27,459 matches
-
a cuiva drag. Nu încerc variante formale diferite pentru a definitivă un vers. Acest lucru se face în minte, în mod automat, în timpul procesului de scriere. Apare de obicei, forma definitivă a poemelor. - Cum procedați pentru a ajunge de la o foaie de hârtie albă la un poem finalizat? Când și cum va dati seama că un poem e finalizat, să spunem că trăiți un anumit sentiment de calm, sau considerați că un poem nu e niciodată cu adevarat încheiat? - Nu am
UN POET CRESTIN CU O IMAGINATIE MEREU IN CAUTARE DE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 135 din 15 mai 2011 by http://confluente.ro/Ionatan_pirosca_un_poet_crestin_cu_o_imaginatie_mereu_in_cautare_de_comori.html [Corola-blog/BlogPost/344293_a_345622]
-
Când și cum va dati seama că un poem e finalizat, să spunem că trăiți un anumit sentiment de calm, sau considerați că un poem nu e niciodată cu adevarat încheiat? - Nu am mai scris de multă vreme pe o foaie. Doar pe calculator. Și asta fiindcă, din cauza bolii de care sufăr, mâna mea refuză să poarte pixul pe hârtie. De mulți ani sunt ceea ce se numeste “persoană cu handicap”. Scriu foarte greu, dar scriu foarte mult. Mă instalez la computer
UN POET CRESTIN CU O IMAGINATIE MEREU IN CAUTARE DE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 135 din 15 mai 2011 by http://confluente.ro/Ionatan_pirosca_un_poet_crestin_cu_o_imaginatie_mereu_in_cautare_de_comori.html [Corola-blog/BlogPost/344293_a_345622]
-
Acasa > Poezie > Cantec > AȘA-S TOAMNELE LA NOI Autor: Iacob Cazacu Istrati Publicat în: Ediția nr. 2096 din 26 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Foaie verde baraboi, Așa-s toamnele la noi. Hai, hai la Căzănești, La hora cea din povești. Am fost cu badea la vie I-am prins flori la pălărie. Hai, hai, bădița-l meu, Nu e altu-n sat ca el. De
AŞA-S TOAMNELE LA NOI de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1474877590.html [Corola-blog/BlogPost/380434_a_381763]
-
Și s-a jurat până-n zori Că-mi trimite pețitori. Hai, hai, bădiță, tu Drept la casa ta mă du... Foarie verde sămulastră, Vă poftim la nunta noastră. Hai, hai, vinul e dulce Cine-l bea nu se mai duce. Foaie verde baraboi, Așa-s toamnele la noi. Cu flăcăi și fete mari, Oameni buni și gospodari, Hore mari cu lăutari!.. Referință Bibliografică: Așa-s toamnele la noi / Iacob Cazacu Istrati : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2096, Anul VI, 26
AŞA-S TOAMNELE LA NOI de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1474877590.html [Corola-blog/BlogPost/380434_a_381763]
-
-și ucideau pruncii. Orice critică la adresa Senatului localnic era pedepsită cu moartea. La Stâlpul Infamiei, pe lângă decapitări și alte pedepse fioroase, erau arse, în văzul lumii, așa numitele „pasquile” - un fel de pamflete anonime, care apăreau și sub formă de foi volante și unde era criticat Senatul local, sau unele hotărâri ale acestuia. Ei, dar frumoasele și rezistentele case cu arcade, din jurul Pieței Sfatului, unde locuiești azi și dumneata, au zidurile întărite și fățuite de gospodarii lor. Însă zidurile acestea au
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1472198821.html [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
a speranță, turnuri vechi de apă plîng sentimental, nu mai e nici lapte, nici iaurt sub clanță, Moș Crăciun, o vreme, cică e-n spital. Noi vom fi aceia fără de prihană, cînd nebunii, greieri vor mînca pe străzi, și, cu foi de varză puse peste rană, vom dormi pe zestrea tainică din lăzi. O nevoie oarbă curge peste case, lung e timpul nopții cînd te scalzi în var, sîntem la origini trunchiuri sănătoase, putrezind în ceața unui timp bizar. Mai vegheam
OARBA NEVOIE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1485688752.html [Corola-blog/BlogPost/382829_a_384158]
-
plăcea să impresioneze, rupând câteva cuvinte și expresii într-o franceză stâlcită”. Când au ajuns la cabinetul medicului, Nicu Stoicoiu a fost chestionat asupra durerii care îl supăra. Pentru a fi cât se poate de explicit, inginerul a cerut o foaie de hârtie și un creion și în câteva minute, a desenat corpul omenesc într-o prezentare perfectă, indicând cu abilitate de medic locul unde acuza durerea. Aflând că este inginer și, pe bună dreptate, uimit de acuratețea cu care românul
UN ROMÂN PISĂLOG SAU UN INGINER NOROCOS?!(CAPITOLULXXI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dilema_un_roman_pisalog_sau_un_inginer_norocos_.html [Corola-blog/BlogPost/357174_a_358503]
-
avertizează în legătură cu primejdia pe care o presupune dorința ei de a ajunge la soare. În nuvela Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu, umbra reprezintă partea eternă a ființei; când personajul descoperă secretul cărții lui Zoroastru, umbra prinde ființă: El întoarse șepte foi și umbra prinse conturele unui bas-relief, mai întoarse încă șepte și umbra se desprinde încet, ca dintr-un cadru, sări jos de pe părete și sta diafană și zâmbitoare, rostind limpede și respectos: Bună sara! Lampa cu flacăra ei roșie sta
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Spiritul_continua_existenta_nefiinda_stefan_lucian_muresanu_1337331582.html [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
rostind limpede și respectos: Bună sara! Lampa cu flacăra ei roșie sta între Dan și umbra închegată. Călugărul ia locul umbrei sale căpătând acces la memoria tuturor avatariilor anterioare, în timp ce umbra cade în condiția inferioară de ființă întrupată: Dan întoarse foile, șopti și umbra deveni om. Omul sămăna cu el și se uita spărios și uitit la Dan, fixându-l ca pe o umbră, cu buzele tremurânde și cu pași șovăitori. Dan era o umbră luminoasă. În această formă eterică, personajul
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Spiritul_continua_existenta_nefiinda_stefan_lucian_muresanu_1337331582.html [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
acelui detaliu în amintire. Ajuns în Spania am fost supus unei „maturizări forțate”, aceasta dând naștere artei ca „necesitate existențială”. Într-o perioadă nu foarte lungă, singurătatea, frica, revolta față de lume, viață, Dumnezeu ... a prins contur pe pânză. Ulterior, pe foaie. Pentru mine ideea a fost mai importantă decât tehnica, pentru că ideea era cea care mă apăsa cu violență. Realitatea impunea pragmatism. Așadar, studiile mele nu le-am îndreptat înspre artă (decât pentru un an, la Școala Municipală de Arte Frumoase
CONSTANTIN POPA – UN PICTOR ÎNTRE MADRID ŞI BUCUREŞTI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_constantin_popa_dan_caragea_1363951232.html [Corola-blog/BlogPost/345352_a_346681]
-
o ofer. Fiindcă eu te iubesc atât de mult pe tine ! - Dragul meu,dacă ți-aș zice acum că nu te mai iubesc ,înseamnă că aș minți la fel de mult ca tine. Dar este vorba de încredere. Încrederea e ca o foaie de hârtie. După ce o mototolești ,nu o să-și mai revină niciodată la forma pe care a avut-o...Și pe o hârtie mototolită ,nu ai cum să mai scrii cuvinte de iubire.... Sper că înțelegi ! Înțelegea perfect. Înțelegea că tot
VIAȚA LA PLUS INFINIT (14) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1454341142.html [Corola-blog/BlogPost/377491_a_378820]
-
tiraj de 10.000 ex., cu 4-6 apariții pe an). Toate cele cinci Mitropolii editau câte o revistă, tot cu câte 4-6 apariții pe an: „Glasul Bisericii” (Mitropolia Ungrovlahiei), „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, „Mitropolia Ardealului”, „Mitropolia Banatului”. La Sibiu apare foaia bisericească bilunară „Telegraful Român”, cel mai vechi periodic românesc, cu apariție neîntreruptă din anul 1853. În Editura și Tipografia Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă din București s-au tipărit: Biblia (patru ediții, în anii 1968, 1975, 1982, 1988), cărți
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422259240.html [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
periodice, precum „Ziarul Lumina”, „Vestitorul Ortodoxiei” la București, „Candela Moldovei” la Iași, „Învierea” la Timișoara, „Renașterea” la Cluj Napoca, „Tomisul Ortodox” la Constanța, „Credința străbună” la Alba-Iulia, „Graiul Bisericii noastre” la Baia Mare, „Legea românească” la Oradea, „Biserica și Școala” la Arad, „Foaie diecezană” la Caransebeș, „Călăuza Ortodoxă” la Galați, „Argeșul Ortodox” la Curtea de Argeș. Începând cu data de 27 octombrie 2007, la inițiativa și cu purtarea de grijă a celui de al șaselea Patriarh al României - Preafericitului Părinte Patriarh Daniel - ales la 12
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422259240.html [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
semnează la edicte Pedepsind pentru delicte Viața mieilor cu ora Toate astea înfioară Fac să tremure supușii, Nopțile-ndărătul ușii Tace orișice vioară Cei mai mici datori să strige Că avem democrație Azi îți vine rândul ție Să alergi pe catalige Foaie verde libertate Cât ești de originală! Una pe-alta mâinile se spală Astăzi chiar avem de toate! În zadar îi știi, îi vezi Că nu poți să-i iei de piept Legea spune că nu-i drept Dacă nu ai
LUPII ÎN AGORA de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Lupii_in_agora.html [Corola-blog/BlogPost/355780_a_357109]
-
nu poți să-i iei de piept Legea spune că nu-i drept Dacă nu ai și... dovezi! Intră crapii cu cătușe Lumea îi arată: Furii! Dar pe urmă te înfurii, Că ies liberi pe-altă ușe Verde troscot, verde foaia Poate că n-am tras destul Cât ar fi e de sătul, Lupul tot pândește oaia! Referință Bibliografică: Lupii în agora / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 266, Anul I, 23 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
LUPII ÎN AGORA de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Lupii_in_agora.html [Corola-blog/BlogPost/355780_a_357109]
-
care o asculți nu are nevoie de patefon, nu avem ce face cu telecomanda televizorului și nici nu purtăm căști pentru ritm. Suntem numai câteodată agățați de cuvinte cu forța de gravitație inevitabil produsă de cosmos. INTELECTUALISM În liniștea nopții, foaia de hârtie pe care am îndoit-o a creat decibeli fără precedent pentru casa ascunsă în întunericul neclintit al somnului. Evenimentul nu a fost considerat oportun, am înlocuit creionul cu un stadler ușor, să nu părăsesc echidistanța dintre ferestrele deschise
CRATIME (2) de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 by http://confluente.ro/Cratime_2_mihaela_cristescu_1374150887.html [Corola-blog/BlogPost/364240_a_365569]
-
floare. Uite propun o plimbare pe aleea trandafirilor din Herăstrău sau și mai bine la târgul de lalele din Pitești unde poți admira și vestita lalea neagră din romanul lui Dumas - Dacă nu o floare măcar un trifoi cu 4 foi, din aur. - Deci am dreptate. Ții neapărat să zornăi lanțurile, de aur, ale silniciei. Dă-mi peste gură că am greșit, trebuie să zic căsniciei. - Atunci măcar o brățară. Se poartă fără lanțuri. - Nici o grijă, o să împerechez 2 și scap
MILENIUL 4 SĂNĂTATE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400658159.html [Corola-blog/BlogPost/370236_a_371565]
-
cât fac? - Învățasem că nu e bine să mă mir de nimic, așa că am notat textul și m-am făcut că meditez. După aproximativ o oră, le+am pus pe masă rezultatul: șasesprezece! Comisia și-a aplecat capetele în direcția foii cu rezultatul, după care fumătorul de pipă mi-a sugerat: - Mai gândiți-vă un pic. M-am mai gândit un pic și am răspuns frumos că patru ori patru fac șasesprezece. - Comisia vă permite să vă folosiți de instrumente auxiliare
SCHIŢE UMORISTICE (62) – PROBA CU TESTE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1454040735.html [Corola-blog/BlogPost/384017_a_385346]
-
pentru tot anul! Oricum, nici nu m-am spălat cu iarbă mare pe cap săptămâna trecută, de Sf Toader, că n-am avut. Tot cu ani în urmă umblau bătrânele pe stradă cu legăturile în mână, câteva rădăcini legate cu foaie de porumb sau cu elastic de bani, după cât s-a modernizat fiecare. Nu aș putea spune care e efectul, dar mirosul rădăcinii de iarbă mare e inconfundabil, deși planta nu are nimic spectaculos în înfățișare. În tot cazul, m-am
Port ceva pe dos, cum m-a învățat bunica, să nu se prindă farmecele de mine. Primăvara la perfectul simplu într-un oraș mic de provincie by https://republica.ro/port-ceva-pe-dos-cum-m-a-invatat-bunica-sa-nu-se-prinda-farmecele-de-mine-primavara-la-perfectul-simplu [Corola-blog/BlogPost/338197_a_339526]
-
Acasa > Poezie > Sonete > SONET V Autor: Aurel Auraș Publicat în: Ediția nr. 2291 din 09 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului O dulce lumină răsare în noi, Priviri cu suspin se întorc în cetate, O piatră vegheaza a hotarelor foi, Gradina iubirii înflorește în noapte. Părinții-s trecuți prin altare bătrâne, Copii ai menirii în inel de scriptură, Strivirea de aer mai colindă în lume, Păcatele strânse se sparg în celulă. Se-nalță pământul, se-nalță psaltiri, Plutesc umeziri în
SONET V de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_auras_1491725826.html [Corola-blog/BlogPost/342895_a_344224]
-
sălilor de examen extrasul din regulament și să le sigilăm! Tabelele deja-s lipite de colegele noastre." Urcăm la etaj. Am sentimentul că mă joc prin casa părinților mei, cu un bun prieten. Nu ne vorbim. Tăcem și executăm lipirea foilor. "Ce faci dom'le-aici?"se răstește la noi, dintr-o sală, mai să ne dea cu ușa-n nas, un tinerel...”tătic” de la o grădiniță particulară, care închiriase sala festivă pentru o serbare de pici. "Dar ce faci dumneata
BLÂNDELE TĂCERI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Blandele_taceri.html [Corola-blog/BlogPost/367244_a_368573]
-
russki”. A vrut să se spovedească și intră la părintele. Spovedania asta a făcut-o altcuiva pe urmă. Și spune: „Părinte vreau să mă spovedesc”. Zice: „Bine, dar te-ai mai spovedit vreodată?” Zice: „Nu”. „Du-te și ia o foaie de acolo cu păcate”. La noi la pangar sunt foi cu listă cu păcate. Și tânărul s-a întors și a plecat. Și spune apoi asta altcuiva: „Măi, eu aveam ceva să-i spun lui Dumnezeu. Ce-mi dă mie
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
de acolo cu păcate”. La noi la pangar sunt foi cu listă cu păcate. Și tânărul s-a întors și a plecat. Și spune apoi asta altcuiva: „Măi, eu aveam ceva să-i spun lui Dumnezeu. Ce-mi dă mie foaia aia?”. Și el a înțeles mai bine ce este spovedania decât preotul. Pentru că el avea „ceva anume” să-i spună Domnului. Acest „ceva anume”, care poate să fie o ciudățenie de spovedanie, nu după carte, dar care îl frământa pe
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
-nseamna un zâmbet pe fata Când inima parcă este de gheață? Acoperă toamnă, frunze-n șuvoi, Nu e sfârșitul acum pentru noi. Și ce dacă din toamnă fac vară Dacă chipul tău va să dispară ? O carte ferice cu triste foi, Nu e sfârșitul acum pentru noi. Ia primăvară și dă-mi toamnă mea Plânsul și lacrima, zbaterea grea Visul și cantul, sunt pentru voi, Nu e sfârșitul acum pentru noi. Referință Bibliografica: Nu e sfârșitul acum pentru noi / Ana Maria
NU E SFÂRŞITUL ACUM PENTRU NOI de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_maria_bocai_1409852459.html [Corola-blog/BlogPost/376124_a_377453]
-
2013 Frică asta nu vrea să te scrie și are degete noduroase tremurânde că un copil abandonat maturității reci înainte de vreme mi se umflă în buricele pământului ca si cum s-ar înfiripa în urletele tale și-ar muți ideile pe albul foii nedezvirginat încă te-am întins de câteva ori în șiruri de umbre pofta descoperirii te-a pătruns brutal și posesiv că un viol adâncurile pe unde te-am purtat ți-au ars cu țigara fiecare încercare promițătoare și te-au
POEM IEŞIT DIN CUTIE de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Anca_elena_serpe_1398269042.html [Corola-blog/BlogPost/347889_a_349218]