1,134 matches
-
viață satul. Mă pregătesc să scriu încă-un poem Mă pregătesc să scriu încă-un poem Cuvintele au prins în gând să toarcă Oceane stau la rand și mari cu apă, Păduri cu ramuri ce de frunze gem. Și îmbinând firescul cu subtilul Chiar păsări țes un curcubeu în zare Se împletesc cu razele de soare Voind ca să mă cumpere cu trilul. Gingașe flori se-nclină pe cărare, Bancherii mă îmbie cu comori Și lumea mult mai bună mi se pare
ANTOLOGIA REVISTEI DOR DE DOR, VALERIA TAMAS de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352133_a_353462]
-
înrădăcinării necreatului în creat. E vorba de un subiect ce se integra în cadrul relației dialectice a dumnezeiescului cu omenescul, adică a căutării condițiilor (circumstanțelor) ce au făcut să fie evidente în plan istoric a intervențiilor supraistoricului și formularea posibilităților originii firescului sau fizicului în metafizic. Neîndoielnic, perspectiva educației se încadra și într-o planificare educațională mai largă, ale cărei caracteristici principale erau transmiterea cunoștințelor existențiale la elevi și pregătirea lor corespunzătoare la nevoile și așteptările practice ale societății și culturii bizantine
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
-L cunoaște pe Dumnezeu, dacă nu cunoaște legile Sale! Relația corectă cu binele, implică relația corectă cu Dumnezeu! O mai avem? Legea morală este tocmai expresia voinței lui Dumnezeu - Creatorul, pentru realizarea binelui; ea este dată omului din fire, deci firescul omului este calea de a urma binele. Păcatul se săvârșește prin voia liberă a omului. Însuși Jean Jacques Rousseau afirma că omul se naște bun punând toată responsabilitatea înrăutățirii stării omului pe mediu, societate, educație precară. Omul cât trăiește învață
BINELE ŞI RĂUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354773_a_356102]
-
ca un ecou vaietele din străfunduri și vede: Întreg pământul pare un mormânt ... (Note de toamnă). În poezia bacoviană nu se repetă nimic, totul este un curs firesc al stărilor de fapt, natura, viața omului, mișcările umbrelor, o mitologie a firescului în nefiresc, un neînțeles înțeles până la urmă cu trimiteri ca în Scriptură și cu dăltuiri adânci în cele patru camerele pietrificate ale inimii. Bacovia nu a creat pe Pământ, el se înălța în noapte în camera-i tăinuită a Universului
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
poate chiar scăderilor orbitoare: Iubirea a căzut pe nevăzute/ în adâncul unei prăpăstii de nori/ tocmai acolo.../ unde ochii pescărușilor plutesc obosiți/ pe fundalul furtunii,/ iar țipătul lor se cufundă în vuietul vântului. (NIMENI NU VEDE). Starea de abandonare a firescului este asimilată normalității în universul nostru desacralizat. Viorela Codreanu Tiron își asumă nobila misiune de a revalorifica valori uitate: Cuvinte aruncate, pierdute, tăcute,/ rămase nespuse,/ pe care le-am cules/ și le-am spălat cu rouă-de-soare. (CUVINTE). Ele au valoare
CRONICĂ LA VOL. FĂRĂ TITLU/OHNE TITEL, VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355320_a_356649]
-
în postmodernitate, totul miroase foarte puternic a moarte. Spirituală, mai ales. Căci moartea Ființei umane reprezintă succesul noii ordini mondiale impuse cu forța azi de căpăteniile conjuncturale ale umanității, repet acest lucru. Singurii actori umani neimplicați în acțiunea demolatoare a firescului ontologic de până acum nu sunt convinsă că mai pot schimba ceva fundamental, prin acțiunile lor singulare, din mersul abnorm al răului deja instalat, motiv pentru care propun ca tablou reprezentativ cu iz deconstructivist al realității din jur un imens
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
scrieri, Mihail Neamțu reușește, inclusiv prin scriitură, să aducă alături teologia elitelor - căreia-i este unul dintre cei mai acerbi apărători, și comunicarea simplă și cordială (a se vedea articolul Costel și fiii Babelului, p. 116-117) a faptelor care constituie firescul discret al mărturisirii. Compactă doar în jurul ideilor centrale, cartea deschide de fapt orizonturi nebănuite, agerimea argumentației ca și aceea a construcției teologale îmbiind la lectură. În ce privește conținutul cărții reținem, ca pentru o fișă bibliografică, osatura editorială. Astfel avem un prim
MIHAIL NEAMŢU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355463_a_356792]
-
nr. 298 din 25 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Mă pregătesc să scriu înc-un poem, Cuvintele au prins în gând să toarcă, Câmpii cu bobul plin și-ntinderi mari de apă, Păduri cu ramuri ce de frunze gem. Și îmbinând firescul cu subtilul Chiar păsări țes un curcubeu în zare, Îl împletesc cu razele de soare Cercând ca să mă cumpere cu trilul. Gingașe flori se-nclină pe cărare, Bancherii mă îmbie cu comori Și lumea mult mai bună mi se pare
MĂ PREGĂTESC SĂ SCRIU ÎNC-UN POEM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356851_a_358180]
-
oarbă. Am năvălit în prăpastia lașității umane. Jurămintele au scormonit în fundul sufletului, suferința. Mă lovește pământul și-mi strigă .... hei, nu rătăci pe mine, pe lume, pe trecut, vis-a-vis e viața... mă ridic între cer și pământ. Ridic fruntea în fața firescului. Pentru prima dată, rog timpul să rămână cu mine. Morții s-au adunat în noi. Continuă să ocolești șarpele. Tu ești viață și atunci poți orice. Reinventează-mă. Respinge vidul, curba e o linie continuă. Pașii făcuți prin zăpadă lasă
NU-S CIOBUL SCHILODIT PE FRUNTEA VIEŢII de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356671_a_358000]
-
exersat al publicistului părtaș la istoria reală a evenimentelor. În dezbaterile asupra acestei perioade a literaturii și culturii române răzbate spiritul documentelor, științific, viziunea obiectivă, perspectiva sintetică, precum și conștiința spiritului național în universalitate. Surprinzătoare în derularea narațiunii este impresia de firesc al încorporării secvențelor în ansamblu, obținerea printr-o multitudine de modalități compoziționale. Astfel motive romantice cum ar fi oglinda, al cărui joc induce ideea, dublului, alterului, visul prin care se transgresează în metafizic până la nesperata regăsire întru spirit a sfântului
ANTONIA BODEA PRECUM CURSUL OLTULUI ÎN GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355073_a_356402]
-
ne înțelegem spuse magistratul Comus Lucretius dintr-odată. Nu e vorba și de iubirea carnală? -Magister, carnalitatea e o fire păcătoasă, își dădu cu părerea Iocentus Maximus. -De ce ar fi? Mie mi se pare a fi o parte a firescului, replică magistratul Comus. Roma e și ea de acord cu mine deși n-am mai fost acolo de-o veșnicie. -Iubirea carnală e doar o iluzie. Și un abuz din partea omului în cele mai multe situații, reflectă Pilat făcând un semn cu
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-10) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355024_a_356353]
-
asupra rolului acestor rugăciuni, a formelor de manifestare în cadrul cultului și, poate mai mult decât atât, a importanței pe care Biserica a găsit de cuviință să o acorde acestor rugăciuni, dincolo de speculațiile ce se fac astăzi pe seama lor. Ca să înțelegem firescul lor, ar trebui să vedem că aceste rugăciuni pentru autorități nu sunt impuse, în chip sau mod expres, de nici un canon al sinoadelor ecumenice. Ele existau în cult de mult timp și într-o formă atât de generalizată, încât nu
EPISCOPUL ORADIEI DR. VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355626_a_356955]
-
în sine printr-o culoare, care îi dă identitatea, aceea de explorator al profunzimii. E minunat cum Marius Leordeanu alege nuanța cea mai subtilă pentru a revela inefabilul, miracolul de a vedea, pentru a desena în el și în ceilalți firescul, nevoia de cunoaștere, a da un nou înțeles vieții și lucrurilor. Prin linii clare, își dezvăluie desenul ascuns al sufletului, cu o credință nezdruncinată, ca a unui copil ce crede în ziua de mâine. De fapt, cartea e și o
MĂ NUMESC ALBASTRU. NOTE DE LECTURĂ. de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368843_a_370172]
-
trezit deodată cu atenția priponită de sălbăticia câmpului interior. S-au așezat la pândă simțurile în iarba așteptării, și-au ascuțit ghearele, s-au mlădiat mișcările înspre răsturnarea direcției. Și din aproape în aproape, ai mușcat din carnea contactului cu firescul. Ba se puneau curmeziș cerești adieri, ba se frăgezea inima, azimă dospită la soarele potrivirii. S-au frânt dumicații chemării în luni iernatice, s-au hrănit visele cu umbrele înflăcărate, cuvintele s-au înfipt în pieptul scindării, între linia de
ÎNTÂLNIRE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370897_a_372226]
-
Este greu, pentru că îți trebuie curaj. Este greu, pentru că, după ce scrii, nu-ți place întotdeauna ce vezi. Este greu, pentru că, nu mai există perdele, nu mai există măști după care să te ascunzi. În acest volum, poeta Georgeta NEDELCU, îmbină firescul suferinței cu firescul metaforei ce operează, asemeni chirurgului experimentat, "pe cord deschis". Îmbină clarul obscurului din adâncurile firii umane, cu căutarea perfecțiunii ce nu poate fi atinsă. Toate aceste calități le are poezia scrisa de Georgeta NEDELCU. Iată câteva din
GÂNDURI SINCERE PENTRU POETA GEORGETA NEDELCU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370933_a_372262]
-
îți trebuie curaj. Este greu, pentru că, după ce scrii, nu-ți place întotdeauna ce vezi. Este greu, pentru că, nu mai există perdele, nu mai există măști după care să te ascunzi. În acest volum, poeta Georgeta NEDELCU, îmbină firescul suferinței cu firescul metaforei ce operează, asemeni chirurgului experimentat, "pe cord deschis". Îmbină clarul obscurului din adâncurile firii umane, cu căutarea perfecțiunii ce nu poate fi atinsă. Toate aceste calități le are poezia scrisa de Georgeta NEDELCU. Iată câteva din perlele volumului: "Eu
GÂNDURI SINCERE PENTRU POETA GEORGETA NEDELCU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370933_a_372262]
-
inevitabilul se produce. O iubire potențată de o asemenea combustie se autodevorează. Apar reproșuri din ce în ce mai dure. La observația ei că „Mă interesează tot mai puțină lume, aproape nimeni în afară de tine”, iubitul observă, sensibil panicat, că implicarea ei sentimentală depășeșete limitele firescului: „Asta frizează patologicul. Îți dai seama ce gust amar mi-ar lăsa? Ești foarte posesivă.” (p. 195). Omul, aproape idolatrizat cândva, face penibilul pasul îndărăt argumentând: „Însoțirea noastră te-ar compromite!” Sau: „Te-am eliberat de o povară. Nu mai
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
discrete note de român polițist ceea ce sporește interesul cititorului. Frumos scris, românul are, cum spuneam, structura stilistica a unei piese de teatru sau scenariu de film. Românul social, erotic, psihologic „Puterea destinului”, de Rodica Elenă Lupu impresionează prin autenticitate, prin firescul oamenilor, prin franchețea, curajul cu are abordează probleme delicate, relații, vicii într-un stil foarte direct și original. Autoarea se distinge prin îndrăzneala spiritului sau de analiză și de a prezenta totul realist, fără să tăinuiască nimic din ceea ce este
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
deosebit prin frumusețea și profunzimea gândirii și a stilului aforistic. Prof. univ. dr.. Ion Dodu BĂLAN Scriitor, critic literar, istoric, folclorist București, Iuie, 2014 Generoasă, cu rafinament și elegantă stilistica precum slovele făurite ale tălmăcirilor ce se ivesc cu atâta firesc și savoare din vârful condeiului, Rodica Elenă Lupu a creat cu inspirație, talent și tenacitate un univers inedit, caracterizat prin diversitate tematica și o deosebită expresivitate artistică, un randez-vous cu lumea, într-o formulă de descătușare prin demontarea cunoașterii în
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
aruncând „dincolo de timp” destine nevinovate, cum ar fi al soției credincioase, al copilului încă nenăscut dorit de concubină, declanșând un turbion de trăiri și răsturnări de situații, cu impact major, pentru că apoi, apele să se așeze într-o statornicie a firescului, fiecare personaj primindu-și plata. O pagină impresionantă, demnă de reținut prin candoare dar și realism, este aceea în care scriitoarea aduce în prim-planul povestirii pe tânăra și atrăgătoarea Alma. Însingurata, îndurerata de pierderea mamei, debusolata, aflată la vârsta
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
a se împlini prin întâlnirea cu Dumnezeu. Revenirea la rugăciunea primară, la spiritualitatea genuină a adorației religioase, crează aripi noi și idealuri morale poeziei timpului nostru, sufocată de multă vreme de inovații complicate (sau minimaliste) într-un cuvânt revine la firescul și simplitatea adresării către un Dumnezeu apropiat și atent la chemarea rugătorului sincer și curat sufletește. Devoțiunea și evlavia însoțește toate textele care au însă o tematică și o problematică diversă: iubirea, familia, relațiile comunitare, iubirea aproapelui. Autoarea alege cu
LANSAREA VOLUMULUI DE POEZII CONSTELAȚIA INIMII” AUTOR ELENA ARMENESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370591_a_371920]
-
prilejul unei întoarceri în lumea unei copilării luminoase, acea lume a satului nealterat de obiceiuri citadine sau pur și simplu străine de atmosfera sa morală și spirituală. Autoarea face - nu programat sau forțat, ci în manieră literară - o pledoarie pentru firescul pe care lumea actuală începe să-l uite sau vrea să-l treacă la categoria lucrurilor „depășite”. Cred că acest mesaj reprezintă o parte foarte importantă a mizei lecturării Povestioarelor, unde își dau întâlnire privirea copilului de atunci și aceea
POVESTIOARE DE ŢĂRĂNCUŢĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370726_a_372055]
-
nr. 1734 din 30 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Nu încerca să pui în ordine cocorii In zborul lor, sau ploaia, în drumu-i spre pământ, Inlăcrimând cu-atâta disperare, norii. Nu încerca acum, să inventezi cuvânt Cu care să rescri... firescul, pe-altă cale. Același ruginiu va fi pe frunza verde Și apele vor lua mereu aceeași vale Din picături de rouă... sclipirile s-or pierde Prin brumă, iar desculțul, vrea și el încălțat. Neobrăzatul must... cu-nțepătura-i sacră, Iși
E TOAMNĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369580_a_370909]
-
Și pusă la murat, O varză, încă verde, deja... se vede acră. Pe raftul din cămară, în hibernare mută, Dulcețuri și tocane... tăcute, lenevesc, Printre gutui și mere, o pară pergamută, E singura din rasă și totuși e-n firesc. Firescul, e în rodul... mirific și bogat In dragostea cu care-nvățăm să-l prețuim Firescul e în noi... în tot ce-am învățat. Firescul e în toamnă, firescu-i... să TOMNIM Referință Bibliografică: E toamnă... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
E TOAMNĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369580_a_370909]
-
cămară, în hibernare mută, Dulcețuri și tocane... tăcute, lenevesc, Printre gutui și mere, o pară pergamută, E singura din rasă și totuși e-n firesc. Firescul, e în rodul... mirific și bogat In dragostea cu care-nvățăm să-l prețuim Firescul e în noi... în tot ce-am învățat. Firescul e în toamnă, firescu-i... să TOMNIM Referință Bibliografică: E toamnă... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1734, Anul V, 30 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marin Bunget
E TOAMNĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369580_a_370909]