971 matches
-
o mână și mâna cealaltă eliberată într-un gest nu lipsit de grație, o postură în care dezinvoltura nu e spontană, ci căutată. Fundalul, nu întâmplător, este dat de un panou decorativ, fie o scenă războinică, oameni cu trompete și flamuri, fie o procesiune sărbătorească. Cremer este pictat din profil, ceea ce intensifică relația sa cu fundalul, conferind impresia de așezare în efigie, în rama artei sale muzicale, expresia picturală a unui libret. Compozitorul înfățișat pe fundalul artei sale cadrul estetic devine
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
insera în discursul său caracterul mistic al vieții creștine. Atunci când un sistem politic trâmbițează că oferă libertatea cuvântului, mai întâi trebuie să lămurim care este viziunea sa despre om. Și Lenin și-a făcut intrarea în istorie fluturând deasupra mulțimii flamura libertății de expresie. Lenin permitea să se vorbească liber și chiar îți punea și securea în mâini, cu condiția să vorbești ceea ce servea viziunea sa despre om. Cum glăsuiește un precept din Protocoalele înțelepților Sionului: "Libertatea este dreptul de a
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
pot integra, care nu spune nimic nici imaginației, nici inimii, un univers cotidian decepționant și cenușiu fac să se recurgă la alte sortilegii, cum au fost, de pildă, cortegiile cu făclii din Nürembergul nazist, catedralele sale luminate, cîntecele, torțele și flamurile, nopțile Sorbonei, din mai 1968, beția de cuvinte și simulacrul zadarnic al unei revoluții imposibile. Fără îndoială, trebuie să credem însuși autorul acestui eseu este convins în superioritatea creativă a inteligenței, în extraordinara ei capacitate de invenție și de înnoire
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
CARE-O FI ÎN LUME... "Care-o fi în lume și al meu amor? " Sufletul întreabă inima cu dor. "Va fi mănăstirea cu zidiri cernite, Cu icoane sânte și îngălbenite, Va fi vitezia cu coif de aramă L-ale cărei flamuri patria te chiamă, Ori va fi o dulce inimă de înger Să mîngîe blândă ale mele plîngeri? L-am cătat în lume. Unde o să fie Îngerul cu râsul de-albă veselie? Unde o să-l caut, mare Dumnezeu... Poate-i v-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
diamantoasă fină de paingăn pânză, Monastirea alb-a lunei ce prin lumi va să s-ascunză, Cu coloane-nconjurate de a viței-ncolăciri. Ai grădinei arbori mândri cu întunecatul verde Conjurați ș-acoperiți-s cu-edera ce-n vârf se pierde; Mișcând florile ei albe - flamuri cu-nfloriții creți - Și în muri de frunzi lucinde, și în scări de flori pendente Și în poduri legănate de zefire somnolente - Dintr-un arbore într-altul edera trece măreț. Spânzură din ramuri nalte vițele cele de vie, Struguri vineți
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cutremur, El le poart-unite-n frunte și le scrie pe stindard; Când în lumea subjugată pentru drepturi ridic-arma, Arătarea-i salutată de popoare... regi se sfarmă Și a gloriei mândre stele într-a lumei noapte ard. Și de-aceea a lui flamuri le-nsoțesc cu-nsuflețire. El îi duce la învingeri, el îi duce la peire. Cine moare - moare-n cuget c-a rămas trăind în el; Tot ce-i nobil și puternic în ăst secol de mândrie Îl urmează... Căci prin noaptea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pierduți în veacuri, rînduitori de cete, "Coroana mea ș-a voastră e plină azi de pete. "O voievozi ai țării, frângeți a voastre săbii "Și ciuma în limanuri să între pe corăbii. "Puteți de-acum să rumpeți bucăți a mele flamuri, "Mînjit pe ele-i zimbrul adunător de neamuri, "De azi al vostru rege cu drag va să îngroape "Domnia-i peste plaiuri, puterea-i peste ape. "Ș-acum la tine, frate, cuvântul o să-ndrept, Căci voiu să-ngălbenească și sufletu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
dezinteresul față de bucatele de post să considere „mare“ o bucătărie predominant vegetariană? În „antipaticul subcapitol (nu merită mai mult)“ denumit „O prea lungă zi de post“, Radu Anton Roman a selecționat „la sânge acele câteva găteli ce își tot flutură flamurile arogante, zemoase și verzi“. În restul cărții sale, adică în capitolele simpatice, „cea mai mare parte a acestor bucate [...] vor fi doar părtașe (în cel mai bun caz!) lângă un «de dulce» sau, mai rău, doar însoțitoare cuminți, «garnituri» modeste
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
avea pumnii Înfășurați În bandaje murdare. Jim bănui că fusese Închis ani de zile Într-o celulă sub pămînt. Pielea lui albă se strîngea la lumina soarelui precum carnea unui melc scos din cochilia lui. Își flutură bandajele În aer, flamuri Însîngerate care semnalau o furie de un tip special față de sine Însuși. Cei patru bărbați Începură să strîngă sul parașuta. În ciuda foametei din ultimele luni, lucrau repede și curînd traseră containerul de metal din canal. Împachetară conținutul, puseră la loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
clar cutele proaspete din uniformele ofițerilor superiori chinezi și ghetele elegante americane, de luptă. Chiar și plutoanele de soldați de pe puntea de sub pod erau minunat echipate cu arme și aparate radio. Parcată cam În mijlocul joncii, era o limuzină neagră Chrysler, flamura unui general al Guomindangului fluturînd pe catargul cromat. Parapetul blindat al unui tun automat era montat la prova joncii. Fără avertizare, tunarii deschiseră focul asupra orașului. Proiectilele zburau deasupra capetelor orășenilor care fugeau și explodau pe acoperișurile caselor. La un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
e Dumnezeu cu mâna-ntinsă. El își moaie barba albă-n sticla ninsă Și se-apleacă-n mine, vesel peste pult. Dincolo de zvârcolirea apelor năpârci, Pleacă-n larg un braț de piatră arsă. Pe argint suflat cu aur se revarsă Pene roșii, flamuri verzi și fulgi de cocostârci. Flăcările galbene cu tiv portocaliu, Au aprins incendii între cer și apă. Păsări trec vâlvătăi și una scapă: - Gât întins cu-ncremenite aripi pe târziu. Nu rămâne-adevărat nimic din tot ce-aud, Când mă-ntron spre dealuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Încă o băncuță În fața blocului. Însă de la o vreme, de cînd mi s-a oferit În schimb un loc În mausoleul literaturii indigene, lîngă ușa batantă, motiv pentru care-ar trebui să mă dau de-a dura, să mișc din flamură, să fiu vedetă cu sonerie ca orice scriitor american normal, nu mișc. Straniu. După atîtea strădanii. Asta-nseamnă probabil că sufletul sau vezica mi se comprimă. În legătură cu acest desigur inefabil suflet, ce iese prin vîrful capului, povestind În Jurnal despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
au Îngrozit instantaneu, vin turcii!, că figuranții erau mai ales turci, a fost un singur țipăt sfredelitor și cît ai clipi n-au mai rămas prin colibe nici nou-născuții, fugiseră-n pădure in corpore, ca pe vremuri, imaginea călăreților cu flamuri activîndu-le gena punerii la adăpost și inhibînd-o pe cea a timpului, patru sute de ani pulverizîndu-se Într-o secundă de ireparabil prezent. Mă gîndesc aici la Miorița, unde eroul nu e veridic pentru că nu se ascunde. Iar Manole, din balada care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Alexe Nu doare înghețul, nici lipsa de soare, Ci numai absența de pași pe cărare. Și lacrima cade pân' suferă zarea, Căci bate la poartă, sinistră, uitarea. Când vântul de seară îmi smulge din ramuri, Năluci obosite pe-a cerului flamuri, Rămân în tăcerea de ceața haină, S-ascult amintirea ce doru-mi alină. Nici pleoapele-mi frunze nu vor să asculte. Din toamnă fugiră prin zări neștiute. Tulpina-mi se crapă mușcată de geruri, Am brațele goale întinse spre ceruri.
?i copacii pl?ng by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83319_a_84644]
-
amarate. Cu carenele lor albe, ambarcațiunile aveau un aspect aproape spectral În lumina apusului - o flotă pregătită să navigheze pe aripile unui vînt-nălucă. Andersson se opri la capătul debarcaderului, unde era ancorată o micuță goeletă. La pupă, mai jos de flamura Clubului Nautico, se putea citi numele ei: Halcyon. Polițiștii Întinseseră de-a lungul balustradelor benzi ale căror capete atîrnau În apă, plutind ca serpentinele de la o petrecere de mult Încheiată. — Halcyon? (Am Îngenuncheat și am privit prin hublourile miniaturale.) Deci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
ale echipelor de fotbal adverse. La fiecare explozie de artificii, oaspeții de la Sans-Souci se simțeau îmboldiți să urle, ovaționând, întrucât majoritatea dintre cheflii fuseseră, odinioară, oameni de ordine, cu distinctă banderolă roșie pe mână, angajați pentru supraveghere la mitingurile cu flamuri fâlfâind deasupra maselor entuziaste prin cutumă. În mijlocul străzii înzăpezite, înjunghiară patru scroafe, de peste 100 de kilograme fiecare, lăsându-le acolo la dispoziția mulțimilor de flămânzi, din satele din preajmă, care deja intraseră în postul sever al Crăciunului. Nimeni nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
într-adevăr, între comisarii ruși si cei români s-a fixat aceeași duminecă, aceeași zi de 8 octomvrie pentru schimbarea autorităților române din Basarabia cu cele rusești. Deci în aceeași zi in care Bucureștii vor fi împodobiți {EminescuOpX 137} cu flamuri tricolore si se vor ilumina, un alt colț al pământului românesc va intra într-un întuneric vecinic poate. Nu există o mai mare ironie decât aceea a sorții. [8 octombrie 1878 ] [""ROMÎNUL" COMBATE IDEILE EMISE DE NOI... "] "Romînul" combate ideile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
devine „Organ politic național poporal”, apoi „Organ al Partidului Național”. În articolul Câteva vorbe directorul afirmă: „În nădejdea închegării cât mai strânse a rândurilor noastre și călăuzit de cele mai frumoase îndemnuri, m-am înrolat și eu, modest ostaș, sub flamura luptelor ce ne așteaptă. Un popor care nu luptă pentru idealurile lui nu are dreptul la existență”. În principal, gazeta informează cititorii despre evenimentele sociale, politice, administrative, precum și culturale, la rubrica „Foița” publicându-se și texte literare. În sumar intră
VIAŢA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290530_a_291859]
-
se afirmă ca autor de poezii și interpret de muzică folk la Amfiteatrul Artelor (1979), la Numele Poetului (condus de Cezar Ivănescu) și la „Liviu Rebreanu” din Pitești. Poetul Ion Stratan îl introduce la Cenaclul de Luni. Debutează în ziarul „Flamura Prahovei” (1976) și editorial în antologia colectivă Supremă iubire (Ploiești, 1977). Primul volum personal, Singurătatea supremă, îl tipărește în 1991. Colaborează la „Familia”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Argeș”, „Apostrof”, „Calende”, „Porto-Franco”, „Dacia literară”, „Tomis”, „Axioma”, „Poesis”, „Convorbiri literare” ș.a.
VINTILA FINTIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290579_a_291908]
-
trotuarul dinspre Consulatul austriac erau tribunele C, D, și E, rezervate studenților și funcționarilor publici. Zonele A și B se ridicau În formă de amfiteatru, iar la intrarea principală se afla estrada regală, Împodobită cu o cunună imensă și două flamuri mari, roșii. Regele, costumat În uniformă de general și regina, purtând o toaletă albastră și o manteletă cu blană de castor au fost primiți de V. Gheorghian și Spiru Haret . După intonarea imnului regal, a urmat slujba oficiată de Mitropolitul
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
intelectuali necunoscuți lor până atunci. În ei trebuiau să-și pună speranțele de acum Înainte, iar această legătură urma să fie legitimată de noua solidaritate de tip național, care Îi reunea pe țărani și pe liderii lor intelectuali sub aceeași flamură politică. Activitatea tinerilor „agitatori” era Însă pusă sub semnul Întrebării de alte instanțe, de pildă de comunicatele autorităților sau de circularele preoțești care Îi condamnau pe „tulburătorii” liniștii publice. În plus, În scurt timp, toate tendințele și „partidele” care se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nu conta nici faptul că În armata generalului Bem XE "Bem" , care Îi va Înfrânge, În cele din urmă, pe năsăudeni, erau Înrolați și câteva mii de români bihoreni, ai căror lideri simpatizau cu revoluția maghiară, tot așa după cum sub flamurile colonelului Urban se Înrolaseră și iobagii maghiari din Cluj-Napoca sau Dăbâca. Ce să mai spunem atunci despre cei doi comandanți care Își conduceau oamenii pe câmpul de luptă, polonezul Józef Bem, adept al revoluției maghiare, și polonezul Karl Urban, ofițer
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
un spațiu comun de ostilitate se poate explica, desigur, și prin perceperea lor similară, ca izvoare de pericol concret, În calitate de subiecți ai unor confruntări militare cu efecte devastatoare pentru comunitatea tradițională, indiferent de caracterul mai familiar sau mai Îndepărtat al flamurii sub care se desfășoară. Totuși, raritatea contactului direct cu frâncii, mai ales În epoca genezei acestor motive, pledează Îndeosebi pentru conștientizarea alterității religioase și de civilizație pe care ei o reprezintă, ca principal factor generator al unei imagini și atitudini
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
călător englez” la Veneția, care „s-a prins Împărțind În mai multe rânduri bani la soldați câte un sfanțig”. Astfel de tentative, care speculau greutățile serviciului militar, erau suficient de insistente pentru ca rezultatele lor să se vadă, de asemenea, sub flamurile lui Garibaldi XE "Garibaldi" , de unde nu vor lipsi nici foștii soldați-țărani din Transilvania. Motivația gestului lor trebuie Însă explicată În mod nuanțat. În primul rând, ea nu poate fi pusă pe seama asumării unor convingeri și atitudini politice explicite, chiar dacă nu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prețul rușinos al trădării: ne-am legat să nu renunțăm nicicând la căutarea obstinată a unor răspunsuri oneste - oricare ar fi acelea - la toate Întrebările care ni se pun. Fiat scientia, pereat mundus - mi se pare singura deviză demnă de flamura unui cercetător, fie că ea Îl va conduce sub scut sau pe scut. Este treaba altora - politicieni, moraliști, sacerdoți - să ne tragă de mânecă, intrigați de hăurile și de tăcerile infinite pe care le cartografiază, uneori, aventura necontenită a spiritului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]