3,336 matches
-
metafizică a naturei și care cumpănește din noțiuni apriori toate întru cât sânt (nu întru cât s-ar cădea să fie), se împarte numai în următorul mod. Cea în sens mai restrâns așa-numită metafizică constă din filozofia transcendentală și fiziologia rațiunei pure. Cea dentăi consideră numai inteligența și rațiunea însăși într-un sistem al tuturor noțiunilor și principielor care se referă la obiecte în genere, fără a admite obiecte cari ar fi date (ontologia); cea de-a doua consideră natura
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
obiecte în genere, fără a admite obiecte cari ar fi date (ontologia); cea de-a doua consideră natura i[d] e[st] rezumatul tuturor obiectelor date(fie date simțurilor sau de voiești unui alt soi de intuițiune) și este așadar fiziologie (deși numai rationalis). Dar în această contemplare rațională a naturei, întrebuințarea rațiunei este sau fizică sau hiperfizică, ori, mai bine, sau imanentă sau transcendentă. Întâia întrebuințare consideră natura întru cât cunoștința acesteia poate fi aplicată în experiență (in concreto), a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
rațiunei este sau fizică sau hiperfizică, ori, mai bine, sau imanentă sau transcendentă. Întâia întrebuințare consideră natura întru cât cunoștința acesteia poate fi aplicată în experiență (in concreto), a doua acel nex [al] obiectelor experienței care trece peste orice experiență. Fiziologia transcendentală are așadar de obiect sau o legătură interioară, sau una exterioară, cari amândouă însă trec peste orișice experiență; una-i fiziologia naturei întregi, adică cunoașterea transcendentală a lumei, a doua, cunoașterea legăturei întregei naturi cu o ființă deasupra naturei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fi aplicată în experiență (in concreto), a doua acel nex [al] obiectelor experienței care trece peste orice experiență. Fiziologia transcendentală are așadar de obiect sau o legătură interioară, sau una exterioară, cari amândouă însă trec peste orișice experiență; una-i fiziologia naturei întregi, adică cunoașterea transcendentală a lumei, a doua, cunoașterea legăturei întregei naturi cu o ființă deasupra naturei, cunoașterea transcendentală a lui D-zeu. Fiziologia imanentă consideră natura ca rezumat al tuturor obiectelor simțurilor, așa cum ea ni este dată, dar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o legătură interioară, sau una exterioară, cari amândouă însă trec peste orișice experiență; una-i fiziologia naturei întregi, adică cunoașterea transcendentală a lumei, a doua, cunoașterea legăturei întregei naturi cu o ființă deasupra naturei, cunoașterea transcendentală a lui D-zeu. Fiziologia imanentă consideră natura ca rezumat al tuturor obiectelor simțurilor, așa cum ea ni este dată, dar numai în condițiunile apriorice sub care ea ni poate fi dată. Sânt însă numai două speții de obiecte ale ei: 1) cele ale simțurilor exterioară
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cunoștinței ei apriorice, fizică rațională. Metafizica naturei cugetătoare se numește psihologie și, tot din cauza citată, este a se resuma în aceasta numai cunoștința rațională a ei. În urma acestora întregul sistem al metafizicei consistă din patru părți principale: 1) Ontologia 2) Fiziologia rațională 3) Cosmologia rațională 4) Teologia rațională. A doua parte, adică învățul naturei rațiunei pure, conține două despărțiri: physica rationalis și phychologia rationalis. Ideea primordială a unei filozofii a rațiunei pure prescrie însăși acest despărțământ, acesta este așadar arhitectonic, conform cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
legitimitatea unui asemenea despărțământ. Mai întîi: Cum pot aștepta cunoștință apriori, metafizică adică, de la obiecte cari sânt date prin simțurile noastre, adică aposteriori? Și cum este cu putință de a cunoaște după principie apriori natura lucrurilor și a ajunge la fiziologie rațională? Răspuns: nu luăm din experiență nimic alta decât ce ni trebuie spre a ni da un obiect parte al simțului esterior, parte a celui interior. Cea dentăi e numai noțiunea materiei (extensiune impenetrabilă, fără viață), cea de a doua
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e pusă de însăși știința sa, întrucît el are de-a-și aduce de-acolo mijloacele pentru complectarea și clarificarea proximei cunoștinți. Astfel medicul va trebui sa studieze nu numai știința boalelor ș-a vindecărei, ci și științe naturale, anatomia și fiziologia, mai departe chimia și botanică și, mai departe, fizică și matematică, și iarăși într-altă parte, din filozofie, psicologia și logica ș. a. m. d. Cum că această întindere a inteligenței din cercul ei propriu din ce în ce mai departe în cele învecinate nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
semn de nenoroc”), scria paharnicul Costache Bălăcescu pe la mijlocul veacului al XIX-lea (112, p. 201). Pentru ca tutunul să ardă bine, ciubucul trebuia să fie „încălăfat”, adică acoperit cu capac, iar luleaua să fie „ferecată cu [capac de] argint” (Costache Negruzzi, Fiziologia provințialului, 1840) (213, p. 243). Luleaua seamănă cu „nargheleaua simplă și portativă a perșilor”, cum scria Cezar Bolliac în 1873 (68). Practicarea înde- lungată a meseriei de ciubucciu putea duce la boli profesionale. Astfel, un ciubucci- bașa de la curtea lui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
e bolnav, daca e incult, daca degenerează cauza e că nu se închină la o definiție politică? Oare orbul e orb pentru că nu cunoaște formulele opticei, săracul sărac pentru că nu știe economia politică, bolnavul bolnav pentru că nu știe anatomie și fiziologie? Nu, onorabili confrați, n-au a face principiile nimic cu relele ce ne bântuie; omul cel mai bun și mai de treabă din lume poate avea principii eronate cu totul, omul cel mai mizerabil le poate avea pe cele mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ca orișicare altul, ca statul albinelor, al furnicelor și ca corpul de esemplu. Daca un organ nu-și îndeplinește funcțiunea sa este probabil că nu el este de vină, ci o cauză esterioară, venită de din afară. Este știut în fiziologie că boalele se nasc din reacții în contra lumei esterioare, ce influințează sau au influințat asupra organismului, iar nu din natura intrinsecă a acestuia. Asemenea, daca un organ al societății, de es. judecătorii, nu funcționează după legi, ci după natura inerției
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
care trebuie căutate în metodele clasice de manipulare a religiilor. Pericolele la care mă gândesc eu vin mai degrabă din alte părți. Uită-te la Zuul ăsta. O ființă capabilă ca, în numai câțiva ani, să-și altereze alcătuirea și fiziologia atât de mult încît din ditamai elefantul să obțină caracatița asta de uscat e una care ne poate rezerva multe surprize, care ne poate face rău fără să ne dăm seama. Trebuie să verificăm virușii ăștia prin care comunică și
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
un rol activ, dacă nu determinant, o durată specifică avînd decalajele și discordanțele ei. Dar modelele de comportament, procedeele educative și sistemele de valori sînt tratate ca entități imateriale, lucruri invizibile, corpuri spirituale fără organe, și deci fără anatomie sau fiziologie posibile. Se proclamă o istorie ideologică independentă de evoluția suporturilor și vectorilor difuzori. S-a constatat existența unor distanțări între un sistem ideologic conservator, cu evoluție lentă, și evoluția mai rapidă a raporturilor sociale trăite. Dar instanța medierilor tehnice prin
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
alături de foarte severele contrapartide religioase și de sistemele simbolice, este una dintre aceste constrîngeri naturale (mai sînt și altele) pe care extrapolările utopice ale osanalelor aduse inovației le ignoră cu aroganță. Obligativitatea universală către particularitate, care la sapiens ține de fiziologie, statut contingent, nu-și găsește locul în sistemele celebre ale reconcilierii mondialiste prin obiectul nomad, ale democrației informatice sau ale autarhiei universale prin mijloace de informare computerizată. Fantasmagorii ale tehno-ficțiunii în care realismul high-tech al aluziilor ascunde demersul abstractizării "sistemelor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
făcute între secolele al II-lea și al V-lea de către toți Părinții Bisericii care au încercat să înțeleagă afirmația Sfîntului Ioan, își găsesc locul mai curînd lîngă șamani decît lîngă istorici. E nimerit să cunoști medicină ca să vorbești despre fiziologie. Puțină matematică sau fizică pentru a te aventura în epistemologie. Trebuie să fii teolog ca să "faci politică" în necunoștință de cauză, și asta din aceleași motive pe care noi le numim de bun-simț și precauție, consecvență și metodă (în sensul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
academiile, saloanele și cabinetele de lectură; istoria politică analizează cluburile și comitetele revoluționare. Întregul e ca o femeie în bucăți abandonată la ordin. Considerînd cuvîntul o parabolă, artistul nostru restabilește continuitatea însuflețită a unei secvențe. Anatomiei ideilor el îi substituie fiziologia tranzitului. Caracterul social al ideii nu îi este anexat, ci inerent unei traiectorii: ideea este socializată prin însăși transmisia ei. Ideile nu există independent de "societăți", care le suportă și le transportă. Sînt, dacă preferați, mișcări, nu corpusculi. Transmițătorii cuvintelor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a răspunde. "Ideologia dominantă" spunea marxismul. "Hegemonie", preciza Gramsci. Astăzi, ca să eliminăm acest reziduu copleșitor și inclasabil de măceluri disciplinare, vom spune "consens". Cuvîntul iese în evidență. Și este, în mod aparte, obscur. Bastard straniu și fascinant, acest termen al fiziologiei este împrumutat în secolul al XIX-lea de sociologie datorită lui Auguste Comte, care (printr-una din acele geniale intuiții, pe uitarea cărora s-a construit sociologia, fiică ingrată în acest context) vedea în "acestă corelație esențială între ideea de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Prefață Această carte prezintă noțiuni de bază din fiziologia umană, cu referire la funcțiile vegetative majore: circulație, digestie, respirație și excreție. Ea este destinată mai ales studenților de la Programul de Licență în Medicină și celor de la Colegiul Medical Universitar, dar poate fi utilizată și de către studenții Facultăților de Biologie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sănătății sau în cercetarea biologică și medicală. Ne-am propus să realizăm o descriere a funcțiilor vegetative clară, succintă și ilustrată echilibrat. Cuprinderea și profunzimea informațiilor s-a dorit a fi în conformitate cu cerințele pregătirii studenților la medicină, pentru examenele de fiziologie și nu numai, pentru a le oferi un instrument de lucru eficient, cu informație suficientă, dar accesibil comparativ cu tratatele de consacrate care le sunt destinate. In acest demers am pornit tocmai de la necesitatea unui astfel de material didactic, util
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
un studiu mai aprofundat, la nivel de tratate, monografii, articole din reviste de specialitate. Textul nostru se bazează pe o experiență didactică proprie de durată și este în mod natural influențat de tradiția școlii medicale de la Iași, de tratatele de fiziologie 1 pe care ne-am sprijinit activitatea de-a lungul timpului și de interesele noastre de cercetare științifică. Dedicăm modestele noastre lucrări didactice marilor dascăli care ne-au îndrumat pe drumul cunoașterii și al vieții, din școala primară și până
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
care ne-am sprijinit activitatea de-a lungul timpului și de interesele noastre de cercetare științifică. Dedicăm modestele noastre lucrări didactice marilor dascăli care ne-au îndrumat pe drumul cunoașterii și al vieții, din școala primară și până azi. <contents> FIZIOLOGIA DIGESTIEI I. L. Serban 1. Introducere în fiziologia digestiei 1 2. Digestia bucală 2 2.1. Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
lungul timpului și de interesele noastre de cercetare științifică. Dedicăm modestele noastre lucrări didactice marilor dascăli care ne-au îndrumat pe drumul cunoașterii și al vieții, din școala primară și până azi. <contents> FIZIOLOGIA DIGESTIEI I. L. Serban 1. Introducere în fiziologia digestiei 1 2. Digestia bucală 2 2.1. Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
8.1. Absorbția glucidelor 45 8.2. Absorbția lipidelor 47 8.3. Absorbția proteinelor 48 8.4. Absorbția apei 49 8.5. Absorbția electroliților 49 8.6. Absorbția medicamentelor 52 8.7. Absorbția la nivelul colonului 52 9. Noțiuni de fiziologie hepatică 53 9.1. Circulația hepatică 53 9.2. Funcțiile hepatice de stocare și filtrare a sângelui 55 9.3. Funcția metabolică a ficatului 55 9.4. Funcția secretorie și excretorie a ficatului 57 10. Comportamentul alimentar 57 FIZIOLOGIA CIRCULATIEI
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de fiziologie hepatică 53 9.1. Circulația hepatică 53 9.2. Funcțiile hepatice de stocare și filtrare a sângelui 55 9.3. Funcția metabolică a ficatului 55 9.4. Funcția secretorie și excretorie a ficatului 57 10. Comportamentul alimentar 57 FIZIOLOGIA CIRCULATIEI D. N. Serban 11. Sistemul circulator 60 11.1. Organizarea funcțională a aparatului cardiovascular 61 11.2. Parametri și legi de bază în hemodinamică 63 12. Funcția de pompă a inimii 65 12.1. Histologia funcțională a inimii 66
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă 133 16. Circulația limfatică 134 16.1. Capilarele și vasele limfatice 135 16.2. Formarea limfei 135 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice 136 16.4. Rolul circulației limfatice 137 FIZIOLOGIA RESPIRATIEI I. L. Serban, D. N. Serban 17. Introducere în fiziologia respirației 138 18. Ventilația alveolară 138 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator 138 18.2. Funcțiile căilor respiratorii 140 18.3. Forțe care acționează asupra plămânului 144
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]