1,432 matches
-
reducerea cheltuielilor sunt măsuri de politică economică normală și nu reprezintă măsuri de contracarare a crizei. Din analiza Programului anticriză și a actelor normative adoptate pentru transpunerea măsurilor cuprinse în acest program din acestea atrag atenția prin măsurile referitoare la fiscalitate și funcția publică. Creșterea valorii contribuțiilor obligatorii la asigurările sociale, instituirea coplății în spitale, mărirea contribuției de asigurări sociale, creșterea valorii TVA de la 19% la 24%, reducerea salariilor cu 25% cu perspective de menținere și în 2011 sunt măsuri care
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
anul 2010 și să crească cu 1,5-2% în anul viitor. Se constată tot mai mult lipsa unei strategii fiscale, o permanentă „lipire de petice” - Codul fiscal și de procedură fiscală fiind modificat de la o lună la alta. Deși creșterea fiscalității în timp de criză nu se regăsește în nici un manual de specialitate, „specialiștii” Guvernului găsesc de cuviință să dispună asemenea măsuri. 64 Irina Bujder - Universitatea București, „Criza, birocrație și democrație. O perspectivă democratică asupra programelor de combatere a crizei economice
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
de o parte, extinde puțin instrucțiunea primară, pe de altă parte, modifică puțin impozitul pe băuturi (1830). Dar contradicția se ridică de fiecare dată înaintea lui: dacă vrea să fie filantrop, este forțat să rămână fiscal; și dacă renunță la fiscalitate, trebuie să renunțe și la filantropie. Căci două promisiuni se împiedică întotdeauna și în mod necesar una de alta. A uza de credit, adică a devora viitorul, este un mijloc actual de a le concilia; se încearcă a se face
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
reclamă decât câteva zeci de milioane, nimic nu e mai ușor decât o repartiție echitabilă. O contribuție unică, proporțională cu proprietatea realizată, prelevată asupra familiei și fără cheltuieli suplimentare în sânul consiliilor municipale, ar fi de-ajuns. Gata cu această fiscalitate tenace, cu această birocrație devorantă, care este spuma și parazitul corpului social; gata cu aceste contribuții indirecte, cu acești bani smulși prin forță și prin viclenie, cu aceste capcane fiscale puse pe toate căile muncii, cu aceste piedici care ne
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
principiul de autonomie. Au fost propuse noi forme de implicare cetățenească, mai ales la nivel municipal. Era de asemenea recomandată o etapă experimentală în cadrul căreia urmau să se testeze aceste propuneri. În final, era vorba de o reformă echilibrată cu privire la fiscalitatea locală al cărei scop era fortificarea autonomiei locale și facilitarea creării unor legături mai sistematice și mai puternice între cetățeni și politica publică, alegerile fiind făcute în numele lor, pentru a îmbunătăți obligațiile și legitimitatea guvernării locale. Înainte ca Jospin să
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
6% printre membrii francezi ai Parlamentului European și chiar 24,2% din totalul senatorilor reînnoiți în septembrie 2004. Dl. Masson a propus eliminarea cantoanelor existente și înlocuirea acestora cu circumscripții electorale departamentale bazate pe Corpurile Publice de Cooperare Intercomunală cu fiscalitate proprie (EPCI), care corespund mult mai bine trăsăturilor demografice și socio-economice ale Franței contemporane. Nu prea există îndoieli că senatorul ar avea dreptate când argumentează faptul că circumscripțiile cantoanelor sunt într-adevăr un anocronism în Franța de azi, date fiind
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de opinie sau pe paginile ziarelor ca probleme sociale majore sunt abordate de sociologi. Aceasta pentru simplu motiv că acestora le lipsește pregătirea necesară analizei lor. Economiștii, spre exemplu, sunt mai bine echipați decât sociologii ca să analizeze problemele inflației și fiscalității, după cum politologii tratează mai pertinent problemele politicii externe, păcii și războiului. 12.5.2. Înțelegeri greșite ale problemelor sociale Mulți oameni cunosc câte ceva despre problemele sociale, însă cunoștințele lor sunt, în general, neorganizate, frecvent contradictorii și adesea incorecte. De asemenea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
este să-și realizeze strategiile financiare, economice și organizatorice. Din punct de vedere fiscal, societățile aparținătoare unui grup sunt impozitate separat, altfel spus, pierderile unor societăți componente ale grupului nu vor putea fi deduse din beneficiile altor societăți ale grupului. Fiscalitatea în Europa se interesează din ce în ce mai mult de realitatea grupurilor, atât din intenția de a nu le incomoda în sensul dezvoltării lor, dar de bună seamă, și de a limita manifestarea lor în exces pe calea regimurilor de incitație fiscală și
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
soldurilor prin inventariere. Odată cu dezvoltarea societății în general, a comerțului și tehnologiilor informatice în particular, auditorul este în prezent un profesionist în toată puterea cuvântului, cu o pregătire amplă nu doar în domeniul contabil, ci și în domeniul juridic, în fiscalitate, în management, în matematică, etică și altele. 1.2. Rolul și necesitatea auditului financiar. Teorii care justifică demersul de audit Auditul, poate mai mult decât oricare dintre disciplinele de studiu din sfera contabilității, se constituie într-o materie interdisciplinară. Procesul
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
de asigurare a misiunii. În practică există misiuni care pot răspunde definiției pentru misiunile de asigurare dar, potrivit prevederilor Cadrului general, nu trebuie să se deruleze în conformitate cu acesta, de exemplu: a) misiuni de atestare a procedurilor legale privind contabilitatea, auditul, fiscalitatea sau alte subiecte, b) misiuni care includ opinii profesioniste, puncte de vedere sau forme de exprimare, de pe urma cărora un utilizator poate deriva o oarecare asigurare, dacă se aplică în totalitate următoarele<footnote Este cazul, de exemplu, al misiunilor de auditare
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
bugetar național pentru înțelegerea referirilor realizate pe parcursul lucrării<footnote Menționăm că, prezentarea detaliată a acestor elemente ale procesului bugetar nu face obiectul prezentei cărți. footnote>. Figura 1.3. Componențe în procesul bugetar<footnote După Ștefura, G. (2007), Bugete publice și fiscalitate, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, p. 12. footnote> Prima componentă și cea mai importantă este bugetul de stat, deoarece cuprinde principalele surse de venit, acestea fiind utilizate pentru efectuarea plăților în vederea
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
Marin, Mihalachi ș.a. Politica, 1989-2004, a reprezentat încercarea îndrăzneților de a pătrunde în piață (și afaceri) prin politică. A fost calea cea mai curată pentru că niște căpușari ca... au acumulat averi uriașe cu clauze penale și... în mare bătălie cu fiscalitatea. E fundamentul putred, dar nimeni nu-i mai poate rostogoli pe Năstase, Vântu, Patriciu, Albu, Mihalache și destui alții care au cam pus mâna pe cașcavalul cel mare. Furtună cu diverse amestecuri care, între timp, s-au stratificat. 2004-2007 - Așezare
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
veniturilor și cheltuielilor bugetare Resursele financiare, atât cele publice cât și cele private, joacă un rol determinant în evoluția oricărei societăți. Statul își îndeplinește funcțiile pe care le exercită îndeosebi prin intermediul bugetului public. Instrument de politică a statului în domeniul fiscalității și al cheltuielilor publice, bugetul public este un sistem de fluxuri financiare, legate de formarea resurselor financiare publice (impozite, taxe, contribuții și alte venituri publice), pe de o parte și de repartizare a acestora pe destinații, pe de altă parte
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
indirecte. În continuare, în cazul impozitelor directe, putem stabili ponderea fiecărui tip de impozit (pe profit, pe salarii, pe dividende etc.) în total. Tot în grupa indicatorilor de structură a veniturilor bugetare poate fi inclus și indicatorul denumit grad de fiscalitate (Gf), care se calculează potrivit relației. Indicatorii dinamicii veniturilor bugetare Dinamica veniturilor bugetare se stabilește îndeosebi pe baza următorilor indicatori: a) În termeni nominali (prețuri curente ale fiecărui an) − Modificarea nominală absolută; − Indicele de dinamică nominală; − Ritmul de dinamică. b
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
30. De fapt este vorba de un fenomen conjunctural. Formațiunile de acest tip nu mai există decît în Danemarca, unde un deputat social-democrat, foarte popularul Erhardt Jacobsen, și-a părăsit partidul pentru a forma Centrul Democratic care se opunea creșterii fiscalității directe. Devenit un "partid-balama" el guverna foarte bine atît cu conservatorii cît și cu social-democrații acest partid seamănă cu un PME de tip familial: după retragerea fondatorului, fiica sa, Mimi Jakobsen, a preluat conducerea. 4. Tradiția comunistă: un substitut funcțional
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Ea aduce bunăstare. Dar din ’90 încoace, Multora nu le mai place. Fuga de muncă, disprețul față de această inestimabilă însușire umană, au provocat declinul economic și moral al României postdecembriste (alături de celelalte rele: corupția, evaziunea fiscală, hoția, nesocotirea legilor, inflația, fiscalitatea împovărătoare, economia subterană, devalizarea băncilor, sărăcia etc.). Oamenii care muncesc pe bani puțini, și care abia își asigură supraviețuirea, dezavuează politica de protecție socială a Guvernului, care se laudă cu sumele tot mai mari acordate nevoiașilor (cei mai mulți dintre ei fiind
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
insulele britanice, în cadrul unui stat unitar. În secolul al XIX-lea, în ciuda teoriei în vogă a liberului schimb, legăturile dintre state și economiile naționale s-au întărit tot mai mult. Statele puneau în operă tehnici de integrare socio-spațiale (infrastructuri, bugete, fiscalitate, taxe vamale) și reglau astfel economia capitalistă. Încă de la începuturile erei industriale, statele naționale au urmat modelul centru-periferie. În SUA, regiunile industriale s-au răspîndit de la est la vest. Ca și List în Germania, americanul Carey a promovat protecționismul educator
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
s-ar putea ca politica noastră monetară să nu mai facă față și deci să nu prea avem alternativă la aderare, dacă ne pregătim cum se cuvine în următorii 10 ani, dar nu va fi ușor. 3.3. Tirania fiscală Fiscalitatea a devenit una dintre principalele teme de dezbatere economică, afectînd practic toată populația. La noi nivelul atins al prelevărilor obligatorii riscă să descurajeze orice dezvoltare economico-socială, impunîndu-se reforme radicale pînă nu va fi prea tîrziu. Amînată mult timp, reforma fiscală
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
reformele prioritare și necesitatea unei alte viziuni asupra modului de funcționare a societăților. Nu mai satisfac propunerile politicianiste, măsurile superficiale și reacțiile epidermice. Actuala spoliere fiscală mutilează acțiunea umană și ascunde lipsă de curaj intelectual. Cum arăta Salin, "fenomen complex, fiscalitatea influențează toate alegerile individuale. Înțelegerea feno menelor fiscale este deci imposibilă fără o cunoaștere suficientă a mijloacelor prin care se organizează coope rarea umană, dincolo de aparențe și de cuantificări abuzive și simplificatoare" (op. cit., p. 11-12). În tot cazul, hiperimpozitarea nu
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
bine cunoscute, statisticile fiind precare, realitatea umană diversă fiind imposibil de cuantificat, de aceea redistribu irea are gradul său de injustețe. Ceea ce contează e povara relativă a impozitelor suportată de întreprinderi și menaje. Acțiunile și alegerile indivizilor sunt afectate de fiscalitate, atît de cea a capitalului cît și de cea a muncii. Ea e statică și ignoră maniera în care se articulează actele umane, dintre indivizi, în dinamica lor. Ea rupe aceste legături prin care inteligențele umane își construiesc viitorul, prosperitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
opinia", te întorci de la ședințe cu aer aferat, iei decizii, ridici tonul, ești cineva. E suficient să fi citit doi-trei autori și să citezi "din memorie", nu trebuie să ai operă, e suficient să faci "cercetare", să descoperi "capitalul uman", fiscalitatea, întreprinderea virtuală și multe alte lucruri prea pline de sens. Dacă te exprimi corect se va spune că ai devenit prea liric și că trădezi știința. Astfel, omul este tratat unilateral, unidimensional, înțeles doar ca un fel de sclav al
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
împru muturi, deci pe creșterea cheltuielilor publice? Da, dar nu întotdeauna și nu în orice proporție. Invers, o contracție bugetară are întotdeauna un efect recesiv asupra cererii? Iarăși, nu întotdeauna. Trebuie găsit un optim fiscal, deci un anumit nivel al fiscalității în PIB, care să maximizeze veniturile și să stimuleze creșterea și ocuparea și trebuie de asemenea găsit un nivel optim al datoriei publice, care să nu prezinte riscuri privind creșterea, rambursarea etc. Totodată, trebuie îmbunătățită organizarea instituțională a politicii bugetare
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Dar și noul tratat pare să se aplice cu mare greutate, problemele fiind structurale. De pildă, în condițiile liberei circulații a capitalurilor și a persoanelor în Europa, a discrepanțelor încă mari dintre țări, nu văd cum s-ar putea armoniza fiscalitatea. Sunt principii contradictorii, ce poate duce mai curînd la deconstrucție decît la unificare. În ce ne privește, oficial ne merge bine. Guvernul a trebuit să modifice legea pentru a putea face a treia rectificare pe 2014 și a crește deficitul
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
7%. Potrivit autorului, 74% dintre americani sunt astăzi extrem de nemulțumiți de situația economică generală a țării lor și mai ales de si-tuația lor particulară și ar fi deci pregătiți pentru reforme importante. Krugman sugerează să se redea un rol redistributiv fiscalității și să se introducă o asigurare medicală universală. Aici el evocă, cu oarecare admirație, sistemul francez și raportul său cost/eficacitate și subliniază superioritatea sistemului public în gestionarea acestei chestiuni. În fine, Krugman sugerează o creștere a salariului minim american
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
convertibilă, cursul său artificial susținînd produsele chinezești la export și ferind economia chineză de cri-ze speculative, cum a fost cea din 1996-1997. În același timp, costurile salariale reduse rămîn un avantaj comparativ important (aprox. 20 dolari pe oră), în schimb fiscalitatea centrală a regresat, în favoarea regiunilor, iar nivelul de trai crește continuu din 1978. Așadar, ceea ce de-acum se numește "modelul chinez" se bazează pe creștere econo-mică, investiții interne și externe, excedent comercial, delocalizări ale corporațiilor multinaționale, inclusiv în domenii de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]