KorAP: Find »[drukola/base=flexionar & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...17 18 19 ...23 >

567 matches

Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788

3SG ≡ 3PL 3SG ≡ 3PL Rezultate asemănătoare derivă și din comparația indicativ / subjonctiv / imperativ: (66) INDICATIV/SUBJONCTIV IMPERATIV 2SG (să) hotărăști hotărăște! Utilizarea de mărci flexionare diferite și relațiile de sincretism diferite indică prezența unei proiecții de mod discrete în domeniul flexionar. Este important de reținut că, în afară de diferența flexionară de mod, celelalte categorii gramaticale sunt identice în paradigmele comparate (aspect - temă / formă imperfectivă; timp - prezent). Existența unor proiecții discrete de aspect și de timp se dovedește prin aceeași metodă (păstrând specificarea

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
dimensiuni, interpretabilitate și valorizare -, centrele funcționale de mod, timp, aspect sunt înzestrate cu trăsături interpretabile, dar nevalorizate; există două modalități de a asocia o valoare trăsăturilor sintactice, ACORD și INSERARE, ambele disponibile, după cum vom arăta în secțiunile următoare. Structura domeniului flexionar IP după scindarea în mai multe categorii funcționale este următoarea: (69) MOODP qp MOOD0 TP [iMood][] qp T0 ASPP [iT][] qp ASP0 vP [iAsp][] 3.1.2.2 Nivelul deplasării verbului în română din perspectivă romanică Rafinând tipologia propusă de

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
qp ASP0 vP [iAsp][] 3.1.2.2 Nivelul deplasării verbului în română din perspectivă romanică Rafinând tipologia propusă de Cinque (1999), Schifano (2015a, 2015b) arată că, deși în mod sistematic verbul romanic părăsește domeniul lexical vP, proiecția din domeniul flexionar IP la care se deplasează verbul nu este aceeași în toate limbile romanice. Mai mult, Schifano (2015a) arată că distribuția diferită a formelor verbale nu este accidentală, ci rezultă din interacțiunea dintre morfologie/flexiune (realizare prin morfeme discrete nonsincretice) și

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
ne vom ocupa de formele sintetice (ca și Schifano 2015a), urmând ca în §3.1.3 infra să extindem analiza la formele analitice. Româna și franceza sunt limbi în care verbul se deplasează într-o poziție înaltă în ierarhia domeniului flexionar; întrucât precedă adverbe precum probabil 39, situate în partea superioară a ierarhiei adverbiale stabilite de Cinque (1999), proiecția la care se deplasează verbul este MOOD (70); în toate celelalte limbi analizate, verbul este precedat de adverbul probabil (i.e. echivalentul său

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
76) franceză, română probabil(MOOD) > franceză, română, italiană (septentrională) deja(T)>franceză, română, italiană (septentrională), portugheza europeană (ASP înalt) >mereu spaniola (ASPinferior) >bine (vP) În concluzie, distribuția verbului prin raportare la adverbele folosite pentru a determina deplasarea verbului în interiorul domeniului flexionar indică faptul că româna (alături de franceză) este o limbă cu deplasare înaltă a verbului; proiecția la care se deplasează verbul în română este proiecția de mod MOODP. 3.1.2.3 Instanțiere paradigmatică vs deplasare Schifano (2015a) propune și o

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
2.3 Instanțiere paradigmatică vs deplasare Schifano (2015a) propune și o soluție pentru a rezolva tensiunea dintre intuiția (corectă) că formele verbale sintetice romanice marchează valori de mod, timp, aspect și realitatea incontestabilă că verbul ocupă poziții diferite în domeniul flexionar în limbile romanice, după cum a arătat discuția precedentă. Altfel spus, de ce verbul nu se deplasează în mod sistematic în aceeași poziție în toate limbile romanice? Schifano (2015a) arată că deplasarea verbului este dictată de interacțiunea dintre morfologie / flexiune și sintaxă

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
în continuare 40 pentru a deriva diferențele dintre italiană (deplasare medie) și portugheza europeană (deplasare joasă) și, respectiv, portugheza europeană și spaniolă (deplasare foarte joasă). Rezultate de reținut • în română, verbul se deplasează în cea mai înaltă proiecție din domeniul flexionar, MOODP; acest rezultat este în linie cu concluzii similare din Cornilescu (2000) și Alboiu (2002) • nivelurile diferite de deplasare a verbului în limbile romanice susțin ideea că valorizarea trăsăturilor verbale se realizează prin procesul de ACORD; reluând comparația dintre română

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
din domeniul lexical vP la care se deplasează grupul VP, pentru a ne asigura că grupul VP este vizibil pentru operațiunea de ACORD care precedă deplasarea. În §II.2.2, am prezentat teoria fazelor propusă de Chomsky (2001, 2008); domeniul flexionar IP este situat într-o fază diferită de domeniul lexical vP, astfel că doar centrul și marginea periferiei vP sunt vizibile pentru operațiunea de ACORD inițiată de un centru din domeniul flexionar. VP nu poate deci rămâne in situ, deplasarea

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
teoria fazelor propusă de Chomsky (2001, 2008); domeniul flexionar IP este situat într-o fază diferită de domeniul lexical vP, astfel că doar centrul și marginea periferiei vP sunt vizibile pentru operațiunea de ACORD inițiată de un centru din domeniul flexionar. VP nu poate deci rămâne in situ, deplasarea sa la extremitatea fazei fiind obligatorie pentru a asigura condiția de vizibilitate pentru ACORD cu centrele din domeniul flexionar, conform Condiției de impenetrabilitate a fazelor: (78) Phase impenetrability condition "[Give the structure

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
vP sunt vizibile pentru operațiunea de ACORD inițiată de un centru din domeniul flexionar. VP nu poate deci rămâne in situ, deplasarea sa la extremitatea fazei fiind obligatorie pentru a asigura condiția de vizibilitate pentru ACORD cu centrele din domeniul flexionar, conform Condiției de impenetrabilitate a fazelor: (78) Phase impenetrability condition "[Give the structure [ZP Z... [HP α [H YP]]], with H and Z the heads of phases]: The domain of H is not accessible to operations at ZP; only H

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
ZP; only H and its edge are accessible to such operations." (Chomsky 2001: 14) Există mai multe soluții pentru a identifica proiecția în al cărei specificator se deplasează VP în domeniul lexical, pas al derivării care precedă deplasarea în domeniul flexionar. Un prim candidat este proiecția vP însăși, deplasarea VP făcându-se într-un specificator multiplu (extern) al acestei proiecții (în specificatorul intern generându-se subiectul). Principalul contraargument pentru această soluție este folosirea specificatorilor multipli; deși unii autori (e.g. Chomsky 1995

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
vP). Cercetările ulterioare au stabilit că acest grup, propus inițial de Collins (2005) în derivarea propozițiilor pasive, se proiectează în general în ierarhia propozițională, iar autori precum Baltin (2012) și Roberts (2013) insistă asupra faptului că VOICEP reprezintă limita domeniului flexionar, deci limita fazei propoziționale interne, ipoteză care aparent vine în dezacord cu teoria fazelor propusă de Chomsky, conform căreia vP reprezintă limita acestui domeniu fazal. Rouveret (2012) însă arată că Grupul Diatezei reprezintă o varietate de v42. O posibilă reetichetare

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
specificat pentru mod (indicativ), timp (prezent), aspect (imperfectiv - formele de prezent sunt imperfective din punct de vedere aspectual 44). Reprezentarea (80) surprinde etapa în care VP este deplasat în [Spec, VOICEP] și se angajează în relații de ACORD cu centrele flexionare, valorizând trăsăturile interpretabile ale acestora: (80) MOODP qp MOOD0 TP [iMood][Ind][3] qp T0 ASPP [iT][Pres][2]qp ASP0 VOICEP [iAsp][Imp][1] qp ACORD VP VOICE' ACORD 4 .... ACORD citește [uAsp] [Imp][1] [uT] [Pres] [2] [uMood

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
al instanțierii paradigmatice sărace a categoriei modului. Există două alternative pentru felul în care se petrece acest proces de deplasare, ambele posibile: (i) deplasarea directă a VP din [Spec,VOICEP] la [Spec, MOODP] sau (ii) tranzitarea tuturor specificatorilor din domeniul flexionar ( [Spec, ASPP] --> [Spec, TP] --> [Spec, MOODP]). Comportamentul adeverbului aspectual aditiv mai (v. Donazzan și Mardale 2010; Giurgea 2011; Mîrzea Vasile 2015) ne ajută să alegem între cele două alternative: mai este un modificator aditiv al predicației, generat într-o proiecție

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
adjuncția advebului mai pare un fapt minor, aceasta este extrem de relevantă pentru a decide între cele două alternative de deplasare a verbului prezentate mai sus; fenomenul analizat indică faptul că deplasarea verbală se face prin tranzitarea tuturor specificatorilor din domeniul flexionar; de altfel, dacă verbul nu ar tranzita toate proiecțiile din domeniul flexionar, efectele induse de negație în deplasarea la C nu s-ar explica în mod satisfăcător 45 (v. și §3.3 infra). Reprezentarea (84) surprinde ultima etapă a derivării

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
a decide între cele două alternative de deplasare a verbului prezentate mai sus; fenomenul analizat indică faptul că deplasarea verbală se face prin tranzitarea tuturor specificatorilor din domeniul flexionar; de altfel, dacă verbul nu ar tranzita toate proiecțiile din domeniul flexionar, efectele induse de negație în deplasarea la C nu s-ar explica în mod satisfăcător 45 (v. și §3.3 infra). Reprezentarea (84) surprinde ultima etapă a derivării formelor sintetice românești: (84) MOODP qp VP MOOD' 4 qp citește MOOD0

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
qp citește MOOD0 TP [uAsp] [Imp][1] [iMood][Ind][3] qp [uT] [Pres] [2] tVP T' [uMood] [Ind] [3] qp T0 ASPP [iT][Pres][2] qp tVP ASP' 2 ASP0.... [iAsp][Imp][1] Rezultate de reținut • deplasarea verbului în domeniul flexionar este strict locală; verbul tranzitează toți specificatorii verbali din domeniul flexionar • elementele adverbiale slabe / clitice, care au statut de centru X0, se încorporează prin adjuncție la stânga, singurul tip de adjuncție permis în gramatica antisimetrică (Kayne 1994) • în concordanță cu dezideratul

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
uT] [Pres] [2] tVP T' [uMood] [Ind] [3] qp T0 ASPP [iT][Pres][2] qp tVP ASP' 2 ASP0.... [iAsp][Imp][1] Rezultate de reținut • deplasarea verbului în domeniul flexionar este strict locală; verbul tranzitează toți specificatorii verbali din domeniul flexionar • elementele adverbiale slabe / clitice, care au statut de centru X0, se încorporează prin adjuncție la stânga, singurul tip de adjuncție permis în gramatica antisimetrică (Kayne 1994) • în concordanță cu dezideratul (exprimat mai sus) conform căruia fiecare limbă selectează din mulțimea de

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
interpretare orientată spre viitor, după cum arată adverbele de timp. În fapt, propozițiile irrealis sunt nonactuale / nonfactuale. În ce privește derivarea propriu-zisă, ca și în cazul formelor sintetice (§3.1.2.4 supra), ne vom concentra asupra proceselor care se desfășoară în domeniul flexionar. Verbul lexical (infinitiv) este plasat în specificatorul VOICEP; din această poziție este vizibil pentru ACORD cu proiecțiile din domeniul flexionar IP și valorizează trăsăturile centrelor ASP0și T0, însă nu și pe cele ale centrului MOOD0. Trăsăturile centrului MOOD0, care amalgamează

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
și în cazul formelor sintetice (§3.1.2.4 supra), ne vom concentra asupra proceselor care se desfășoară în domeniul flexionar. Verbul lexical (infinitiv) este plasat în specificatorul VOICEP; din această poziție este vizibil pentru ACORD cu proiecțiile din domeniul flexionar IP și valorizează trăsăturile centrelor ASP0și T0, însă nu și pe cele ale centrului MOOD0. Trăsăturile centrului MOOD0, care amalgamează modul și modalitatea în structurile cu un singur auxiliar, sunt satisfăcute prin INSERAREA auxiliarului de condițional în MOOD0. S-a

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
mărci de mod. Întrucât auxiliarele românești nu satisfac pe deplin necesitățile de temporalitate ale propoziției, verbul lexical este direct implicat în procesul de valorizare a trăsăturilor de timp, fapt care explică deplasarea verbului lexical din domeniul lexical vP în domeniul flexionar în română spre deosebire de alte limbi (e.g. franceza) în care auxiliarele satisfac necesitățile de temporalitate ale propoziției. Rezultate de reținut • în structurile analitice, inserția auxiliarului nu blochează ridicarea verbului din domeniul flexionar; auxiliarele românești sunt centre care se inserează în MOOD0

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
deplasarea verbului lexical din domeniul lexical vP în domeniul flexionar în română spre deosebire de alte limbi (e.g. franceza) în care auxiliarele satisfac necesitățile de temporalitate ale propoziției. Rezultate de reținut • în structurile analitice, inserția auxiliarului nu blochează ridicarea verbului din domeniul flexionar; auxiliarele românești sunt centre care se inserează în MOOD0 • auxiliarele românești valorizează trăsăturile de mod (și modalitate) din proiecția verbală extinsă, iar verbul lexical (participiu trecut, infinitiv, gerunziu / participiu prezent) este direct implicat în valorizarea trăsăturilor de timp și aspect

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
a. Citește-mi scrisoarea! b. citindu-mi scrisoarea c. Găsi-l-ar ăl din baltă! (internet) d. Ducă-se pe pustii! Considerând că am adus argumente suficiente pentru a arăta că verbul românesc ocupă o poziție înaltă în ierarhia domeniului flexionar, pentru a încheia discuția privitoare la structura nucleului propozițional este obligatoriu să aducem în discuție observația lui Ledgeway (2015a), care subliniază tensiunea dintre ideea că verbul ocupă o poziție înaltă în domeniul flexionar și distribuția unor elemente funcționale (altele decât

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
ocupă o poziție înaltă în ierarhia domeniului flexionar, pentru a încheia discuția privitoare la structura nucleului propozițional este obligatoriu să aducem în discuție observația lui Ledgeway (2015a), care subliniază tensiunea dintre ideea că verbul ocupă o poziție înaltă în domeniul flexionar și distribuția unor elemente funcționale (altele decât auxilarele) din domeniul flexionar: "[...] the Romanian finite lexical verb is generally assumed to raise to a high clausal position (see now also Schifano [2015b]). However, it is clear that it does not target

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
discuția privitoare la structura nucleului propozițional este obligatoriu să aducem în discuție observația lui Ledgeway (2015a), care subliniază tensiunea dintre ideea că verbul ocupă o poziție înaltă în domeniul flexionar și distribuția unor elemente funcționale (altele decât auxilarele) din domeniul flexionar: "[...] the Romanian finite lexical verb is generally assumed to raise to a high clausal position (see now also Schifano [2015b]). However, it is clear that it does not target the highest available position within the sentential core, since it must

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]