5,879 matches
-
Badea, Mihai Gadea și Victor Ciutacu”. Declarația i-a luat prin surprindere pe jurnaliștii antenelor, dar a stârnit amuzamentul și apalauzele publicului, care și-a imaginat imediat cum ar arăta cei trei în costum popular, căntând și dansând pe muzica folclorică. TVR și-a adjudecat aseară 15 premii A.P.T.R. acordate celor mai bune producții de televiziune ale anului 2010. Printre aceastea, Dan Bittman a ridicat premiul pentru Divertisment câstigat cu emisiunea „Dănutz SRL”, Luca Niculescu a fost premiat cu distincția
Iuliana Tudor a câștigat pentru a doua oară premiul A.P.T.R. () [Corola-journal/Journalistic/26234_a_27559]
-
școlii alopate de la București, Charles Laugier nu a închis ochii la variantele alternative de terapie pe care lea întîlnit în populația oltenească. Așa se explică de ce medicul a devenit un veritabil etnograf ce a strîns o bogată documentație despre leacurile folclorice găsite `n sate. Convingerea care îi însuflețea cercetarea nu era străină de rădăcinile franceze, căci Laugier era încredințat că românii sunt descendenții direcți ai celților, ba mai mult că, în mijlocul românilor, oltenii reprezintă nucleul superior al celto-dacilor latinizați, un neam
În mintea babelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2766_a_4091]
-
România literară, „Limbă și literatură”, „Orizont“, „Studii și cercetări de lingvistică“, „Caietele «Mihai Eminescu»”, „Buletinul Filialei Ploiești a Societății de Științe Filologice din România”, „Al cincilea anotimp“ (Oradea). Editorial, a debutat cu o antologie comentată: M. Eminescu, Poezia de inspirație folclorică (1982). Bibliografia lui Ștefan Badea este întregită de lucrări filologice, precum: Mihail Sadoveanu, Hanul Ancuței, Editura Albatros, București, 1985; Semnificația numelor proprii eminesciene, Editura Albatros, București, 1990; Biografia poeziei eminesciene. Constituirea textului poetic, Editura „Viitorul Românesc”, București, 1997; Dicționarul limbii
In memoriam Ștefan Badea () [Corola-journal/Journalistic/2787_a_4112]
-
Teodorescu Lăură Un festival folcloric va fi organizat săptămâna viitoare, în Ținutul Pădurenilor din județul Hunedoara. Pentru ediția cu numarul XXXI a festivalului dedicat lui Dragan Muntean, pădurenii așteaptă oaspeții cu muzica, joc și vizite la casa memoriala a acestuia. Festivalul începe vineri, 27 iulie
Ținutul Pădurenilor, gazda festivalului dedicat lui Drăgan Muntean by Teodorescu Laura () [Corola-journal/Journalistic/22315_a_23640]
-
este lor „în vreun sat”, „gură-n gură”, după contopește în meditație erotică lucidă personajul cel mai activ și mai căsătorie, apropiind acest final de cel al aspirații milenare spre unire ale unor interiorizat, Dionis. Dragostea lui basmului de inspirație folclorică, Călin - individualități și năzuințe reîncarnate „dureros de dulce”, puterea de a trăi file din poveste, ce aparține aceleiași măcar în „vis” și afirmă facultatea romantic iubirea ca pe o oră fanatică perioadă de creație. acestei iubiri de a sfărma inerțiile
Mihai Eminescu "Sărmanul Dionis". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/87_a_52]
-
respectul. El ar fi vrut ca și la noi (ca, de exemplu, în Anglia) formele istorice medievale să nu fi fost brutal desființate, ci mereu împrospătate de spiritul modern[44]. Eminescu a exprimat un autohtonism realist, de nuanță cultă și folclorică în același timp, dar a fost și de un modernism surprinzător, scrutând viitorul cu idei încă neexprimate de alții, cu idei care aveau să vină. Evul Mediu românesc ilustrat de Eminescu - dacă se face abstracție de metodele de abordare diferite
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
sunt trecute pe marginea unor liste scrise pe fețele de mese care rămвn să fie date la spălat. Oricât ne-am strădui, paradoxul chelului, despre care оmi spunea un оnțelept de la Curtea de Argeș, academicianul Gheorghe Păun, este un fenomen. Оn interpretare folclorica actorului nostru deși оi lipsește strategia de necesitate, оși dorește să aibă ceva care nimănui nu-i este util. Congres? Fie, dar nu e cazul să spălăm banii contribuabilului romвn оn mașinăria diabolica marca congres unde se vor introduce listele
Chelului îi lipseşte tichia de mărgăritar [Corola-blog/BlogPost/92634_a_93926]
-
Sextil Pușcariu, acesta nu-i lucrul cel mai important. Principalul pentru colectivul de redacție este ca publicația să-și urmeze obiectivul prioritar propus de la primii pași - recuperarea adevărului istoric privind trecutul și prezentul Bucovinei, a valorilor culturale, religioase, a tezaurului folcloric, artei și literaturii românilor bucovineni. De menționat că pe tot acest parcurs restituirea trecutului n-a fost transformată într-o vale a plângerii, adică în interminabile tânguieli pentru ce-am avut și ce-am pierdut. Dimpotrivă, deschizând arhivele, „Glasul Bucovinei
„GLASUL BUCOVINEI” – DOUĂ DECENII DE REZISTENŢĂ ŞI TENACITATE [Corola-blog/BlogPost/92766_a_94058]
-
oră mai târziu, pe scenă vor urca Ovi și Paula Seling, iar programul va fi continuat la 01:30 de un spectacol susținut de Ansamblul Junii Sibiului, cântăreața de muzi că populară Mariana Anghel și invitații săi și un spectacol folcloric cu obiceiuri specifice perioadei sărbătorilor”, spun organizatorii. Primarul Klaus Johannis va urca pe scenă la miezul nopții și va număra ultimele secunde ale acestui an după care deasupra Sibiului se va profila un superb foc de artificii. Tinerii au hotărât
concerte, petreceri și artificii în tot orașul [Corola-blog/BlogPost/98392_a_99684]
-
unic de culturi și interpretări, inspirat de Maria Tănase. Pe scena Roots Revival, folclorul românesc devine unul universal, iar cântecul Mariei o limbă pe care o putem înțelege cu toții. Sunetul pur. Incursiunea Roots Revival aduce împreună improvizația de jazz, temele folclorice din țările de origine ale muzicienilor și compoziții originale. Totul într-o călătorie dus-întors între Est și Vest. Instrumentele lor tradiționale - ney, duduk sau oud - trasează tuse puternice în culori de pe alte continente, iar vocile Monicăi Mădaș și Mariei Casandra
Roots Revival Romania – Colors of Maria- Turneu național în 10 orașe [Corola-blog/BlogPost/98567_a_99859]
-
în perioada interbelică, atât solidaritatea, bunăstarea occidentală, cât și duhovnicia, sobornicia orientală, ortodoxă. Rezultatul acestui proiect național cultural, mimetic după cum se știe, a eșuat 1940 și nici azi nu-i de bun augur. Țiganii rromi sunt numai un element nou, folcloric, dar la fel de artificial ca și maimuțăreala culturală occidentală din Vechiul Regat. Dacă vor în UE moldo-valahii trebuie să reabiliteze, să urmeze Școala Ardeleană, să înceapă dialogul cu Roma. www.viorel-roman.ro http://viorel-roman-bremen.over-blog.de/ Bremen la 1 mai 2009
ŢIGANIZAREA ROMÂNILOR de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890]
-
vedea cu Exit Oz și Baba Dochia, cu accentul pe Exit Oz. De ce? Pentru că în momentul de față, formația timișoreană produce cea mai originală muzică românească (după noi), în care jazz-ul contemporan se împletește cu elemente psihedelice și motive folclorice, dând naștere unui gen aparte, de-a dreptul explorator și specific doar lor. 25-26 septembrie/ ora 22:00 Acces: 15 lei înainte, 10 lei după ora 2:00 I Feel Good - Pure Music Party @ Diesel Club Cei de la Diesel vă
City Party [Corola-blog/BlogPost/98982_a_100274]
-
de explorare a rădăcinilor muzicale pe Theodosii Spassov, muzicianul bulgar care a readus în sfera muzicii contemporane unul dintre cele mai vechi instrumente din lume, cavalul. Spectacolul se dorește o inedită expunere a muzicii lui Bela Bartok, aducând alături de comorile folclorice culese de compozitor suflul nou al incantației heterofonice. Biletele pentru „Incantations for Bela Bartok” se găsesc deja în vânzare la casa de bilete a Operei Maghiare din Cluj Napoca, birourile Diesel Club (Piața Unirii 10) și online, în rețeaua Eventim (www
Coolt-week! [Corola-blog/BlogPost/99002_a_100294]
-
si 55 de lei în mai și în ziua concertului. A doua: Culese din Cartier tocmai ce a lansat Fantome, cel mai nou proiect și cel mai diferit că și sound. Deși, de obicei, conceptul Culese din Cartier abordează sunetul folcloric românesc, Fantome atacă, de această dată, o direcție lăutăreasca urbană și nostalgica. Fantome înseamnă Vlad, de 25 de ani, si Bogdan, de 27 ani, doi producători muzicali super țări din București. Soundcheck Fest are 021 în coadă. 021 vine de la
Festivalul Soundcheck 021 Fest 2015 Bucuresti [Corola-blog/BlogPost/99050_a_100342]
-
de explorare a rădăcinilor muzicale pe Theodosii Spassov, muzicianul bulgar care a readus în sfera muzicii contemporane unul dintre cele mai vechi instrumente din lume, cavalul. Spectacolul se dorește o inedită expunere a muzicii lui Bela Bartok, aducând alături de comorile folclorice culese de compozitor suflul nou al incantației heterofonice. Teodora Enache a creat, de-a lungul timpului, parteneriate artistice unice, cu artiști precum Stanley Jordan, Benny Rietveld , Guido Manusardi , Darius Brubeck, Johnny Răducanu, Marius Mihalache și foarte mulți alții. Proiectul pe
„Incantations on Bela Bartok” cu Teodora Enache și Theodosii Spassov [Corola-blog/BlogPost/99081_a_100373]
-
Proiectul pe care îl lansează acum, împreună cu Theodosii Spassov, este, în fapt, recrearea unei întâlniri muzicale atât de obișnuită, cu secole în urmă, în spațiul Dunărean. Aici, vocea și cavalul au fost dintotdeauna parteneri în doine, hore și alte melosuri folclorice. Celor doi li se va alătura un ansamblu de percuție care va sprijini improvizația explozivă, vocală și instrumentală. “Întâlnirea mea cu Theodosii Spassov e jumătate destin, jumătate voința mea de a fi alături de un muzician absolut excepțional. L-am descoperit
„Incantations on Bela Bartok” cu Teodora Enache și Theodosii Spassov [Corola-blog/BlogPost/99081_a_100373]
-
sonor creat, imperceptibil în viață lo-fi cotidiană. Nu observi doar, ci produci la rândul tău particule de peisaj sonor; creezi propria ta partitura. Întregul proces te-ndeamnă să te întrebi din ce in ce mai subtil: „Ce aud?” " (Maria Balabas) Ce se aude? Sunete folclorice vechi înregistrate de Constantin Brăiloiu în primele sale campanii etnografice, preluate din arhiva Muzeului de Etnografie din Geneva. Adică: solz de pește, frunză de liliac, cimpoi, bucium, flageolet și bocete. Este prima instalație de sunet din România, prin care Gheorghe
Pădurea de sunete [Corola-blog/BlogPost/99404_a_100696]
-
dar care au rămas prin mesajul profund uman. Un exemplu în acest sens este colinda „Mândru-și cântă-un cerb în codru”, care se poate auzi în timpul acestor sărbători la Vadu Izei. Tot în seara de Crăciun debutează și Viflaimulteatru folcloric religios jucat de cete de feciori, în care se prezintă momentul apariției magilor și al păstorilor, cei care vestesc nașterea lui Isus Hristos și conflictul cu împăratul Irod. La Anul Nou și Bobotează se construiesc măști cu dimensiuni de până la 1
Tradiții Maramureșene [Corola-blog/BlogPost/99431_a_100723]
-
este cel puțin bogat, istoricul trupei cântărește de cel puțin două ori mai mult. Luni, pe 6 Februarie, Seara Folk obișnuită din Expirat se transformă într-o călătorie în timp, din 1992 până în prezent. O călătorie prin balade haiducești, prelucrări folclorice, cântece sociale, parodii și cântece de suflet. O călătorie prin cei 20 de ani de când Trupa Karma este alături de noi. O călătorie care ia forma celui mai important concert aniversar al lor de până acum - cel de 20 de ani
Concert aniversar Karma [Corola-blog/BlogPost/99712_a_101004]
-
Atelier de bijuterii de ceramică 16.00 -19.00 Ateliere de pictură cu VivArt 18.00 - Recitakl al Formației Peregrinii Parcul Rozelor 19.30 - Spectacol de Folclor, în deschidere va cânta fanfara “Timișoara Big Band” 20.15 - Spectacol al Ansamblului folcloric GEMP School of Dance and Cia (Brazilia); mai apoi spectacol folcloric susținut de Ansamblul “Timișul” cu participarea soliștilor vocali Stana Izbașa, Carmen Popovici Dumbrava, Luminița Jucu, Doriana Talpeș, Adrian Stâncă, Dumitru Stoicănescu și Dumitru Teleaga Piața Victoriei 19.00 - Festivalul
Zilele Timisoarei 2013 [Corola-blog/BlogPost/97785_a_99077]
-
pictură cu VivArt 18.00 - Recitakl al Formației Peregrinii Parcul Rozelor 19.30 - Spectacol de Folclor, în deschidere va cânta fanfara “Timișoara Big Band” 20.15 - Spectacol al Ansamblului folcloric GEMP School of Dance and Cia (Brazilia); mai apoi spectacol folcloric susținut de Ansamblul “Timișul” cu participarea soliștilor vocali Stana Izbașa, Carmen Popovici Dumbrava, Luminița Jucu, Doriana Talpeș, Adrian Stâncă, Dumitru Stoicănescu și Dumitru Teleaga Piața Victoriei 19.00 - Festivalul Blues pentru Timișoara: Vor cânta Big Tonez, Tom White, Mircea Bunea
Zilele Timisoarei 2013 [Corola-blog/BlogPost/97785_a_99077]
-
a luat amploare, a devenit tot mai cunoscut, căpătând în același timp experiență și prestigiu. Acest festival este cu adevarat internațional, deoarece la acest important eveniment cultural au participat, incepand cu prima ediție și până în prezent, o mulțime de ansambluri folclorice din diferite țări ale lumii, spectatorii gălățeni având ocazia să urmărească “pe viu” frumusețea cântecelor și dansurilor populare interpretate de artiști din Republică Moldova, Bulgaria, Italia, Croația, Rusia, Ucraina, Georgia, Polonia, Macedonia, Turcia etc. Începând cu anul 2011, Festivalul Internațional
Festivalul Internaţional de Folclor „Doina Covurluiului” [Corola-blog/BlogPost/98020_a_99312]
-
frumusețea cântecelor și dansurilor populare interpretate de artiști din Republică Moldova, Bulgaria, Italia, Croația, Rusia, Ucraina, Georgia, Polonia, Macedonia, Turcia etc. Începând cu anul 2011, Festivalul Internațional de Folclor “Doina Covurluiului” este membru CIOFF (Consiliul Internațional al Organizațiilor de Festivaluri Folclorice) și este inclus în calendarul evenimentelor organizate sub egida acestui for cultural internațional. În urmă aderării la CIOFF, Centrul Cultural “Dunărea de Jos” beneficiază de ajutor calificat în vederea organizării unui festival de talie internațională. Festivalul se desfășoară sub formă de
Festivalul Internaţional de Folclor „Doina Covurluiului” [Corola-blog/BlogPost/98020_a_99312]
-
Elenă” - Bulgaria, “Gusad”Cipru de Nord, “Fen Bladi” - Algeria, “Kablovi” - Șerbia, “Budo Tomovic” - Muntenegru, “Ioakim Lioulias” - Grecia, “Veselia” - Republică Moldova, “Mindia” - Georgia, “Bystrina” - Slovacia. În plus, în fiecare seară vor fi recitaluri cu artiști consacrați ai muzicii populare românești: Ansamblul Folcloric “Doina Covurluiului” din Galați; “Lăutarii” din Chișinău; Gelu Voicu și taraful “Lăutarii din Teleorman”; Mioara Velicu; Nicolae Glib; Ion Palade; Maria Ionescu Căpitănescu. În zilele de 15, 16, 17, și 18 august 2013, incepand cu orele 19.00, gălățenii dornici
Festivalul Internaţional de Folclor „Doina Covurluiului” [Corola-blog/BlogPost/98020_a_99312]
-
vor răsuna pentru sibieni, trecerea dintre ele fiind făcută cu ajutorul naiului. Scopul concertului este de a deschide noi drumuri naiului românesc, într-o manieră modernă universală și de a demonstra că limitele acestui instrument nu se opresc la mediul muzical folcloric, mergând mult mai departe de limitele imaginației noastre. Atmosfera evenimentului va fi una specială, atât datorită muzicii, cât și datorită elementelor tehnice spectaculoase, costumelor speciale și decorurilor. De asemenea, concertul va include și momente surpriză pentru toți cei prezenți. Simply
“Povestea Naiului” spusă de Radu Nechifor [Corola-blog/BlogPost/98077_a_99369]