopotrivă pe Dumnezeu și aproapele, iubirea aproapelui fiind un reflex firesc al iubirii lui Dumnezeu<footnote Diac. Asistent I. Bria, op. cit., p. 62. footnote>. A fi al lui Hristos, a-I aparține, a trăi în El și prin El, înseamnă să-L iubești pe Dumnezeu și pe aproapele, căci viața Fiului
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
dragostea o avem de comun cu Dumnezeu. Un teolog român Părintele Profesor Ioan Bria este de părere că Sfântul Apostol Ioan descrie iubirea creștină ca o acțiune bipolară care cuprinde deopotrivă pe Dumnezeu și aproapele, iubirea aproapelui fiind un reflex firesc al iubirii lui Dumnezeu<footnote Diac. Asistent I. Bria, op. cit., p. 62. footnote>. A fi al lui Hristos, a-I aparține, a trăi în El și prin El, înseamnă să-L iubești pe Dumnezeu și pe aproapele, căci viața Fiului
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Sbiera (1875-1906), Sextil Pușcariu (1906-1919), Leca Morariu (1936-1938), până la Vitalie Sorbală (1974-1979). Detalii bogate a readus în memorie Gheorghe Jernovei mai ales despre ceea ce el a numit ,,noua epocă Grigore Bostan” - încununată de revenirea la grafia latină și la denumirea firească de Filologie Română. În perioada de referință, ,,au fost puse bazele științifice ale studiilor comparative de folclor, a început valorificarea creației literare din nordul Bucovinei, eforturi materializate de Grigore Bostan și Lora Bostan în impunătoarea antologie Pagini de literatură română
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
sunt mărturiile a zeci de ofițeri din fosta Securitate. Și nu se poate să nu se observe că a existat o canava comună, elaborată de specialiști în dezinformare și manipulare a maselor, pe care s-au țesut, cu nuanțările specifice, firești, sutele de experiențe personale ale ofițerilor de Securitate și ale celor din afara acelei instituții. P.C.: Reacția publică ne arată că volumul „Adevăruri incomode”reprezintă un succes. F.T.: Indiscutabil. Iată că în pofida concurenței făcute de televiziune, de ziare și reviste, cartea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
Și nici nu se putea altfel. S-au schimbat însă orientările, așa după cum au dispus factorii politici ai vremii. Am apreciat atunci - și păstrez această gândire - că domnul profesor Virgil Măgureanu avea buna intenție de a repune în activitatea sa firească principalul serviciu de informații al României. Când am revenit în activitate, am găsit în poziții de comandă la principalele unități informative și operative ofițeri de la Armată, care nu aveau pregătirea specifică necesară unei asemenea instituții. Unii erau dornici să învețe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
ocupau deja funcții importante în ierarhia statală erau preocupați, mai ales, să obțină de la S.R.I. informații care să îi pună în poziții avantajoase în raport cu ceilalți pretendenți la fotolii comode și mai puțin pentru a pune Serviciul în poziție de lucru firească. Astfel s-a declanșat „dosariada”. În fiecare dimineață, în anticamera directorului S.R.I. așteptau să fie primite persoane cu funcții importante în Parlament, Guvern, partide politice, diverși gazetari.La un moment dat, domnul profesor Virgil Măgureanu mi-a cerut să convoc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
a absurdului, până la ajungerea chiar la culmea acestuia!... Oricum, cu teoria imposibilului care poate deveni posibil oriunde și oricum, ne-am obișnuit deja, astfel încât de ce nu ne-am putea acomoda și cu absurdul ca fiind o normă și o componență firească și chiar indispensabilă vieții noastre, ajungând să zicem „răului bine și binelui rău”, căci și această problemă (a eliminării orei de religie) face parte tot din categoria lucrurilor ce au fost răsturnate, din punct de vedere axiologic!... Dar noi, pentru
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
Brieds-Macovei, este o cunoscută poeta și traducătoare. M-am bucurat enorm să-i aflu printre laureații concursului „Limba română este Patria mea” pe bunul meu prieten de crez și de luptă pentru repunerea limbii române din Basarabia în funcțiile ei firești și pentru revenirea la alfabetul latin -românesc, reputatul filolog poliglot și jurnalist de vocație Vlad Pohila, precum și mai tinerele speranțe literare basarabene Doina Postolachi și Radmila Popovici Paraschiv. Nu voi stărui asupra altor materiale. Faceți o revistă de nota 10
Revista „ Scurt Circuit Oltean ” nr. 15 – 16/2013 -din partea cititorilor – [Corola-blog/BlogPost/93811_a_95103]
-
și mai aproape de noi, în veacul al douazecelea și începutul celui de-al douăzeci și unulea, Heidegger și Wittgenstein. Limba română este perfect aptă să primească toate aceste opere în structurile și în mediul ei. Așadar, limba română exprimă foarte firesc și natural filosofie de cea mai bună calitate. Aceasta nu ne împiedică, însă, să nu ne întrebăm - reflectând la experiența eminesciana a creării de limbaj - ce ar fi de dorit să se întâmple pentru că acest impuls către invenție lexicala și
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
personal, oamenii își vor pune întrebări legate de obiectivitate și, pe cale de consecință, credibilitatea articolelor va avea de suferit”, explică Ramaa Sharma, editor în cadrul „BBC World”. Activitatea jurnalistică pe rețelele de socializare ridică și chestiunea drepturilor de autor. În mod firesc, ceea ce scriu jurnaliștii este direcționat spre publicațiile care îi au ca angajați, „producția” lor fiind rezultatul activității ocupaționale pentru care sunt plătiți. Devine de la sine înțeles că ceea ce publică trebuie să aibă acceptul companiei pentru care lucrează. Pe scurt, jurnaliștii
Jurnalismul şi blogul – separate, dar împreună [Corola-blog/BlogPost/93844_a_95136]
-
ne-a obișnuit, plăcut, firesc, dar întotdeauna deosebit de bine documentată, știind să scoată la iveală amănunte, aspecte peste care alții ar putea trece fără să le observe, revenind uneori cu explicații neplictisitoare, naturalețe și finețe asupra lor. Tonul este unul firesc, apropiat, așa cum am cunoscut-o încă de la Simpozionul ,,Zilele Lumină Lină’’, de la Sibiu, din martie 2011. Acum lucrăm multe proiecte împreună. Cartea aceasta este o frescă a societății românești din ultimii 100 de ani, scrisă din grija autoarei de a
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
dintotdeauna. Crucea iubirii este un capitol total diferit, care schimbă registrul poetic, arătându-l pe Dan Cioată, omul. Iubirea, ca sentiment, este privită acum din punctul de vedere al perechii adamice el - poetul, ea - iubita își trăiesc bucuria acestui sentiment firesc. Decorul este dintr-un orășel uitat de lume, ușor prăfuit și demodat, încăperea unei case unde stă ea, așteptând să se consume un ,,amor’’ (cuvânt oarecum evitat în poezia de azi), dar de care Dan Cioată nu se teme. De
UZPR şi-a prezentat jurnaliştii scriitori, la Reşiţa [Corola-blog/BlogPost/93852_a_95144]
-
Poker” a fost vizionat de aproximativ 25.000 de spectatori și a devenit una dintre cele mai de succes premiere românești ale anului 2010, încurajat, dar și alimentat de subiecte tot mai savuroase pe aceeași temă, Sergiu Nicolaescu a considerat firească o continuare, pe care a intitulat-o „Ultimul corupt din România”. Cu un scenariu semnat de Adrian Lustig, „ￂUltimul corupt din Romaniaￂ este un film de actualitate, al societății de astăzi, un film comic, dar în același timp și critic
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93855_a_95147]
-
științe și umanioare se află la baza monitorizării culturii și organizării învățământului. Transgresați granițe odinioară indiscutabile. Reușiți să realizați un echilibru între atenția acordată prezentului și aceea îndreptată spre trecut, spre istorie. La această atitudine contestatară, nonconformistă, vă obliga evoluția firească a cunoașterii umane.Vă însușiți observația lui John Searle, conform căreia a calcula nu este o calitate intrinsecă a unui proces, ci una pe care procesul o dobândeste ca urmare a interacțiunii sale cu un observator. Natura calculează. Și așa
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
continuare cu ei. Ei continuă să fie - în universalismul lor - și simboluri ale spiritualității naționale engleze, spaniole sau ungare. Nu au fost decretați ca atare de parlamente, nici de academii și nici măcar de confrații lor, ci au intrat în chip firesc în conștiința publică, dincolo de voința cuiva. La fel este - de ce ar fi la noi altfel? - și cu Eminescu! El a fost omul vremii sale, cu mărimile și cu micimile sale, cu ideile general valabile și cu lamentabile, pentru noi, obsesii
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
Citam altădată o scrisoare a poetului către Iosif Vulcan, în care Oradea este plasată, cu decenii înainte de Unire, în România. Cu alte cuvinte, Eminescu a fost și un patriot vizionar, cum erau toți marii oameni atunci! Critica lui Eminescu este firească și aceasta poate fi făcută și se face din varii unghiuri, de la erori de prozodie până la cronologii șchioape și de la narațiuni filosofice greoaie până la decizii de viață discutabile. Dar critica nu are nimic a face cu denigrarea și cu demolarea
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
MARINESCU GEAGU, din toate postările ONLINE și materialele PRINȚ lansate de Memorialul de la Sighet, în România și în străinătate, în limba română și în alte limbi de circulație internațională. Demersul meu are menirea strictă de a restabili în demnitatea lui firească pe acest tânăr căruia, indiferent de scăderile sale, ținând seama de semnificația istorică a evenimentelor la care a participat (mitingurile democratice studențești din 8 noiembrie 1945 și 10 mai 1946; alegerile falsificate la 19 noiembrie 1946; hăituirea să prin țară
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
exista homofobie, (așa cum am menționat, exprimare discutabilă, la fel ca și scrierea cu „î” din „a”). Dar iată cum stau lucrurile: Aproape toți istoricii și filosofii consideră că acea societate era decadentă din punct de vedere al moralei laice!, consecința firească fiind, pînă la urmă, dispariția ei. Numărul legilor care condamnau homosexualitatea la greci și latini era mai mare decît numărul de ordonanțe de urgență din România postdecembristă. E un fapt istoric, confirmat de istoricii dreptului. În acte, homosexualitatea era condamnată
Război în douăsprezece ţări ale lumii şi un război al sexualităţii decadente [Corola-blog/BlogPost/93987_a_95279]
-
și Umanității. Ghiță Buzatu a fost un OM pasionat de descifrarea hățișurilor timpurilor contemporane, răbdator și tenace, cu o viziune amplă asupra rădăcinilor și destinului Țării și oamenilor săi, a știut să-și aplece urechea și să-și rețină trăirile firești, egoiste, în fața vocilor milioanelor de semeni răzbătând din colbul istoriei ultimului veac, analizând cu migală și un echilibru exemplar faptele individuale și colective, fenomenele în ansamblul și desfășurarea lor, pentru a extrage învățăminte utile pentru cei de azi și mai
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
atracției. Dacă oamenii ar fi vrut „cîntări mărețe” ar fi mers la operă; dacă oamenii ar fi vrut „ornamente” ar fi mers în palatele Loarei. Biserica Ortodoxă îi atrage din alt motiv și anume că, mînați de conștiință, văd viața firească, iubirea adevărată, jertfa curată, iar sufletul lor rîvnește după ele. Îi invităm pe neatenții observatori francezi să vină și la slujbele Bisericii Ortodoxe Române și, ascultînd cîntările mărețe și admirînd icoanele împodobite, să nu-și oprească puterea înțelegătoare a minții
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
Eliot a publicat Tărâm Pustiu - a rămas un poet de răspântie dar nu a devenit unul modernist, Eliot a continuat să scrie drame poetice moderniste chiar și după ce Harold Pinter a adus în scenă teatrul postmodern. Asistăm la o succesiune firească a generațiilor. Premiul Nobel din acest an deschide calea generației viitoare. Așa cum se lamenta TS Eliot după ce a luat și el acest premiu, odată ce ai un Nobel nu mai ai viitor în față, nu mai ai decât îun trecut glorios
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
Raportul de forțe este marea enigmă a acestui teatru exasperant de violent și tandru în același timp. În ce privește violența - temă esențială la Pinter - autorul însuși afirma în 1966: Lumea chiar este un loc extrem de violent, așa că violența din piese e firească. Mi se pare un factor esențial și inevitabil.' Interviul din 1966 conține una dintre foarte puținele confesiuni ale dramaturgului privind violența din viața lui (în afară de mult repetatul episod cu periuța de dinți): îCu toții cunoaștem într-un fel sau altul
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
Eliot a publicat Tărâm Pustiu - a rămas un poet de răspântie dar nu a devenit unul modernist, Eliot a continuat să scrie drame poetice moderniste chiar și după ce Harold Pinter a adus în scenă teatrul postmodern. Asistăm la o succesiune firească a generațiilor. Premiul Nobel din acest an deschide calea generației viitoare. Așa cum se lamenta TS Eliot după ce a luat și el acest premiu, odată ce ai un Nobel nu mai ai viitor în față, nu mai ai decât îun trecut glorios
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]