KorAP: Find »[drukola/base=focos & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...17 18 19 ...24 >

591 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398

de Sud-Est a apărut după anunțarea reluării experimentelor franceze în Pacificul de Sud. În discursul pe care l-a rostit (12 iulie 1995) în fața Parlamentului francez, președintele Jacques Chirac a susținut că experiențele nucleare aveau ca scop testarea unor noi focoase nucleare de luptă, pe o perioadă determinată, astfel ca întregul program experimental francez să ia sfârșit înaintea semnării Tratatului CTBT. Unul din argumentele susținute de J. Chirac, când a încercat să justifice testele nucleare ale Franței în Pacificul de Sud

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est Brunei, Indonesia, Malayezia, Filipine, Singapore, Tailanda și Vietnam împreună cu Birmania, Cambodgia și Laos, pe 15 decembrie 1996. Statele au căzut de acord ca nici una dintre ele să nu achiziționeze, testeze, folosească sau să permită staționarea de focoase nucleare în zonă. Tratatul de la Bankok interzice, de asemenea, deversarea deșeurilor radioactive. Dar, de vreme ce nici una dintre semnatare nu dețineau focoase nucleare, interdicția se adresa, în fapt, celor 5 puteri nucleare. În martie 1996, Franța, Statele Unite și Marea Britanie au semnat Tratatul

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
1996. Statele au căzut de acord ca nici una dintre ele să nu achiziționeze, testeze, folosească sau să permită staționarea de focoase nucleare în zonă. Tratatul de la Bankok interzice, de asemenea, deversarea deșeurilor radioactive. Dar, de vreme ce nici una dintre semnatare nu dețineau focoase nucleare, interdicția se adresa, în fapt, celor 5 puteri nucleare. În martie 1996, Franța, Statele Unite și Marea Britanie au semnat Tratatul de la Rarotonga pentru neproliferare nucleară în Pacificul de Sud, adoptat în urmă cu 11 ani de Forumul Pacificului de Sud

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
de ordin științific generate de viitorul tratat de interzicere globală a testelor nucleare, iar informațiile care vor fi schimbate nu vor fi folosite pentru proiectarea de arme noi. Printre aceste cerințe se număra și cea de asigurare a faptului că focoasele nucleare, rămân potente pe măsură ce componentele lor îmbătrânesc. Un alt obiectiv era acela de a garanta că aceste bombe nu pot fi detonate accidental sau capturate de către teroriști 176. În aceeași perioadă (1996), la Cairo, țările africane au aderat la Tratatul

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
1) a fost încheiat pe 31 iulie 1991 (cu cinci luni înainte de destrămarea URSS), la Moscova, și a determinat diminuarea arsenalelor nucleare ale fiecărei părți, impunând limite maxime pentru numărul de vectori strategici dislocați și numărul de încărcături de luptă/focoase operaționale, incluzând mecanisme de control și verificare reciprocă. La 3 ianuarie 1993, președintele american, George Bush, și cel rus, Boris Elțîn, au semnat tratatul START 2, care prevedea reducerea cu două treimi a arsenalelor nucleare ale celor două state. În

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
a întâmplat niciodată. Rusia s-a retras din START 2 în 2002. Tratatul privind reducerea armamentului ofensiv strategic (Treaty on Strategic Offensive Reductions SORT sau Tratatul de la Moscova), încheiat în luna mai 2002, ratificat în 2003, prevede obligația reducerii numărului focoaselor nucleare operaționale până la o valoare cuprinsă între 1.700 și 2.200 de focoase de fiecare parte, până la 31 decembrie 2012. Acest tratat prezintă, însă, o serie de neajunsuri: expiră în aceeași zi în care intră în vigoare limitarea numărului

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
reducerea armamentului ofensiv strategic (Treaty on Strategic Offensive Reductions SORT sau Tratatul de la Moscova), încheiat în luna mai 2002, ratificat în 2003, prevede obligația reducerii numărului focoaselor nucleare operaționale până la o valoare cuprinsă între 1.700 și 2.200 de focoase de fiecare parte, până la 31 decembrie 2012. Acest tratat prezintă, însă, o serie de neajunsuri: expiră în aceeași zi în care intră în vigoare limitarea numărului de focoase nucleare, ceea ce face imposibilă o verificare ulterioară a îndeplinirii pragului de 1

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
operaționale până la o valoare cuprinsă între 1.700 și 2.200 de focoase de fiecare parte, până la 31 decembrie 2012. Acest tratat prezintă, însă, o serie de neajunsuri: expiră în aceeași zi în care intră în vigoare limitarea numărului de focoase nucleare, ceea ce face imposibilă o verificare ulterioară a îndeplinirii pragului de 1.700-2.000 de focoase de fiecare parte; nu conține un program planificat de realizare a reducerilor; nu prevede distrugerea focoaselor nucleare scoase din uz, acestea putând fi depozitate

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
până la 31 decembrie 2012. Acest tratat prezintă, însă, o serie de neajunsuri: expiră în aceeași zi în care intră în vigoare limitarea numărului de focoase nucleare, ceea ce face imposibilă o verificare ulterioară a îndeplinirii pragului de 1.700-2.000 de focoase de fiecare parte; nu conține un program planificat de realizare a reducerilor; nu prevede distrugerea focoaselor nucleare scoase din uz, acestea putând fi depozitate și re-dislocate ulterior; nu stabilește noi mecanisme de verificare, ci se bazează pe cele incluse în

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
în care intră în vigoare limitarea numărului de focoase nucleare, ceea ce face imposibilă o verificare ulterioară a îndeplinirii pragului de 1.700-2.000 de focoase de fiecare parte; nu conține un program planificat de realizare a reducerilor; nu prevede distrugerea focoaselor nucleare scoase din uz, acestea putând fi depozitate și re-dislocate ulterior; nu stabilește noi mecanisme de verificare, ci se bazează pe cele incluse în tratatul START 1, a cărui valabilitate a expirat pe 5 decembrie 2009. Încheierea noului tratat americano-rus

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
viza, după 1989, în documentele NATO, armele nucleare cu rază scurtă și medie de acțiune, iar, în prezent, se referă, în primul rând la arme lansate din aer, specifice avioanelor NATO cu capacitate dublă și la un număr restrâns de focoase Trident ale Marii Britanii, care au un rol sub-strategic nou alte arme sub-strategice fiind retrase din Europa). Potrivit aceluiași concept strategic, politica alianței de sprijin pentru controlul armamentelor, dezarmare și neproliferare deține o pondere majoră în cadrul eforturilor vizând realizarea obiectivelor de

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
nou acord, supus și acesta criticilor, întrucât nu reușea să rezolve în mod direct problema referitoare la distrugerea armelor nucleare fabricate deja de Coreea de Nord. De pildă, acordul omitea să menționeze explicit ce se va întâmpla cu depozitul de aproximativ 12 focoase nucleare pe care se presupunea că le deține Coreea de Nord. În schimb, i se recunoștea meritul (posibil) în limitarea capacității Coreei de Nord de a fabrica noi arme, ceea ce sporea securitatea regională, prin aceea că, era posibil ca Japonia și Coreea de Sud

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
eforturile internaționale de împiedicare a Iranului să obțină o armă nucleară. Declarația nu a menționat cifre, dar oficialitățile ruse și americane au indicat, în particular, că ar putea fi de acord cu reducerea depozitelor, probabil cu aproximativ 1.500 de focoase, de la cele 2.200 permise conform tratatului semnat de președintele George W. Bush. Procesul început la Londra urma să fie, în esență, un proces în două etape 279. Timp de o lună (aprilie 2009), la Londra, Strasbourg (adresându-se studenților

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
în care SUA și Rusia să fie partenere, să coopereze eficient în numele securității și prosperității celor două state. Ca urmare, s-a semnat o înțelegere comună pentru tratatul care va sta la baza implementării acordului de reducere a numărului de focoase nucleare și de sisteme de lansare a acestora cu până la o treime din limitele prevăzute de tratatul în vigoare. Această primă măsură a fost considerată un pas important pentru consolidarea securității nucleare și stoparea proliferării armelor nucleare, întrucât se constituia

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
ori în timpul testelor de zbor, iar Iranul are numeroase rachete cu rază scurtă care amenință vecinii din Orientul Mijlociu, neexistând certitudini, însă, că ar deține sau ar fi în măsură să realizeze, în pofida progresului programului său de îmbogățire a uraniului, un focos nuclear funcțional. Timp de aproape 10 ani, Statele Unite și partenerii lor din NATO au analizat variantele tehnice pentru protecție împotriva rachetelor cu rază scurtă și medie în Europa, însă n-au făcut niciun pas concret în acest sens. Alte țări

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
de protecție pentru rachetele balistice intercontinentale care să utilizeze interceptori nonnucleari, astfel că, până la începutul anilor 1980, principalul obiectiv al programului de apărare antirachetă a fost acela de a se dezvolta mijloace de interceptare care să nu aibă nevoie de focoase nucleare. Astfel, succesorul ARPA, Defense Advanced Research Projects Agency (DARPA), a înființat, în 1980, Directed Energy Office pentru a studia modalitățile de aplicare ale unor tehnologii nou apărute, laserul sau fasciculele de raze X, noua structură inițiind programul de apărare

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
primă demonstrație de utilizare a acestui tip de tehnologie în spațiu, HOE fiind un proiect mai vechi al Forțelor Terestre, derulat anterior operaționalizarii sistemului Safeguard 313. În perioada 1973-1983, URSS a desfășurat rachete cu rază medie de acțiune, inclusiv cu focoase multiple (MIRV), în Asia și Europa, condiții în care, după preluarea mandatului de la Casa Albă, Ronald Reagan a decis inițierea negocierilor cu sovieticii, propunând, la conferința de la Geneva din 30 noiembrie 1981, opțiunea zero: SUA nu vor instala rachete Pershing

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
de comandă și control și interceptorilor cinetici de mare viteză. Problemele tehnice majore care au rămas nerezolvate printre care capacitatea inamicului de a copleși sistemul de apărare cu rachete ofensive, supraviețuirea discutabilă a armelor spațiale, incapacitatea de a diferenția între focoasele reale și cele false etc. au determinat anularea, în cele din urmă, a planurilor SDI și au făcut ca, timp de patruzeci de ani, o apărare eficientă împotriva rachetelor balistice să nu poată fi realizată 320. De altfel, în 1990

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
operațiuni împotriva atacurilor cu SRBM, MRBM și IRBM331. Direcția tehnică se referă la rafinarea capabilităților, atât a sistemelor de descoperire și urmărire, cât și a rachetelor interceptoare: Capability 1 inițial, C1 se referea la contracararea unei amenințări constituite din cinci focoase, însoțite sau nu de contramăsuri nesofisticate; cerința a fost modificată astfel încât să necesite operaționalizarea a aproximativ 100 de interceptori și un radar de urmărire, dislocați în Alaska, destinați a opri un atac nord-coreean; Capability 2 modernizarea mijloacelor de apărare, astfel încât

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
cerința a fost modificată astfel încât să necesite operaționalizarea a aproximativ 100 de interceptori și un radar de urmărire, dislocați în Alaska, destinați a opri un atac nord-coreean; Capability 2 modernizarea mijloacelor de apărare, astfel încât sistemul de protecție să poată intercepta focoase mai sofisticate; C2 implică operaționalizarea mai multor interceptori și radare, la care se adaugă un sistem satelitar de urmărire a rachetelor; Capability 3 mijloacele antibalistice vor face față unui atac de amploare redusă cu cele mai complexe rachete; o a

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
a întâmpinat opoziție încă de la început, criticii acestui program considerând că orice stat dezvoltat capabil să producă o rachetă transcontinentală poate să înfrângă orice sistem defensiv antirachetă folosind tehnologia avută la dispoziție, cum ar fi baloanele de simulare lansate de focoasele de război. De asemenea, două dintre primele teste de zbor ale sistemelor cu rachete eșuaseră, o realitate evidentă, chiar dacă, potrivit oficialilor, acest fapt nu a afectat prea mult analiza Pentagonului asupra a ceea ce trebuia recomandat președintelui: măsuri limitate de demarare

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
manevrabilitatea imprevizibilă a acesteia, capacitate ce i-a fost dezvoltată în vederea neutralizării sistemelor de apărare antirachetă ale potențialilor inamici 367. În California, a fost efectuat (octombrie 1999) primul test al noului sistem de apărare antirachetă (o rachetă balistică intercontinentală fără focos lansată în Cosmos la o distanță de 7.000 de km de California a fost doborâtă deasupra Oceanului Pacific). De asemenea, în cadrul unui proiect finanțat de SUA, în noiembrie, în Israel, a avut loc lansarea cu succes a antirachetei HETZ destinată

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
zid), urma să asigure protecția teritoriului israelian împotriva rachetelor agresoare 368. Tot în noiembrie, marina militară rusă anunța lansarea, în scop experimental, a două rachete de pe un submarin staționat în Marea Bering. Marina militară a comunicat că rachetele, echipate cu focoase nucleare, au fost lovite, conform programului, deasupra Peninsulei Kamceatka, amiralul Vladimir Kuroedov susținând explicit că testul respectiv era menit să-i faciliteze Rusiei un răspuns adecvat la intențiile SUA de realizare a unui sistem de apărare antirachetă 369. Într-o

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
permite să neglijeze vechiul său arsenal nuclear. Controversele dintre SUA și Federația Rusă în domeniul apărării antirachetă au părut depășite la un moment dat, prin semnarea Tratatului de la Moscova, în mai 2002, prin care ambele state acceptau să-și reducă focoasele strategice operaționale. Nu era prevăzut, însă, un sistem de inspecție, reducerile pot fi puse în aplicare până în momentul în care expiră tratatul, în 2012, iar focoasele pot fi stocate. În iunie 2003, discuțiile inițiate de SUA cu statele est-europene (vizate

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
Tratatului de la Moscova, în mai 2002, prin care ambele state acceptau să-și reducă focoasele strategice operaționale. Nu era prevăzut, însă, un sistem de inspecție, reducerile pot fi puse în aplicare până în momentul în care expiră tratatul, în 2012, iar focoasele pot fi stocate. În iunie 2003, discuțiile inițiate de SUA cu statele est-europene (vizate, în principal, Polonia, Cehia, Ungaria) pentru realizarea sistemului de apărare antirachetă din Europa BMDS-EC (European Component) ce urma să se constituie într-o nouă linie de

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]