994 matches
-
Enciclopedic, București, 2004-2009. Bodiu, Andrei, Evadarea din vid. Studii despre poezia românească de la sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI, Editura Paralela 45, Pitești, 2008. Bucur, Romulus, Poeți optzeciști (și nu numai) în anii '90, Editura Paralela 45, Pitești, 2000. Florentin Busuioc, Nicolae Busuioc, Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, Editura Vasiliana '98, Iași, 2009. Chioaru, Dumitru, Developări în perspectivă. Generația poetică '80 în portrete critice, Editura Cartea Românească, București, 2004. Chioaru, Dumitru, Noi developări în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Alberto Savinio, Luciano Folgore, Corrado Govoni, Enrico Pea, Giorgio Vigolo, Riccardo Bacchelli sau Vincenzo Cardarelli.89 Orientarea ei preponderent antidannunziană, ce se opunea ecourilor naturalismului de secol nouăsprezece, tindea spre neoromantism, fapt care i-a atras numele Sturm und Drâng florentin, dat de Piero Gobetti, directorul piemontezei 'Baretti'. În cadrul acestei tendințe neoromantice Leopardi a fost readus în actualitate de către De Robertis, care scotea în evidență efortul recanatezului de a elabora formă poeziilor pe baza unui calcul combinatoriu eliberat de efuziuni sentimentale
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
care îl amintim pe cel intitulat Notă despre civilizație și utopii de Nicola Chiaromonte.117 În ciuda distanței temporale, trimiterile la operă leopardiană nu sunt forțate, demonstrând încă o dată că acesta, actualizat de 'La Ronda', nu fusese uitat nici în mediul florentin, ce cunoscuse experiență neoromantica vociană, căreia 'Solăria' i-a oferit o continuitate. Salvatore Quasimodo a datorat acestei reviste debutul sau literar. Prezentat în 1929 intelectualității florentine de către scriitorul Elio Vittorini, poetul din Modica a găsit un prieten în Eugenio Montale
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Mario Luzi și Carlo Betocchi. Carlo Bo atrăgea așadar atenția asupra necesității de a analiza operele noilor autori, fixând totodată numele mari ale poeziei anilor douăzeci-patruzeci.123 Grație volumului Ape și pământuri Salvatore Quasimodo se află în atenția mediului literar florentin. Colaborator fidel al revistei 'Circoli', el a publicat târziu în 'Campo di Marte', probabil și din pricina distanței mari ce l-a despărțit de capitală toscana după mutarea în Lombardia. Totuși, cu toate ca locuia la Milano, unde din 1939 începuse să lucreze
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
unde a asimilat vechile ecouri vociene, îmbinate cu cele solariene, ambele suprapunându-se pe studiul limbilor clasice și pește lecturile aprofundate din perioada șederii la Romă. După Messina pascoliană și simbolista, după Romă rondistă, Quasimodo a cunoscut în mediul literar florentin noile orientări ale poeziei pure, iar apoi ermetice: din toate aceste centre literare nu lipseau reverberații romantice consonante cu temperamentul liric al sicilianului: ele parcurseseră întreg secolul precedent și, metamorfozate, trecuseră pragul veacului trecut și prin vocea lui Leopardi.217
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
al nemulțumirii legate de meseria de tehnician cadastral, ce în anii treizeci îl forțase să își schimbe de mai multe ori domiciliul, cariera sa a conoscut o turnură favorabilă datorită pătrunderii, în anul 1929, în lumea literaților din mediul cultural florentin.219 I-a cunoscut în capitala Toscanei pe Alessandro Bonsanti, Arturo Loria, Cesare Zavattini,220 reprezentanți de seamă ai grupului condus de Eugenio Montale, care, după publicarea volumului Oase de sepie ajunsese o autoritate în domeniul poeziei. Încă din primul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
o pânză ce-l întemnița, de care putea să se elibereze numai prin leopardism: înțelegând prin leopardism singurătatea fundamentală a omului, dramă trecerii de neoprit a timpului, nodul de întrebări fără răspuns.237 Începând din anul 1933 relațiile cu scriitorii florentini și cu Eugenio Montale au început să se deterioreze și pentru prima oara Quasimodo a afirmat despre mediul literar toscan, care îi susținuse primii pași editoriali, că era aspru și crud.238 Polemică din jurul volumului Oboi scufundat, legată de presupusele
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
principiu republican, acela al stabilirii păcii civile? Și oare nu ar fi un pic naiv, chiar reacționar, să ne punem speranțe în niște forme demult trecute? Dacă republicanii au evocat mitul unei vîrste de aur (a anticilor pentru Machiavelli, a florentinilor pentru Rousseau, a lui Rousseau pentru revoluționari, a revoluționarilor pentru eroii celei de a III-a Republici și vremea celei de a III-a Republici pentru republicanii nostalgici de astăzi), ei nu au dat substanță idealului lor decît atunci cînd
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
sigiliul Ordinului. Și s-a făcut întocmai. În ziua respectivă, regele și-a asumat responsabilitatea tuturor cheltuielilor și a mâncat cu frații în refectoriul lor... (pp.319-321). Frații minori, persoane disperate 49. Nu trebuie să trecem sub tăcere un lucru: florentinii nu se scandalizează dacă un frate minor părăsește Ordinul, dimpotrivă, îl scuză zicând: «Ne mirăm că a fost frate pentru atât de mult timp, fiindcă frații minori au o viață disperată și se chinuiesc în prea multe feluri» (p. 117
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
împace nicicând pe deplin cu ideea că, în fond, literatura din literatură se naște. Drept urmare, chiar dacă în celelalte "nuvele" din volum prozatorul nu mai recurge la episoade și situații preluate din notele de călătorie (ca în Crinul), cadrul rămâne același ("florentin"), în intenția de a sugera probabil, prin atmosfera exotică, resuscitarea gustului pentru aventuri galante și a unei predispoziții psihice neobișnuite, exotic-excentrice în raport cu biografia pur "intelectuală" (id est: ca neantul, fără evenimente) a "eroului" lovinescian. Înainte de orice, teatralizarea narațiunii se realizează
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
stereotip al scenariilor melodramatice (cu o corecție foarte lovinesciană, trebuie spus, câtă vreme narațiunea, lipsită de tradiționalul happy end, plasează nefericita poveste de dragoste în proximitatea "tragicului"). Pe acest subiect de nuvelă sentimentală, nu cu mult mai complex decât episodul florentin al amorului dintre Leon și Igeea, se suprapun numeroase reflecții, secvențe anecdotice și "situații" menite a contura, nuanțând până la oboseală, portretul "eroului" favorit pe care "romanul" lovinescian îl "citește" în fel și chip, de la o carte la alta. În Comedia
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
se degradează și ea, luând înfățișarea unei comedii oarecare. Cu o precizare, totuși: fiind obligat să asiste la suferința femeii (ca în piesa lui Coppée), Andrei rămâne indiferent, urmărind cu un ochi străin "cântecul de jale al Silviei către cântărețul florentin"; când însă decorul se schimbă și ținta deriziunii generale ajunge să fie Boubouroche, bărbatul înșelat din piesa lui Courteline, atitudinea lui se schimbă radical, pentru că găsește în sfârșit prilejul de a se privi în oglindă (obiectiv, ca la teatru!) în
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Minerva, București, 2000, p. 281). "Dar dacă, atunci, la 20 de ani, nu putuse tăcea până la capăt, acum, în acest aprilie 1933, tenacele antrenament al închiderii în sine lucrează, și resorturile foarte personale ale călătoriei în Italia, cu prelungitul popas florentin, rămân nerostite. Este sigur însă că tema regăsirii unei stări de grație și, măcar intermitent, a sufletului tânăr care o cunoscuse este o cheie a subitului pelerinaj italian" (idem, p. 283). 4 Dragostea florentină devine "leitmotivul unei frenezii a trăirii
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Comedia dragostei, Lulù sau Viață dublă, pentru a fi reluat apoi în ciclul romanelor cu caracter pronunțat autobiografic. "Bizu însuși constată judicios Gabriela Omăt -, personajul romanesc recunoscut expres de E. Lovinescu drept autobiografic, păstrează între amintirile de neuitat același sejur florentin, cu nume neschimbate pentru personajele implicate în caruselul sentimental..." (E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. IV, ed. cit., p. 283). 43 E. Lovinescu, "Pagini florentine", în Opere, vol. IV, ed. cit., p. 82. 44 Idem, p. 77. 45 Lucruri lămuritoare
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
aspectele importante din viața autorului și evenimentele care i-au influențat opera. Acestea sunt motivele scrierii acestui articol și îndreptăndu-mi atenția asupra găndirii politice a lui Machiavelli, încerc să subliniez concepțiile anumitor autori cu privire la noutatea pe care a adus-o Florentinul în acest domeniu. Precizez faptul că îmi propun să analizez arta machiavelliană de a guverna din perspectiva „noului principe” care cucerește puterea prin viclenie sau forță. N. Machiavelli, născut la Florența (1469-1527), în plină Renaștere, “reprezentant de seamă al științelor
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2271]
-
eticii. Politica devine pentru Machiavelli o știință cu obiect propriu, și anume arta de a guverna, conserva și dezvolta statele văzute ca niște organisme vii, dotate deci cu o viață proprie.” Consecința acestei interpretări este aceea potrivit căreia cercetările gănditorului florentin se distanțează de orice speculație, atenția sa orientăndu-se către studierea statului într un mod realist. Trebuie precizat faptul că de-a lungul carierei sale, Machiavelli a căutat să creeze un stat capabil de a rezista atacurilor externe. Scrierile sale tratează
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2271]
-
pricep, mi s-a părut mai potrivit să mă îndrept spre adevărul concret al faptelor decăt spre simpla lor închipuire.” Contemplarea republicii romane nu se va transforma într-o ipostaziere a “statului ideal” (ca la Platon), ci dimpotrivă, atenția Secretarului florentin are mereu în vedere examenul realității așa cum este ea “și nu cum ar trebui sa fie.” În politică și în cunoaștere, ne precizează Machiavelli, este nevoie să plecăm de la ceea ce este și nu de la ceea ce ar trebui să fie, de la
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2271]
-
aspectele importante din viața autorului și evenimentele care i-au influențat opera. Acestea sunt motivele scrierii acestui articol și îndreptăndu-mi atenția asupra găndirii politice a lui Machiavelli, încerc să subliniez concepțiile anumitor autori cu privire la noutatea pe care a adus-o Florentinul în acest domeniu. Precizez faptul că îmi propun să analizez arta machiavelliană de a guverna din perspectiva „noului principe” care cucerește puterea prin viclenie sau forță. N. Machiavelli, născut la Florența (1469-1527), în plină Renaștere, “reprezentant de seamă al științelor
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2273]
-
eticii. Politica devine pentru Machiavelli o știință cu obiect propriu, și anume arta de a guverna, conserva și dezvolta statele văzute ca niște organisme vii, dotate deci cu o viață proprie.” Consecința acestei interpretări este aceea potrivit căreia cercetările gănditorului florentin se distanțează de orice speculație, atenția sa orientăndu-se către studierea statului într un mod realist. Trebuie precizat faptul că de-a lungul carierei sale, Machiavelli a căutat să creeze un stat capabil de a rezista atacurilor externe. Scrierile sale tratează
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2273]
-
pricep, mi s-a părut mai potrivit să mă îndrept spre adevărul concret al faptelor decăt spre simpla lor închipuire.” Contemplarea republicii romane nu se va transforma într-o ipostaziere a “statului ideal” (ca la Platon), ci dimpotrivă, atenția Secretarului florentin are mereu în vedere examenul realității așa cum este ea “și nu cum ar trebui sa fie.” În politică și în cunoaștere, ne precizează Machiavelli, este nevoie să plecăm de la ceea ce este și nu de la ceea ce ar trebui să fie, de la
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2273]
-
aspectele importante din viața autorului și evenimentele care i-au influențat opera. Acestea sunt motivele scrierii acestui articol și îndreptăndu-mi atenția asupra găndirii politice a lui Machiavelli, încerc să subliniez concepțiile anumitor autori cu privire la noutatea pe care a adus-o Florentinul în acest domeniu. Precizez faptul că îmi propun să analizez arta machiavelliană de a guverna din perspectiva „noului principe” care cucerește puterea prin viclenie sau forță. N. Machiavelli, născut la Florența (1469-1527), în plină Renaștere, “reprezentant de seamă al științelor
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2272]
-
eticii. Politica devine pentru Machiavelli o știință cu obiect propriu, și anume arta de a guverna, conserva și dezvolta statele văzute ca niște organisme vii, dotate deci cu o viață proprie.” Consecința acestei interpretări este aceea potrivit căreia cercetările gănditorului florentin se distanțează de orice speculație, atenția sa orientăndu-se către studierea statului într un mod realist. Trebuie precizat faptul că de-a lungul carierei sale, Machiavelli a căutat să creeze un stat capabil de a rezista atacurilor externe. Scrierile sale tratează
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2272]
-
pricep, mi s-a părut mai potrivit să mă îndrept spre adevărul concret al faptelor decăt spre simpla lor închipuire.” Contemplarea republicii romane nu se va transforma într-o ipostaziere a “statului ideal” (ca la Platon), ci dimpotrivă, atenția Secretarului florentin are mereu în vedere examenul realității așa cum este ea “și nu cum ar trebui sa fie.” În politică și în cunoaștere, ne precizează Machiavelli, este nevoie să plecăm de la ceea ce este și nu de la ceea ce ar trebui să fie, de la
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2272]
-
Mihai Cantacuzino, unchiul nostru, vă cunoaște, v-am arătat încrederea noastră, dar se cuvine să aflăm acum la încheierea târgului dintre noi care este numele vostru și unde puteți fi găsiți. — Numele meu este Isaac și sunt fiul lui Manase florentinul. Neam de neamul nostru au lucrat aurul și pietrele prețioase, acum ne facem negoțul în Istanbul pe ulița aurarilor - a zlătarilor, cum ar spune măria ta. — Eu sunt Șaul cel Negru, pentru că mai am un văr tot Șaul, și el
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a Brâncoveanului îi deruta pe toți, chiar și pe el, deși citise preceptele lui Machiavelli de sute de ori. Acea artă de a prezenta drept necesară lipsa de moralitate a politicii unui principe autoritar bine intenționat care străbătea opera maestrului florentin i se părea acum după atâția ani de ședere în Valahia ca un fel de absolutizare a principiului iezuit: scopul scuză mijloacele. — Scopul scuză mijloacele? se pomeni secretarul întrebându-se în italienește, ca să continue în gând: dar mijloacele pe care
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]