871 matches
-
productive În haiku ( În sens larg, dar mai ales În senryu, haiku-ul comic) sînt jocurile de cuvinte realizate folosind cuvintele cu două Înțelesuri. Iar cele mai realizate sînt cele În care expresia care integrează cuvîntul cu două Înțelesuri are fluența și naturalețea necesară pentru a nu părea forțată sau trasă de păr atunci cînd e citită și Întrun sens, și În celălalt. Iată un poem care este exemplar În acest sens: teatru-n ruină - pe perete În afiș actorii plouați
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
trei exigențe: să nu uzurpe supremația realei semnificații a haikuului, Încercînd să pună În evidență jocul de cuvinte În sine care trebuie să fie subordonat finalității poemului să nu forțeze expresia textului din dorința de a fi remarcat, să păstreze fluența, naturalețea, eleganța textului să facă din jocul de cuvinte pivotul În jurul căruia textul Își schimbă Înțelesul, macazul care deviază sensul primar pe linia celui alegoric. Cuvintele și figurile absenței Singurătatea ca trăire poate fi, printre altele, rezultatul izolării vremelnice, a
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de Stat al SUA pentru activitatea de promovare a literaturii americane în România. Prin cele peste o sută de romane, piese de teatru și eseuri traduse de R. au intrat în circuitul culturii românești autori britanici și americani de renume. Fluența versiunilor semnate de R., asigurând un transfer firesc și lăsând impresia întâlnirii fericite cu originalul, implică de fapt aptitudini cu totul speciale: intuiție în înțelegerea autorului tradus, pătrunderea sensurilor ocultate sau doar sugerate, cunoașterea contextului cultural al operei și, nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289123_a_290452]
-
astfel „depozitarul“ unui mesaj peste timp, respectiv „vehiculul“ lui în spațiu (de vreme ce textul se înfățișează ca modalitatea cea mai la îndemână de a „transporta“ un mesaj) constituie nucleul, sâmburele oricărei doctrine și al oricărei ideologii. Permanența mesajului, dublată de in fluența și autoritatea lui politică, naște ideologia ca repetabilitate stearpă și asumată exterior, în virtutea unor compatibilități, constrângeri sau interese. Există o altă natură a permanenței, sub semnul unicității, ca gest creator, ceea ce presupune însă o modalitate nouă de transmitere și/sau
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
personaje din Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, romanul lui Camil Petrescu, se amestecă printre creaturile fictive ale prozatorului, ambiguizând demarcațiile dintre literatură și viață. Scriitorul își deconspiră genealogia în chiar momentul când își încheie conturile cu ea. Fluența scriiturii camilpetresciene este total compromisă. Pretenția naratorului de a-și recompune trecutul ca pe un puzzle, convertind o serie de incidente într-un Destin - și, de ce nu, într-o Carte -, e sortită eșecului. Ipotezele narative ale scriitorului nu deconstruiesc doar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
necesare exprimării ideilor sau sentimentelor. Este defini torie pentru discursul (oral sau scris) care ilustrează stilul științific, stilul juridicadminis trativ și, frecvent, stilul publicistic. Mărci lingvistice: prezența unor enunțuri eliptice, a formelor lexicale și gramaticale sintetice. Cursivitatea are în vedere fluența, coerența și coeziunea comunicării. Această calitate particulară poate fi identificată în diverse texte de tip argumentativ, demonstrativ sau informativ, în opere literare de formulă tradițională. Mărci textuale: reluarea unor cu vinte tematice, prezența conectorilor, a paralelismului etc. Variația stilistică rezidă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Se manifestă mai frecvent la nivel sintactic și la nivel stilistic. Mărci lingvistice: construcție simetrică a propozițiilor sau a frazelor; laitmotive sau refrenul în poezie (în rondel, de pildă) etc. Naturalețea se referă la exprimarea firească, simplă, spontană. Mărci textuale: fluența unui discurs simplu, lipsit de artificialitate, de termeni livrești. Eufonia se manifestă la nivelul fonetic al discursului, prin crearea unor valori acustice superioare. Efectul muzical obținut prin repetarea unor sunete ori prin combi narea sugestivă a cuvintelor în enunț creează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
coriambul - cu două accente: (/U U/: Sara pe deal...) Ritmul poeziei moderne nu mai urmează succesiunea formală a picioarelor metrice, înlocuind accentele de intensitate cu accente afective și stilistice, construinduși cadențele contrapunctic, prin contrastul dintre cuvintelecheie accentuate și contextul cu fluență firească a ritmului vorbirii. Măsura este totalitatea silabelor unui vers, grupate în unități ritmice. Versurile cu măsură scurtă (până la 8 silabe) conferă un ritm alert discursului poetic, în vreme ce măsura medie (812) și cea lungă (peste 12 silabe) impun o cadență
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
un impact negativ, prin selectarea sistematică a știrilor vizând violența, delincvența, acte antisociale etc., prin promovarea nonvalorilor și a unor antimodele. Mai mult chiar, articolele, emisiunile, filmele sau jocurile care etalează agresivitatea, violența, imoralitatea implică riscul major de a in fluența negativ psihologia și comportamentul copiilor sau al adolescenților. De aceea, sunt necesare acțiuni ferme pentru a controla și diminua aceste disfuncționalități ale mass-mediei. În concluzie, massmedia reprezintă cel mai important mijloc de comunicare în societatea contemporană, având un uriaș potențial
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Săvescu, La Polul Nord) 1. sinonime: adânc - profund, intens; solitari - singuratici, izolați 2. În secvența selectată, cratima, semn ortografic, are rolul de a marca rostirea legată a celor trei cuvinte; din punct de vedere prozodic, influențează măsura și ritmul versului, determinând fluența rostirii, iar în plan expresiv creează muzicalitatea interioară a poeziei. 3. [a semna în alb, a face noapte albă, a scoate (cuiva) peri albi, (a urmări) pânăn pânzele albe, cusut cu ață albă, negru pe alb, ba e albă, ba
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
citeam scrisoarea de la tine). Gustav Guillaume a demonstrat, în 1929, că actualizarea unei construcții verbale în discurs presupune două tipuri de alegeri: alegeri temporale, vizînd plasarea timpului explicat în una dintre cele trei epoci cronologice, și alegeri aspectuale, vizînd articularea fluenței timpului implicat în proces cu cel al timpului universal. Modurile nepersonale nu articulează verbul decît după categoria aspectului dînd timpului implicat de proces o reprezentare printr-o singură realizare (infinitiv: a cînta), printr-o conversiune a realizării în fapt realizat
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
trecut. Astfel, perfectul simplu prezintă un proces trecut realizat și incluzînd limitele inițiale și finale, în vreme ce imperfectul îl redă fără reprezentarea acestor limite. J. Bres a reinterpretat, în 1997, această opoziție ca o ascendență și o descendență, perfectul simplu inversînd fluența timpului universal, în vreme ce imperfectul o confirmă. Această diferență de perspectivă asupra timpului implicat și raportarea subiectului sintactic la fluența lui este cea care produce diferitele efecte de sens ale celor două forme. Aspectul gramatical interacționează în mod obișnuit cu aspectul
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fără reprezentarea acestor limite. J. Bres a reinterpretat, în 1997, această opoziție ca o ascendență și o descendență, perfectul simplu inversînd fluența timpului universal, în vreme ce imperfectul o confirmă. Această diferență de perspectivă asupra timpului implicat și raportarea subiectului sintactic la fluența lui este cea care produce diferitele efecte de sens ale celor două forme. Aspectul gramatical interacționează în mod obișnuit cu aspectul lexical, care ține de însuși statutul semantic al verbului în sistemul lexical, deoarece timpul implicat de un proces, inerent
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o reprezentare virtuală (a merge, mers), fără înscrierea ei într-o epocă (trecut, prezent sau viitor), în cea de-a doua, actualizarea este observată în desfășurare, oferind prin imaginea-timp o reprezentare sumară, ce corespunde modului conjunctiv, prin care subiectul deprinde fluența timpului (ascendența și descendența), fără divizarea timpului în epoci, pentru ca, în cea de-a treia cronoteză, actualizarea să furnizeze imaginea-timp cu o reprezentare foarte precisă, corespunzînd modului indicativ. Prin urmare, pentru G. Guillaume, modurile sînt etape ale actualizării imaginii-timp cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de înțelegere a timpului de către subiect, înțelegerea pasivă prin care timpul este apreciat ca derulîndu-se din viitor spre trecut, spre deosebire de înțelegerea lui ca desfășurîndu-se în direcție opusă, înțelegere activă și ascendență, dinspre trecut spre viitor. Prin urmare, descendența este reprezentarea fluenței timpului din viitor spre trecut, despre care dă informații îndeosebi timpul verbal. Descendența se articulează cu incidența și cu decadența, astfel încît, la imperfect, de exemplu, reprezentarea timpului implicat ca fiind conversiunea incidenței în decadență este la originea reprezentării ei
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
exemplu, recurge la relatare atît pentru a-și realiza discursul explicativ, cît și pentru a scoate din anonimat instituțiile existente în trecut. Povestirea pe care o receptează sau o produce furnizează subiectului un model dinamic ce a fost alterat de fluența timpului și prin acțiune, dar identitatea narativă îi permite prefigurarea în șirul schimbărilor și în grupul căreia îi aparține. P. Ricoeur dă ca exemple tipice ale acestui proces povestirea psihanalitică și Israelul biblic, la care adaugă, în plan individual, autobiografia
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
non-persoană) și, în plan secundar, de distribuția specifică a timpurilor verbale. Din perspectivă praxematică, textualitatea narativă rezultă din ascendența timpului, adică din reprezentarea timpului ca derulîndu-se din direcția trecutului spre viitor. Relatarea apare astfel structurată într-o manieră activă, a fluenței timpului, atît la nivel macrostructural, cît și la nivel structural, încît povestirea (histoire), de exemplu, redă evenimentele în ordine ascendentă, construind astfel subiectul individual și social. Timpul povestirii avînd această structură ascendentă, evenimentele referențiale vizate sînt de ordinul experienței sau
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care îl interiorizează și îl implică, distincție care corespunde diferenței dintre timpul verbal și aspect. Timpul explicat vizează dimensiunea propriu-zis temporală a verbului, capacitatea care permite localizarea unui eveniment în timp. În cazul actualizării verbului, timpul implicat este reprezentat în fluența diferitelor maniere de manifestare a timpurilor verbale. Problema timpului a devenit temă de cercetare pentru naratologi, care au vizat raportul dintre timpul istoriei și timpul povestirii, raport care relevă trei tipuri de fenomene: 1) relațiile dintre ordinea faptelor povestite și
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
notărilor lui în cadrul povestirii. Aceste fenomene reflectă, în principiu, trecerea de la evimentele denotate (care reprezintă istoria), la enunțarea povestirii (care este narațiunea) și obținerea produsului sintactic și semantic al actului narativ care reprezintă povestirea. V. actualizare, ascendență, aspect, cronogeneză, descendență, fluență a discursului, tensiune, topogeneză. GUILLAUME 1964; BENVENISTE 1966; DUBOIS 1973; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2002; VARO - LINARES 2004. RN TIPIZARE. Prin delimitarea noțiunilor, care poate părea o activitate abstractă, se produce de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mai bine, adică o masă de chef între frați. Gazdele n-au avut pregătit nici un subiect propriu-zis de „simpozion”. A nu-știu-câta oară s-a mizat pe inspirația și capacitatea de a improviza a unui Saka, Vasilache, Levițchi, pe flerul și fluența unor scriitori tineri. Aceștia din urmă, dacă ar fi fost consultați de conducerea USM, ar fi putut contribui la întocmirea unui scenariu mai adecvat întrunirii. Pe de altă parte, la acest capitol al organizării, a existat, după opinia mea, și
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
românesc: pesimism, viața ca vis (după Schopenhauer), atmosfera sumbră. Poezia din perioada '7376 valorifică două teme mari: bucuria și durerea dragostei. G. Ibrăileanu a identificat două secțiuni în această etapă. În prima etapă exaltă iubirea, într-un univers marcat de fluența folclorului, cu scene de iubire care au loc într-un cadru fabulos, magic: Sara pe deal, Floare albastră, Crăiasa din povești, Povestea teiului, Călin (file din poveste). Cele mai frecvente motive sunt: motivul florii albastre, motivul codrului, motivul lacului, motivul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
deficienții de auz, pentru că nu oferă alternativa studiului în limbajul mimico-gestual, este în flagrant față dreptul de a studia în limba maternă. Pentru realizarea acestui deziderat este imperios necesar ca personalul educativ din școlile pentru copiii surzi să aibă o fluență în cunoașterea și folosirea acestui limbaj. Este de reținut că acestea sunt simple opinii teoretice, fără nici o reflectare pe plan practic, unde demutizarea este soluția unanimă pentru integrarea deficienților de auz în contextul social în care trăiesc, prin acesta înțelegându
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
mai târziu. Surzii din SUA, Olanda, Anglia preferă să comunice prin limbajul mimico-gestual. Concluzii: La întrebarea formulată în titlul prezentei comunicări, analiza a găsit următorul răspuns: limba română poate fi limbă maternă numai pentru micul procent de surzi care au fluență, inteligibilitate și se folosesc de ea pe plan interior, fără a cunoaște limbajul mimico-gestual. În cazul celor care stăpânesc foarte bine limba română, dar se folosesc și de limbajul semnelor, nu se poate ști cu exactitate care dintre cele două
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
după cum urmează: detectarea vocalelor, detectarea consoanelor; detectarea onomatopeelor. În doua etapă a intervenției am avut ca obiectiv discriminarea stimulilor sonori verbali. În timpul aplicării programului se observă o îmbunătățire la nivelul discriminării elementelor suprasegmentale, care se reflectă și asupra ritmului și fluenței vorbirii. Ritmul vorbirii este normal, chiar și la pronunțarea cuvintelor trisilabice. Se observă, de asemenea și o îmbunătățire a discriminării elementelor segmentale: vocale, diftongi, consoane, cuvinte și propoziții. În etapa a 3-a a intervenției am avut ca obiectiv identificarea
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
pe termen scurt (acțiuni, obligațiuni, titluri de plasament deținute pe termen scurt cu scop speculativ), pot reprezenta în cazul anumitor societăți valori importante din activele circulante. Din punct de vedere economic și financiar, activele circulante se află într-o continuă fluență valorică, ele schimbându-și forma materială și utilitatea (marfă, creanță, bani) în cadrul circuitului economic al patrimoniului. Activele circulante sunt înlocuite continuu cu exemplare noi de aceeași speță. Astfel, în faza de aprovizionare, activele circulante sub formă de bani se transformă
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]