5,845 matches
-
este neîncăpătoare pentru miile de participanți. „Vizitatorii au ocazia să deguste cele mai renumite vinuri, dintre care un sortiment este oferit gratuit, să se înfrupte din bucatele delicioase specifice bucătăriei cipriote și să cânte și să danseze alături de artiștii ansamblurilor folclorice din Cipru și de peste hotare, care creează o ambianță în ton cu evenimentul”- îmi spune prietena noastră Fiorentina. Emblema festivalului este, începând cu 1962, un cultivator de viță de vie și care se regăsește pe multe dintre etichetele vinurilor cipriote
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_6_limassol_georgeta_resteman_1337943577.html [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Patrimoniu > GHEORGHE ROȘOGA, CÂNTEC ȘI SLOVĂ SPOVEDITOARE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1368 din 29 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Poate că melosul folcloric românesc, folclorul neînsemnând alrceva decât înțelepciunea neamului, ar fi ajuns, din vina celor care sunt între cântăreții de demult și din ce în ce mai puținii de azi ceea ce-s păsărelele ciripitoare între privighetori și ciocârlii (cum ar cugeta maestrul Gheorghe Roșoga), în totală
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411967457.html [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
între cântăreții de demult și din ce în ce mai puținii de azi ceea ce-s păsărelele ciripitoare între privighetori și ciocârlii (cum ar cugeta maestrul Gheorghe Roșoga), în totală izolare; sau ar fi devastate de expansiunea kitskh-ului, dacă nu ar exista mirabilii noștri melozi folclorici, între care Gheorghe Roșoga este pe cât de generos pe atât de înzestrat cu talentul cuvântului de vers popular și vocii de cântec pur folcloric. Muzica zisă cultă are și ea un izvor în fântânița culturii sătești, tradiției și folclorului muzical
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411967457.html [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
totală izolare; sau ar fi devastate de expansiunea kitskh-ului, dacă nu ar exista mirabilii noștri melozi folclorici, între care Gheorghe Roșoga este pe cât de generos pe atât de înzestrat cu talentul cuvântului de vers popular și vocii de cântec pur folcloric. Muzica zisă cultă are și ea un izvor în fântânița culturii sătești, tradiției și folclorului muzical, doar că ea și-a croit strada spre ateneu, pe când muzica folclorică a stat dintotdeauna în drumul plugarului, ciobanului, pădurarului... și nu a fost
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411967457.html [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
înzestrat cu talentul cuvântului de vers popular și vocii de cântec pur folcloric. Muzica zisă cultă are și ea un izvor în fântânița culturii sătești, tradiției și folclorului muzical, doar că ea și-a croit strada spre ateneu, pe când muzica folclorică a stat dintotdeauna în drumul plugarului, ciobanului, pădurarului... și nu a fost decât o binecuvântare destinul fiecăreia, numai că publicul de salon a păstrat entuziast simțul artistic, are în urmă actul cultural și în față memoria, pe când în urma țăranului este
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411967457.html [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
urmă actul cultural și în față memoria, pe când în urma țăranului este de atâte ori oprimarea, și în față e modernitatea mai distrugătoare decât puhoaiele, focul și furtuna. La sat a rămas azi puțin din mijloacele inspirației și liniștea necesară creației folclorice și glăsuirii cântecului folcloric. Puține gesturi amabile mai slujesc azi lui, la ocazia câte unei nunți fără DJ, dar și fără lăutari „ciripitori”, ori câte unui spectacol la ziua localității, dacă neapărat programul nu e încărcat de bazaconii care ne
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411967457.html [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
în față memoria, pe când în urma țăranului este de atâte ori oprimarea, și în față e modernitatea mai distrugătoare decât puhoaiele, focul și furtuna. La sat a rămas azi puțin din mijloacele inspirației și liniștea necesară creației folclorice și glăsuirii cântecului folcloric. Puține gesturi amabile mai slujesc azi lui, la ocazia câte unei nunți fără DJ, dar și fără lăutari „ciripitori”, ori câte unui spectacol la ziua localității, dacă neapărat programul nu e încărcat de bazaconii care ne dau târcoale ca boala
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411967457.html [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
a vedea la intersecția cu 60, universitatea Fordham. în fața clădirii operei Metropolitan din Lincoln Center se află un parc cu statuia lui Verdi. Clădirea Metropolitanului nu mă atrage așa că, continui și ajung la intersecția cu 66, unde se află Muzeul folcloric apoi trec de celebrele Majestic, Dakota și Sân Remo Apartments. Ajung la Muzeul de istorie naturală, care se afla lângă Planetariul Hayden. Mai e mult de mers până la catedrala Saint John The Divine unde-mi propusesem să ajung! Intru din
NEW YORK de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441516563.html [Corola-blog/BlogPost/343990_a_345319]
-
afirma, în prefața culegerilor sale de poezii populare, că "Românul s-a născut poet". Într-adevăr, conform cercetărilor unui Institut internațional de folclor din Elveția, s-a constatat că, în Europa, cel puțin, românii ocupă primul loc în diversitatea producțiilor folclorice, dintre care majoritatea sunt versuri. Au fost și sunt atât de mulți creatori de poezie, cei mai mulți fiind anonimi, încât astăzi se spune în glumă că..."din doi români, trei sunt poeți". Dacă așa stau lucrurile, din marele număr al anonimilor
CRISTIAN PETRU BĂLAN – „RĂZBUNĂTORII” – ROMANUL LUPTEI ANTICORUPŢIE DIN ROMÂNIA, FICTIVELE SCENARII ALE UNOR PROFUNDE ASPIRAŢII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 by http://confluente.ro/Cristian_petru_balan_razbunatorii_romanul_luptei_anticoruptie_din_romania_fictivele_scenarii_ale_unor_profunde_aspiratii.html [Corola-blog/BlogPost/344316_a_345645]
-
românii, părași la cina nemuririi, alături de sfinți.” Potrivit afirmațiilor făcute de către scriitorul și publicistul creștin Răzvan Codrescu „Fără a fi teolog, publicistul Dumitru Manolache a cercetat cu dragoste și migală mărturiile sau argumentele scripturistice, patristice, istorice, arheologice, lingvistice, mitologice și folclorice referitoare la Sfântul Apostol Andrei, Cel dintâi chemat, și la misiunea lui evanghelizatoare la Gurile Dunării, unde strămoșii românilor, vechii daci (al căror nume etnic se tălmăcește „lupii”), au primit creștinismul de timpuriu, în mod pașnic și organic, pregătiți tainic
ANDREI, APOSTOLUL LUPILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_andrei_apostolul_lupilor_.html [Corola-blog/BlogPost/350489_a_351818]
-
noiembrie 2014), Virgil Teodorescu, Al.Ruja, Ion Arieșanu, Iv Martinovici, Dumitru Hurubă, Victor Sterom, Valeria Mantă Tăicuțu, Eugen Evu, Ioan Evu, Constantin Menagache, Constantin Stancu, Ion Itu, Radu Igna etc. Cercetez folclorul literar din Țară Hațegului în vederea editării unei Antologii folclorice selective de FOLCLOR LITERAR DIN ȚARĂ HAȚEGULUI. Mă preocup de asemenea de perfectarea și editarea creațiilor literare originale proprii. Am colaborat cu Radiodifuziunea română și cu Televiziunea română națională și județeană Deva-Hunedoara. Am inițiat și editat în calitate de redactor-șef publicația
RAUL CONSTANTINESCU de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Raul_Constantinescu.html [Corola-blog/BlogPost/350067_a_351396]
-
intelectualilor din zonă, precum și articole și scrierile culturale, spirituale, politice și literare ale colaboratorilor. Îmi dedic timpul liber lecturii, cultivării personale, scrisului, meditației și autoevaluării și emancipării spirituale (pe cât este posibil) permanente. În prezent redactez, sistematizez, ordonez și coordonez textele folclorice din Arhiva folclorica personală în vederea finalizării „Antologiei literare folclorice a Țarii Hațegului”. Ave! Hațeg, 1 martie, 2015 Râul Constantinescu Referință Bibliografica: Râul Constantinescu / Râul Constantinescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1521, Anul V, 01 martie 2015. Drepturi de Autor
RAUL CONSTANTINESCU de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Raul_Constantinescu.html [Corola-blog/BlogPost/350067_a_351396]
-
precum și articole și scrierile culturale, spirituale, politice și literare ale colaboratorilor. Îmi dedic timpul liber lecturii, cultivării personale, scrisului, meditației și autoevaluării și emancipării spirituale (pe cât este posibil) permanente. În prezent redactez, sistematizez, ordonez și coordonez textele folclorice din Arhiva folclorica personală în vederea finalizării „Antologiei literare folclorice a Țarii Hațegului”. Ave! Hațeg, 1 martie, 2015 Râul Constantinescu Referință Bibliografica: Râul Constantinescu / Râul Constantinescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1521, Anul V, 01 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Râul
RAUL CONSTANTINESCU de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Raul_Constantinescu.html [Corola-blog/BlogPost/350067_a_351396]
-
politice și literare ale colaboratorilor. Îmi dedic timpul liber lecturii, cultivării personale, scrisului, meditației și autoevaluării și emancipării spirituale (pe cât este posibil) permanente. În prezent redactez, sistematizez, ordonez și coordonez textele folclorice din Arhiva folclorica personală în vederea finalizării „Antologiei literare folclorice a Țarii Hațegului”. Ave! Hațeg, 1 martie, 2015 Râul Constantinescu Referință Bibliografica: Râul Constantinescu / Râul Constantinescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1521, Anul V, 01 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Râul Constantinescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
RAUL CONSTANTINESCU de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Raul_Constantinescu.html [Corola-blog/BlogPost/350067_a_351396]
-
lume și viață, și-n locul evoluției sale pe scara valorică a existenței umane s-a trezit scăpat din lesă ca un câine abandonat pe maidan Avem obiceiuri, datini și tradiții specifice, etnografie și folclor unice pe Terra. Ansamblurile noastre folclorice în costume naționale se bucură de mari succese internaționale pe vestitele scene ale lumii. Singurii care au rupt barierele dintre națiuni sunt oamenii de știință și cultură. Inteligența lor depășește cu mult nivelul politico-social în care se scaldă omenirea cu
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417353582.html [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]
-
sunt trecute pe marginea unor liste scrise pe fețele de mese care rămвn să fie date la spălat. Oricât ne-am strădui, paradoxul chelului, despre care оmi spunea un оnțelept de la Curtea de Argeș, academicianul Gheorghe Păun, este un fenomen. Оn interpretare folclorica actorului nostru deși оi lipsește strategia de necesitate, оși dorește să aibă ceva care nimănui nu-i este util. Congres? Fie, dar nu e cazul să spălăm banii contribuabilului romвn оn mașinăria diabolica marca congres unde se vor introduce listele
Chelului îi lipseşte tichia de mărgăritar by http://uzp.org.ro/chelului-ii-lipseste-tichia-de-margaritar/ [Corola-blog/BlogPost/92634_a_93926]
-
Zidul de Apus, cărora li se adaugă strigările muezinului și rugăciunile muzicale musulmane de la moscheile de pe Muntele Templului, și ca un acompaniament la toate se aude cum bat clopotele la bisericile creștine. Libertatea religioasă și a respectării tradițiilor religioase și folclorice este garantată tuturor. Ca și libertatea de acces la Locurile Sfinte. Capitala Israelului înseamnă și centrul lui administrativ. Ministerele și alte instituții centrale israeliene funcționează la Ierusalim, cu unele excepții. Dar nu este suficient. Ierusalimul unit trebuie acceptat de întreaga
DUPĂ 50 DE ANI ��' ÎNSEMNĂRILE UNUI LOCUITOR DIN IERUSALIM de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1496043679.html [Corola-blog/BlogPost/372531_a_373860]
-
Khitchener, președinte Dr. Pr. Dumitru Ichim și Cenaclului Florica Bățu-Ichim din Kitchener ș.a. Vă aduc la cunoștință încă un fapt important: că la ultima ședință a Cenaclului, care a avut loc în „bojdeuca” bunelului Ovidiu Creangă a luat naștere ansamblul folcloric „Crenguța”, de la numele cofondatorului... În acești ani Cenaclul „GRIGORE VIERU” a avut oaspeți mulți și bine doriți, ca familia de artiști Ciobanu (Mihai, Valentina și Mihăiță), afăcut multe prezentări de cărți, ca "Omul și Destinul",” Cerc”, și “Unghiul cercului”, autor
CUVÂNTUL ADEVĂRAT ESTE CEL MAI MARE ADEVĂR ŞI JURĂMÂNT de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1432431446.html [Corola-blog/BlogPost/367764_a_369093]
-
la la nai) ne încălzea sufletele. A fost un adevărat triumf instrumental, iar apoi ne-a delectat (fluier, caval, tâlv) cu Sârbă Cimpoierilor și câteva hore. Nu pot să închei acest portret muzica-literar fără să arăt că în „Grădină Raiului Folcloric” , alături de Maria Mădălina Lupu, au mai fost flori care bat cu suces la poarta afirmării, exp: Georgiana Monete - Locul I, (o voce de excepție, un stil pur gorjenesc, interpretare superbă, prezența scenica deosebită), Elenă Simoiu (un vlăstar crescut pe Ialomița
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1438190489.html [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
fie azi profesor de filozofie cine a învățat să predea filozofie materialist dialectică, marxism, leninism, Anti-Dühring, Capitalul și celelalte elucubrații anexe filozofiei bolșevice, securiste, comuniste... ideologii în fapt?! De aceea, iată modelul, în context comparativ: interpreta de muzică populară și folclorică Maria Șalaru! Este profesoară de canto muzică populară la Școala Populară de Arte și Meserii din Bacău, unde a reunit trei grupuri constituite din cei mai talentați elevi, „Boboceii”, „Floricica” și „Flăcăii”, participând cu ei la spectacole, emisiuni de televiziune
MARIA ŞALARU CU „BOBOCEII” DE LA BACĂU ÎNFLORESC GRĂDINA PALATULUI ELISABETA LA 10 MAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1494913490.html [Corola-blog/BlogPost/347124_a_348453]
-
născut din cultura sătească a înaintașilor, ales, cultivat și fructificat, cu sfântă dragoste, de către ei! Sunt foarte rare în ambitusul folclorului contemporan preocupările sădirii florilor spirituale, copiii noștri mirabili...! Ne situăm într-un punct de declin al muzicii populare și folclorice, iar dacă nu vor fi îngrijite aceste flori, vor invada incontrolabil artificialitatea, managementul muzical cu orice preț, amatorismul... Dacă mugurii de azi nu vor încolți într-o grădină cu sol veritabil, așa cum se ocupă să se întâmple talentata și harnica
MARIA ŞALARU CU „BOBOCEII” DE LA BACĂU ÎNFLORESC GRĂDINA PALATULUI ELISABETA LA 10 MAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1494913490.html [Corola-blog/BlogPost/347124_a_348453]
-
În nici o altă parte a țarii repertoriul Anului Nou nu cunoaște o atât de mare varietate și bogăție de manifestări folclorice că în Bucovina. Transmise pe cale orală din generație în generație, într-o permanentă schimbare și înnoire, atât ca funcție cât și ca mod de realizare artistică, obiceiurile tradiționale bucovinene legate de Anul Nou au ajuns până în zilele noastre ca niște
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
Muzeul Național al Țăranului Român, propun publicului un spectacol în cadrul căruia se vor succeda segmente reprezentative ale culturii românești atât din țară, cât și din afara granițelor: Corala bărbătească „Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului, formațiile „Dor Bucovinean” (de dans) și „Perla” (vocal folclorică) ale Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești Cernăuți, Ucraina, precum și artiștii: Lia Lungu, stabilită în SUA, și Costel Busuioc, câștigător, în 2008, al concursului Hijos de Babel, Spania. „Pe aripile culturii române” se înscrie, totodată
Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” începe joi, 15 ianuarie, seria acţiunilor culturale ale anului 2015 by http://uzp.org.ro/institutul-eudoxiu-hurmuzachi-incepe-joi-15-ianuarie-seria-actiunilor-culturale-ale-anului-2015/ [Corola-blog/BlogPost/93950_a_95242]
-
peste doi ani să refuze statutul de solistă de muzică populară, preferând pe cel de coristă profesionistă în Corului Operei Române tot din Timișoara iar aici se va statornici, până la pensionare - o pensionare după care aportul ei în viața muzicală folclorică românească nu încetează, continuând cu prestații solistice în concerte și spectacole. Profesoară cu vocație, de canto popular la Centrul de cultură și artă al județului Timiș - Școala de Arte din Timișoara, Ana Pacatiuș a cizelat generații de candidați la mirajul
ANA PACATIUŞ. DOINA SEMĂNATĂ ÎN MITUL IUBIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1476863718.html [Corola-blog/BlogPost/364760_a_366089]
-
Timișoara, Ana Pacatiuș a cizelat generații de candidați la mirajul scenei, iar îndelungul unei roditoare vieți de artist a scos la lumină un bogat filon de cântece bănățene autentice, a descoperit și cules de prin satele din Banat un material folcloric patrimonial pe care l-a fructificat în repertoriul ei de cântece alese și aurorale. A cântat pretutindeni pe scenele din țară, la radio și tv, a făcut imprimări la Casa de discuri „Electrecord“ din București, a efectuat turnee de concerte
ANA PACATIUŞ. DOINA SEMĂNATĂ ÎN MITUL IUBIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1476863718.html [Corola-blog/BlogPost/364760_a_366089]