3,170 matches
-
i-ar fi trimis acesteia o scrisoare, pe care a semnat-o "De la al tău Valentin", expresie care se folosește și astăzi. În România, sărbătoarea tradițională a îndrăgostiților este Dragobete, care se sărbătorește pe 24 februarie. În trecut, fetele și flăcăii se îmbrăcau de sărbătoare și se întâlneau în fața bisericii. Apoi plecau să caute, prin păduri și lunci, flori de primăvară. Pe dealurile din sat se aprindeau focuri, iar fetele și băieții stăteau și vorbeau în jurul lor. La ora prânzului, fetele
Valentine's Day - tradiții și obiceiuri. De ce este considerată un kitsch de români by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/64967_a_66292]
-
inaugura schimbarea și va deschide calea tuturor nedumeririlor, uluirilor, supozițiilor hazardate. Scena e memorabilă. Obosit de drum, flămând, prost îmbrăcat, Emil reușește cu greu să se înscrie pe lista participanților ca unic reprezentant al Cehoslovaciei. Când echipele defilează prin fața tribunelor, flăcăul stârnește ilaritatea spectatorilor și mai ales indignarea soldatului american care poartă pancarta cu numele țării reprezentate de un singur atlet. „Cum, numai unul, zice el. Da, numai unul". Fanfara intonează marșul, în tribune se râde, se fotografiază, se filmează ciudățenia
Sportivul și ordinea de stat by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/6085_a_7410]
-
aceea a ediției Minerva din 1906. Volumul are la sfârșit un tabel de „cuvinte mai neobicinuite" alcătuit de Al. Vasiliu, învățător, și de G. T. Kirileanu. Pe copertă, un desen cu sugestii semănătoriste, cu o țărancă torcând și cu un flăcău cu plete care-i citește dintr-o carte. Ediția aceasta din Creangă a fost tipărită de vechea Editură Cartea Românească, aceea care a funcționat în imobilul de pe Calea Victoriei, de lângă Capșa, distrus de bombardamente în 1944. Invoc acest detaliu pentru că ne
O carte veche by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6090_a_7415]
-
mă gîndesc la chestiile astea. Dar o fac. Nu cred că ai putea să faci față la o asemenea slujbă dacă n-ai nevastă. Și dacă nu-i o nevastă foarte deosebită. Bucătar și temnicer și mai știu eu ce. Flăcăii ăia nici nu știu ce bine nimeresc. Ei, poate că știu. Niciodată nu mi-am făcut griji pentru siguranța ei. Flăcăii au parte de produse proaspete de grădină mai tot timpul anului. Pîine de porumb bună. Supă de fasole. Se pricepe să
Cormac McCarthy - Nu există țară pentru bătrîni by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/6316_a_7641]
-
slujbă dacă n-ai nevastă. Și dacă nu-i o nevastă foarte deosebită. Bucătar și temnicer și mai știu eu ce. Flăcăii ăia nici nu știu ce bine nimeresc. Ei, poate că știu. Niciodată nu mi-am făcut griji pentru siguranța ei. Flăcăii au parte de produse proaspete de grădină mai tot timpul anului. Pîine de porumb bună. Supă de fasole. Se pricepe să facă și hamburgeri și cartofi prăjiți. Dup-aia îi vedem că se întorc chiar și după nu știu cîți
Cormac McCarthy - Nu există țară pentru bătrîni by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/6316_a_7641]
-
să zic, încât își fac iluzii că oriunde există o mulțime de pitici apare și Alba ca Zăpada. Nu, nu sunt decât piticii, asta este evident. Speranța că apare Alba ca Zăpada și că lumea se lasă prostită de trei-patru flăcăi care nu au putut să facă altă carieră decât să angajeze tot statul ăsta liberal cu banda la stat pe la Institutul Cultural Român să își facă ei, să își pună rochițețe de Alba ca Zăpada. Nu se poate, deci niciodată
Antonescu: Liiceanu şi Pleşu sunt laşi, nu au curaj să protesteze la mitocăniile lui Băsescu - Citeşte aici discursul INTEGRAL al liderului PNL () [Corola-journal/Journalistic/47215_a_48540]
-
bătrâna și râse; îți joacă nările ca ale copoiului. - Mi-e foame, gospodină, iartă- mă. Bătrâna era fudulă de ureche, nu auzi. - Ce?, făcu ea, vorbește tare. - Mi-e foame, iartă-mă, gospodină. - Să te iert, de ce? Nu e rușine, flăcăul meu, foamea, nici setea, nici dragostea; toate astea sunt de la Dumnezeu; apropie-te, așadar, nu te rușina. Râse iarăși, i se văzu singurul ei dinte. - Aici o să găsești, spuse ea, pâine și apă; dragoste, mai departe - la Magdala. Luă în
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
înaintea ta, chinuri multe; mănâncă, să prinzi putere, să înduri. Îi rupse încă un colț de pâine, îi dădu încă două măsline; își legă în grabă basmaua care îi alunecase de pe cap și-i dezvelise fruntea jupuită. - Încotro cu bine, flăcăul meu?, întrebă ea. - În pustiu. - Unde?, vorbește deslușit! - În pustiu. Bătrâna încreți gura știrbă, privirea ei se-ncruntă. - La mănăstire?, strigă cu mânie neașteptată. De ce? Ce cauți acolo înăuntru? Nu ți-e milă de tinerețea ta? Tânărul tăcea; bătrâna clătină
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
din casă, nu cel din mănăstire, este adevăratul Dumnezeu; la acesta să te-nchini; celălalt, pentru monahi și trândavi! Bătrâna vorbea, și cu cât vorbea, se aprindea; vorbi, piui, își vărsă năduful, se liniști; atinse umărul tânărului: - Să mă ierți, flăcăul meu, spuse ea, dar am avut un fiu, zdravăn ca și tine, într-o dimineață înnebuni, deschise ușa, plecă, merse la mănăstirea din pustiu, la Vindecători, rău timp să aibă și să nu se vindece ei niciodată!, și l-am
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
n-am mai strigat. Fiul Mariei se ridică, se plecă să-și ia rămas bun de la bătrână; dar ea își trase înapoi mâna; începu iarăși să șuiere ca șarpele: - Pustiu, așadar, pustiu ai râvnit și dumneata? Dar nu ai ochi, flăcăul meu? Nu vezi soarele, viile, femeile? Haide, îți zic, la Magdala, să-ți vezi sănătatea! Nu ai citit niciodată Scripturile? Eu nu vreau, spune Dumnezeu, nu vreau rugăciuni și posturi; vreau carne! Asta-nseamnă: Vreau să-mi faceți copii! - Fii
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
mai ales când îi aluneca chador-ul de pe cap. De altfel, Mahbubeh era atât de vorbăreață și de vioaie, încât cu greu își amintea de vălul ei. Chiar și când bunica mea țipa la ea - „Să-ți fie rușine, sunt niște flăcăi de față!” - Mahbubeh râdea și răspundea că pentru ea erau ca niște frați. Eu, însă, știam foarte bine că, imediat cum pleca, Mahmud se dedica rugăciunii cel puțin două ore, cerându-i iertare lui Allah: cu siguranță că se făcea
Parinoush Saniee - Cel care mă așteaptă (fragment) by Cerasela Barbone () [Corola-journal/Journalistic/4494_a_5819]
-
fiecare dată când întâlnea un bărbat corect și educat în casa cuiva, iar eu mă făceam vânătă de stânjeneală și de furie. Dar sfânta Masumeh, mulțumesc lui Dumnezeu, n-a uitat de mine și până la urmă n-a apărut nici un flăcău. Oricum, zvonul presupusei mele disponibilități de a mă căsători a ajuns, nu știu cum, la urechile unui fost pretendent de-al meu, care fusese refuzat pentru că tocmai ieșea dintr-un divorț. Ei bine, acum situația părea complet schimbată: în fond, ce importanță
Parinoush Saniee - Cel care mă așteaptă (fragment) by Cerasela Barbone () [Corola-journal/Journalistic/4494_a_5819]
-
care părea foarte repetat din timp. Se apropiau de mine, de cele mai multe ori o tânără domnișoară și îmi spuneau ”domnule ministru, de ce nu vreți să dialogați cu noi?”. Și cum o priveai și voiai să vorbești cu ea apăreau cinci flăcăi și cereau ”demisia, demisia”. Aveau recuzită cu chipul meu - Nu m-a avertizat nimeni. Nici nu sunt avertizat de regulă, sunt un om absolut normal. Mi se pare absolut normal ca într-o țară civilizată, un ministru al Educației sau
Daniel Barbu a povestit, la ”Subiectiv”, ce i-au făcut protestatarii by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/34652_a_35977]
-
ajuns îndrumător de opinie democratică! Ce rușine! Sâmbăta trecută am asistat la un spectacol de Cântece și dansuri românești, dat de Corpul de Balet din București. Ni s-au umezit ochii când i-am văzut apărând pe scenă, fete și flăcăi sprinteni, îmbrăcați în costume naționale. Ne-am întors cu sufletul încărcat de nostalgie și de dor de un viitor mai bun și mai cinstit. Vă mulțumim, târziu și cu stânjenire, pentru frumoasele urări ce ni le-ați adresat, și pentru
Câteva însemnări despre Emil Turdeanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5540_a_6865]
-
judiciară a chemat aparținatorii pentru a identifica victimele", a spus Ionuț Cealera, directorul medical al Serviciului de Ambulanță Constanța. Alte trei pesoane s-au intoxicat cu monoxid de carbon și au avut nevoie de îngrijiri medicale. În clădirea cuprinsă de flăcăi mai funcționau un bar cu muzică live și un cazino. Angajații șI clienții de aici au avut însă mai mult noroc. Au scăpat cu viață, dar pagubele lăsate în urmă de vâlvătaie sunt mari.
Trei tinere, moarte într-un incendiu devastator by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/37999_a_39324]
-
mă privește pe mine, trebuie să spun că mi s-a întâmplat același lucru încă de pe băncile liceului din Arad. Eu sunt copil de țăran, am venit de la țară. în momentul când m-am întâlnit cu Cercul literar eram un flăcău, așa, cu o pojghiță de cultură, dar cu mari pretenții, care citea pe Mallarmé și pe Valéry și traducea din germană și din franceză, dar, în același timp, nu-i putea suferi ca poeți pe Blaga și pe Bacovia, nu
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
-ți scriu despre mine, dar și așa mi-e teamă că te-am plictisit. Pe viitor, sper să nu te mai neglijez și-ți voi trimite extrase dintr-un alt articol, cred. Transmite celor cuvenite din parte-mi soției, iar flăcăilor le doresc un destin mai fericit decât al nostru. Te îmbrățișez cu căldură, Ion Nijloveanu [Tovarășului profesor Nicolae Ungureanu, Strada Roșiori, nr. 457, Brăila, Expeditor: Profesor Ion Nijloveanu, Strada Tudor Vladimirescu, nr. 78 bis, Slatina] * București, 15 noiembrie 1973 Stimate
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
lagăr din Republica Komi. Atunci nu bănuiam că ne despărțeam de el pentru totdeauna. După ce l-au luat pe tata de lîngă noi, am fost urcați într- un vagon de vite, în care se aflau bărbați, femei, copii, fete și flăcăi... Drumul a fost lung și foarte greu. Prin gări, unde se oprea trenul, o dată în zi ni se dădea mîncare și apă. Primeam niște hîlbe, așa ca să nu murim de foame. Apa, însă, nu ajungea la toți. Coșmarul acestui drum
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3130_a_4455]
-
urmă, decât o rugăciune pentru sufletul său și „pentru lumea asta, să fie mai bună“. Cea care își pierduse toți copiii are, în rândurile adăugate, puterea redempțiunii: „Când trece o căruță pe lângă ei, încărcată de lume, aude o voce de flăcău că strigă, Ia priviți, e Fefeleaga și bator, calul ei. Pe fața femeii și în priviri lumina fericirii scânteiază. Dii, mă, batore, dii, sărace“. Genericul volumului provine din admirația față de Trenul de noapte al lui Ioan Groșan, un text, altminteri
Longevitatea în altă formă by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3198_a_4523]
-
în apropiere el trecu pe acolo și se văzu pentru ultima oară cu prietenul său Alecsa. Bunica mea dinspre tată era născută Apostol. Un văr al tatei colonelul Pavel Apostol avea un fiu Daniel căruia i-am fost încredințat ca flăcău să-mi fac instruirea ostășească în tabăra Cazacilor zaporojeni dela Pragurile Niprului. Datorită lui am fost luat în seamă acolo de hatmanul Ivan Stepanovici Mazeppa care mă trimise cu încuviințarea tatei țarului Petru la Moscova pentru a urma Școala de
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
Domnului la Mânăstiri cu ocazia tuturor praznicelor, de se crucesc străinii văzând atâta credință înflorind în atâta sărăcie, pe când falnicele lor catedrale stau mai mult goale. Neam făcut din contraste, ca și oricare dintre poporeni. Un lucru știu însă: că flăcăului acela sărman și fără ambele brațe, care s-a aruncat în vâltoarea apei ca să salveze de la înec un biet copil și l-a salvat apucându-l cu dinții de haine și aducându-l la mal întreg și nevătămat, nu-i
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
Dă-ne câte o dulceață, Hisafto, strigă popa de jos, că ne-a toropit căldura umblând peste dealuri și văi, ca oameni nevoiași ce suntem. Se așezară la o masă în cerdacul acoperit cu plante acățătoare. Trimise pe Matache, un flăcău din curte, să le scoată apă de la fântână. - Apă rece, mă, că doar atâta ne-a dat Dumnezeu nouă, pe alții i-a găsit mai vrednici de mila lui și le-a dat pucioasă, nu mai vorbesc de ăia cărora
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
-n biserică, a lor de voci unire. Un preot unchiaș dintr-un biet cătun învecinat îi cunună în taină, fără ca, de altminteri, dânsul să cerceteze cumva cine ei sînt; destul îi fusese cuviosului pustnic să vază că, întru toate, și flăcăul și fecioara erau așa bine potriviți, încât de la Dumnezeu li se cădea să fie pe această lume, ca și-n vecie, uniți și fericiți." Deci cuprinsul identic al ediției ,Stefan", din 2003, cu cel al ediției ,100+ Gramar", din 1997
Ediții școlare?! - II by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/11208_a_12533]
-
în soare pe malul mării în care ședeam culcat. Echilibru perfect. Lanul de grâu care foșnea... * De la Mangalia până la Costinești , vreo 12 kilometri de lanuri galbene pe malul mării. Fazanii. Grâul copt și marea... - Olimbio ,... cine-i , fă , aia?... întreba flăcăul , - moartea?... - Nu-i , moartea , mă , răspunsese repede fata , nu-i moartea , o cunosc " e o măicuță , o cheamă Sofronia... O notă răzleață , de care tot mă lovesc , scrisă caligrafic în 1972 , rescrisă de mână în alt carnet în 1991 , ca și cum
Cu taxă inversă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10679_a_12004]
-
etc. Participiul crizat este folosit pentru a descrie (cu sens predominant verbal) o stare temporară de enervare sau (cu sens tipic adjectival) o trăsătură permanentă a persoanei (iritabilitate, irascibilitate, nebunie): "Ce să te faci cu un diriginte crizat?" (haha.ro); "flăcăul crizat de la OTV" ("Evenimentul zilei" = EZ 29.12.2005, 23). Foarte ușor se face pasul următor, spre substantivizare: "Pupe-l mama de crizat mic, că face niște crize când nu-i convine câte cevaaa...." (desprecopii.com); "are o voce foarte
"A se criza" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10907_a_12232]