535 matches
-
dat un nou sens pedepselor și închisorii. A interzis dreptul preoților și călugărilor de a judeca, dar a dat închisorii monahale un nou sens, modern chiar și pentru vremurile noastre: "să cerce a alina durerea, pre goi să-i îmbrace, flămînzii să-i sature, bolnavii să-i caute, pe cei din temniță să-i cerceteze cu milă"246. "De ocară pentru fața noastră este a-i silnici pre ocnași, căci Domnul pre noi ne-a pus răspunzători și pentru sufletele lor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
să mai aibă grija părinților. Nu am crezut, dragă Jane, că românul nostru va ajunge să se afle în astfel de situații, am dus-o greu și în generația noastră, dar nu erau atâtea tragedii și stresuri, chiar dacă uneori eram flămânzi sau dezbrăcați. Parcă ne simțeam mai veseli... Dar iată că timpul a trecut, evenimentele s-au aliniat la timpul curent și devin tot mai neplăcute pentru românul de rând, instituțiile de stat se confruntă cu probleme tot mai diversificate, încâlcite
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
că am ajuns cu atacul într-o localitate Războieni, înainte de Ruginoasa, fosta localitate de domiciliu a lui Alexandru Ioan Cuza unde are și un castel. Am întrerupt atacul și neam oprit pentru a servi militarii masa de prânz, că erau flămânzi, dar ploua cu găleata cum se spune. Mâncam și nu se mai termina ciorba din gamelă, în loc să scadă, creștea nivelul ciorbei datorită ploii și fără posibilități de adăpostire, specifice câmpului de luptă. Greul era când trebuia să mergem pe jos
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
văzut că intri pe ușă, credeam că ai venit să mă cauți pe mine și să mă duci acasă la tine. După ce ne-am trezit bine la realitate, hai să stabilim cum și unde să ne mai vedeam, eram prea flămânzi unul de altul să lăsăm revederile noastre pe seama întâmplărilor, nici să ne căutăm prin telefon, pentru că era riscant din partea telefonistelor și a colegilor de serviciu, care abia așteptau să găsească un subiect de bârfă. Intâlnirile în afară nu erau bune
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
pe tema crizei economice. Luând cuvântul, cu ocazia Congresului județean Târnava-Mare, în septembrie 1933, Constantin Economu, reprezentant al județului Hunedoara, analiza situația din industrie, concluzionând că "aproape întreaga activitate industrială e pe moarte. Cele mai multe fabrici și-au închis porțile, [...] lucrătorii flămânzesc, iar statul n-are ce încasa". Cauzele care au condus spre această situație erau, în opinia vorbitorului, politica financiară greșită, cheltuielile enorme, precum și sporirea impozitelor 454. Sintetizând, pentru cei prezenți, poziția PNL-Gheorghe Brătianu față de problema crizei economice, Constantin Maltezeanu arăta
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
energie și inspiră vitalitate și forță, tot astfel, prin rugăciune, sufletul se deschide în fața lui Dumnezeu care este pretutindeni prezent și primește de la El viață și putere duhovnicească. Sf. Ioan Gură de Aur spune: fără rugăciune duhovnicească, viața noastră spirituală flămânzește, însetează și moare. Prin rugăciune, deschidem ușa sufletului nostru lui Hristos. El alungă întunericul și umple sufletul de răbdare, dragoste, blândețe și de bucuria vieții. în cele din urmă, Dumnezeu, Atotbun dă omului mila Sa și toate de trebuință pentru
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
nu am scris articole de ziar, nu am lucrat zi și noapte ca un nebun? Nu am trăit oare ca un zgârcit, numai cu pâine și lapte, când aveam bani mulți, cu pâine când aveam bani puțini, și nu am flămânzit atunci când nu aveam nimic? Locuiam cumva la un hotel? Nicidecum. Locuiam într-un pod. Așa că nu mai înțelegeam nimic.” (p.56) Ghinion, neșansă, farsă a destinului, fatalitate, absurd, toate ar putea acoperi genul acela de întâmplări și coincidențe care fac
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
soția, Își impunea să nu se ducă la mormânt ca să nu o localizeze acolo, ci s-o aibă cu el. La șase luni de la decesul acesteia, a făcut o pomană pentru săraci. Am ajuns la Cascais pe la ora 16, eram flămânzi, n-am găsit ca În alte locuri un restaurant mai ieftin, așa că ne-am trezit că ne desfătăm cu pește de mai multe feluri, calmari și un vin alb sec, foarte bun. Rar ne-am permis așa ceva, mi-e și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ca să nu fim povară pentru nimeni dintre voi. Nu că n-am fi avut dreptul, ci ca să vă dăm în noi înșine un exemplu pentru a fi imitați» (2Tes 3,8-9). Altundeva, le scria corintienilor: Până în ceasul de acum, suntem flămânzi și însetați, suntem goi și chinuiți și pribegim. Ne trudim, muncind cu mâinile noastre. Când suntem batjocoriți, binecuvântăm; când suntem persecutați, răbdăm; când suntem insultați, răspundem cu blândețe. Am ajuns gunoiul lumii, murdăria tuturor până acum» (1Cor 4,11-13). 76
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Nu putem judeca aspirația umană, considerând-o depravare; omul a fost creat pentru viața veșnică și, tocmai pe această aspirație, a insistat satana pentru a înșela femeia și a o împinge la pierzare. O creatură nu poate sătura un suflet flămânzit de Dumnezeu, trupul nu poate sătura o dorință orientată spre infinit. Trebuie să demontăm legenda irezistibilității instinctului simțurilor, fiindcă pe această minciună se bazează voința slabă de a ceda în fața răului fără a lupta și opunându-i o rezistență leneșă
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
a trimis cu mieii, dar nu se putea să nu mai dau vreun semn de viață, de atunci, dinaintea prânzului. Tata s-a oprit din studierea ziarului bucățică cu bucățică și-a întrebat-o pe mama cum de n-am flămânzit, să dau pe acasă. Nici una, nici alta, iese mama în livadă și-ncepe să mă strige. Unde ești, Răduță dragă, c-au venit fetele să mergeți la scăldat? Nici urmă de mine. A intrat în camera și i-a spus
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
intrat peștii în ele. Ne duceam, îi prindeam cu mâinile și-i puneam într-o pungă. Mi-amintesc că și eu am avut noroc și m-am ales cu vreo 7-8 peștișori. Ne-am întors acasă, ce-i drept, cam flămânzi de atâta preocupare, dar cu mâțișori și cu câțiva pești. Seara, nu mai conteneam cu povestitul. Tata spunea că ne-am demonstrat prietenia și acesta e mare lucru. Fiecare în viață trebuie să fie om de treabă, să nu lase
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Înflori, dacă viile noastre vor da o recoltă Îmbelșugată. Vom fi puternici dacă prăvăliile negustorilor vor fi pline cu aur și argint, dacă oamenii vor fi mulțumiți, sănătoși și apărați. Slabi și nenorociți vom fi, dimpotrivă, dacă supușii noștri vor flămânzi, dacă satele vor fi pustiite și orașele trecute prin foc și sabie. Înțelegeți, timpul nu rămâne pe loc! Timpurile se schimbă și noi odată cu ele! Târziu, după ce sala se golise și liniștea se așternu iarăși În castel, Conrad ședea Împreună cu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
celălalt mal. Omul a strigat unui pescar de dincolo, care a ajutat cât s-a priceput: l-a dezlegat, însă s-a oprit după aproximativ o treime din lățimea apei. Eu și George, încurcați, nu știam ce vom face, fiind flămânzi și fiindcă deja era târziu. Dimineață, eu băusem un ceai și mâncasem niște gem de prune făcut de mama, iar Gerge ca de obicei, nu luase nimic în gură. Norocul nostru că un băiat din partea cealaltă văzuse scena; și-
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
am înțeles mai bine cugetarea strămoșilor noștri de pe malurile Padului: "Primum vivere, deinde philosophare" (Mai întâi să trăiești, apoi să filozofezi.) Copii, cu adâncă smerenie să aducem laudă lui Hristos pentru bunătățile oferite. Da, mama. Bogații au sărăcit și au flămânzit, iar cei ce-L caută pe Domnul nu se vor lipsi de tot binele. (Psalm 33:10) Amin. Bine, dragii mei copii, bine. Sunteți niște copii buni, vă iubesc atât de mult... Acum stați cuminți și odihniți-vă. Așa. Atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
arată în continuare, cînd și pentru ce sînt fericiți: "Fericiți cei săraci cu duhul, că a lor este împărăția cerurilor. Fericiți cei ce plîng, că aceia se vor mîngîia. Fericiți cei blînzi, că aceia vor moșteni pămîntul. Fericiți cei ce flămînzesc și însetoșează de dreptate, că aceia se vor sătura. Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui. Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu. Fericiți făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în drum și se pișă, poporănii dau și ei fuga, ca să se c... Câștigul e frate cu paguba. Marfa nu se plânge de vameși. Nimic mai scump decât iefteșugul. Negustoria nu cunoaște tată și mamă. Punga se satură greu și flămânzește degrabă. Sănătate fără bani, boală fără durere. Celui care are de plătit datorie de Paști, i se pare postul prea scurt. Banul împrumutat se duce râzând și se întoarce plângând. Om fără bani, copac fără umbră: nu-l caută nimeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dâmb se socoate munte. Cine a cumpărat mai mult decât poate, vinde pe urmă mai mult decât vrea. Dacă-ți trebuie sol, fă-te împărat. Frumoasă și mare cușmă, dar nu-i nimc subt dânsa. Gura care grăiește nicicând nu flămânzește. Unde nu-i mâță, șoarecii întind horă. Cel ce se teme de vrăbii să nu samene mălai. Cine cere zgârcitului vrea să sape fântână în mare. Oțetul de dar pare miere. Inima-i prunc, care dorește tot ce vede. Pântecele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
III-a era și un elev foarte prost, care în loc să joace Corăbiasca, ciorsăia picioarele unul de altul fără nici o socoteală și încă se uita să vadă, îl mai vede cineva cât de frumos joacă. Îl chema Cluci Vasile din satul Flămânzi județul Botoșani, de unde s-a pornit Revoluția 30 în 1907. Lingușindu-se pe lângă oamenii cei mari ai partidului de la putere, nici mai mult nici mai puțin l-au numit inspector școlar-general. O mare nulitate. Odată venind la Fălticeni, am mers
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de limbă. Acest "ov" pus la sfârșitul numelui meu cred că îi făcea pe unii să fie circumspecți atât în ceea ce privea talentul, cât și cultura mea. Dacă m-ar fi chemat altfel, Setându sau Gerindu, de pildă, sau chiar Flămânzindu, probabil că versurile mele le-ar fi sunat impecabil în ureche. Dar așa... Povestea cu poetul Flămând o consider un incident neplăcut, pe care, iată, mi-l amintesc, și acum, cu strângere de inimă, după treizeci de ani... Din fericire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și căldură, ce puteau... ? Și stăteau cinci în cameră. Nu-i ajuta faptul că stăteau cinci în cameră, nu-i ajuta răsuflarea să se încălzească. Și știu c-a fost un marș al studenților înfrigurați și flămânzi, erau... mulți, erau flămânzi, dar înfrigurați, în primul rând, și lipsiți de condițiile minime igienice, care au ajuns până-n centru, au fost... atunci cred că... a fost o anumită, mă rog, asimilare, mă rog, conjuncție, întâlnire cu unii dintre cei de la Nicolina... Da... Deci
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Nici când doarme, omul nu este cu adevărat liber. * Limbuția nu se tratează cu antibiotice. * Cel mai dezvoltat simț al americanilor este cel al petrolului; * Pătura norilor nu ține de cald. * Părul se deosebește de măr printr-o singură literă. * Flămânzii sunt sătui de foame; sătuii sunt veșnic flămânzi. * Cuvintele sunt doar fațada gândurilor, nu și interiorul lor. * Unele meciuri sunt nule chiar dacă cineva câștigă. * Să învățăm limba engleză fără profesor, folosind firmele și reclamele. * Iașul a ajuns să aibă mai
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
sub ochii unei mulțimi de gură-cască hoituri Întregi de cal aduse de Ioșca, hengherul pri mă riei, care tăia, despica, spinteca - cu cuțitul, cu satârul și cu fierăs trăul - hartanele sanguinolente, lungind cât se poate această operație și asmuțind răcnetele flămânzite după carne ale leilor din Libia, ale tigrilor regali din Bengal, ale panterei din Lahore, ale leopardului din Abisinia, ale jaguarului din Pampas și ale hienei din Sudan, cu mârâitul ei plângător. Fioruri, senzații, emoții și deliciile unui adolescent cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
empiric, dar eficient, precupeții de la negru, fără alt sistem decât acela, vechi de când lumea, de a cumpăra și [a] vinde, uneori cu profituri oneroase, dar, În sfârșit, hrănind totuși, de bine, de rău, această sărmană omenire pe care altfel o flămânzesc „sistemele“ economiștilor. O gravă criză economică, prăbușirea francului francez În [anii] 1920, a fost rezolvată peste noapte de apariția nu a unui economist cu sistemele lui În traistă, ci de apariția lui Raymond Poincaré la conducerea Franței. (Insist În acest
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
locul unde ochii îi picuraseră în cap. Am plecat de acolo și până la ieșirea din cimitir n-am mai scos o vorbă nici unul din noi, abia dacă ne mai puteam mișca picioarele. Buruienile erau insuportabil de frumoase, le simțeam că flămânzesc după mine. Păreau că vor încremeni și nu ne vor mai lăsa să ieșim pe poartă. Să fi fost buruienile un dar floral pentru morții care nu aveau pe nimeni, ori o ascunzătoare înflorită pentru asasinatele Statului? Sau amândouă deopotrivă
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]