1,316 matches
-
Unii cercetători sunt redactori-șefi, redactori-șefi adjuncți sau membri în colectivele redacționale ale unor publicații academice, universitare ori profesionale, atât din țară, cât și de peste hotare. După ce au alcătuit unul dintre cele mai bogate fonduri de documente etnofolclorice din țară, cercetătorii folcloriști au trecut la realizarea unor monografii tematice, unele vizând zone precum valea Șomuzului Mare sau Tecuciul, altele privind obiceiuri și ceremonialuri calendaristice ș.a.m.d. Totodată, rezultatele cercetărilor sunt prezentate în ședințe de comunicări lunare, în sesiuni științifice anuale, cu
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
IONICĂ, Ion I. (25.VI.1907, Zărnești, j. Brașov - 1947), folclorist. Este fiul Paulinei (n. Moșoiu) și al lui Ioan Ionică, inginer. Face studii universitare de filosofie și drept la București (1926- 1929). Își ia doctoratul în sociologie (1940) tot la Universitatea din București, cu teza Dealu Mohului. Profesor la Brașov
IONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287596_a_288925]
-
, Alexandru (8.VIII.1906, Medgidia - ?), folclorist, istoric literar și publicist. Urmează școală primară în localitatea natală, apoi liceul la Constantă și la Silistra (bacalaureat în 1926). Absolvent al Facultății de Litere din București (1930), își susține doctoratul tot la București (1936). Din 1928 până în preajma celui
IORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
, Petru (22.V.1907, Adâncata, j. Suceava - 1984, Palermo, Italia), folclorist și istoric literar. Urmează școală primară în localitatea natală, iar gimnaziul și liceul la Suceava, luându-și bacalaureatul în 1925. Face studii de filosofie la Universitatea din Cernăuți (1929-1933) și de specializare la Scoala Română din Romă (1934-1936). Funcționează mai
IROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
etnic culege și publică interesante florilegii (Așa cântat! Cântece populare istroromane - Cânți popolari istroromeni, 1936, Îl canto popolare istroromeno, în „Ephemeris dacoromâna”, 1940, Grâi și băsmuire cirebiră, 1940, Alte cântece populare istroromane, 1940). Lucrarea de referință a activității sale de folclorist o constituie Caracterul poeziei populare (1937), încercare de sinteză, cu puncte de vedere originale, asupra statutului textului folcloric și a trăsăturilor sale definitorii. Demnă de relevat este ideea existenței unui „limbaj social” - un fel de tipare colective -, în care se
IROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
învățători, preoți și profesori din lumea satelor. Este prima revistă de folclor muzical din România și a reușit să tipărească în două decenii aproximativ două mii de texte și melodii. Pe lângă textele propriu-zise, sunt inserate utile medalioane despre o serie de folcloriști, semnate de Gh. N. Dumitrescu-Bistrița, G.T. Niculescu-Varone și C. Ciobotea. În afara numeroaselor semne de prețuire primite de la personalități din țară (între alții, Simion Mehedinți, N. Iorga, Adrian Maniu, I. Simionescu, V. Bogrea, Sabin Drăgoi), I. s-a bucurat de popularitate
IZVORASUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287660_a_288989]
-
ISPIRESCU, Petre (27.XI.1830, București - 21.IX.1887, București), folclorist și prozator. S-a născut în mahalaua bucureșteană Pescăria Veche, unde tatăl său, Gheorghe, avea o frizerie. Mama, Elena, de origine transilvăneană, era, se pare, o povestitoare neîntrecută. De la părinți, de la calfele și clienții tatălui său, I. a putut asculta
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
documentate. Scrierile sale de evocare a unor momente și personalități din istoria națională sunt o dovadă a aderării la ideile avansate ale momentului. Nefiind încă formulată o metodă unitară de culegere a folclorului, I. s-a transformat în fapt din folclorist în povestitor. Influențat de principiile lui Hasdeu, el indică totuși sursa și data culegerii, chiar dacă basmul a fost scris după mai mulți ani de la ascultare, iar jocurile de copii, ghicitorile și proverbele le transcrie cu mai multă rigoare. Deși a
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
1958, 7; Traian Ionescu-Nișcov, Corespondența dintre Jan Urban Jarník și Petre Ispirescu, RITL, 1963, 3-4; Al. Dobre, Petre Ispirescu - 80 de ani de la moarte, REF, 1967, 6; Vrabie, Folcloristica, 136-142; Ist. lit., III, 905-910; Bârlea, Ist. folc., 156-165; Virgiliu Ene, Folcloriști români, Timișoara, 1977, 56-65; Constantin Noica, Sentimentul românesc al ființei, București, 1978, 112-145; Dicț. lit. 1900, 457-458; Eugen Todoran, „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”, model constitutiv al basmului, „Dacoromania”, 1981-1982; Aura Matei Săvulescu, Utopia nemuririi, București, 1984; Virgiliu
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
, Efim (18.X.1939, Petrești, j. Ungheni - 5.I.1993, Chișinău), folclorist. Este fiul lui Vasile Junghietu, țăran. Face școala primară și liceul la Ungheni (1947-1958). După absolvirea Facultății de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1963), devine cercetător științific în Secția de folclor a Institutului de Limbă și Literatură al
JUNGHIETU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287678_a_289007]
-
populare moldovenești, Chișinău, 1975. Antologii: Cântece populare de dragoste, introd. edit., Chișinău, 1977; Strigături, amintiri și scrisori versificate, introd. edit., Chișinău, 1978; Proverbe și zicători, introd. edit., Chișinău, 1981; Cât îi Maramureșul, Chișinău, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: Grigore Botezatu, Folcloristul Efim V. Junghietu, „Revista de etnologie”, 1995, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 289; Datcu, Dicț. etnolog., II, 29-30. Gr.B.
JUNGHIETU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287678_a_289007]
-
, Grațian (19.IX.1929, Câmpulung Moldovenesc), folclorist și istoric literar. Învață la Liceul „Dragoș Vodă” din localitatea natală (1941-1949) și face studii universitare de filologie la Cluj (1949-1953). Funcționează ca profesor de limba și literatura română la Vama, în județul Suceava (1953-1954), și la Câmpulung Moldovenesc (din
JUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287677_a_289006]
-
Ungaria - 18.I.1943, Timișoara), traducător și publicist. Ca elev al liceului din Salonta, apoi ca student la drept, a participat la anchetele dialectologice și la culegerile de folclor literar, organizate la Salonta de secția maghiară a alianței internaționale a folcloriștilor, Folklore Fellows. Debutează în revista „Magyar Nyelvőr” cu articole de lexicologie dialectală (1916). După primul război mondial se stabilește la Oradea, unde participă la activitatea societății „Cele trei Crișuri”. Român după mamă, își semnează scrierile, începând cu anul 1934, și
KERESZTURY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287709_a_289038]
-
, Victor (2.VI.1933, Lipcani, j. Edineț), folclorist. Este fiul Olgăi și al lui Mihail Gațac. A absolvit Facultatea de Litere a Universității de Stat din Chișinău (1955) și a făcut aspirantura la Institutul de Literatură Universală al Academiei Ruse. A fost colaborator științific la secția de folclor
GAŢAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287173_a_288502]
-
studiul Legenda Meșterului Manole, publicat în „Arhiva” (1932), capitolele fiind intitulate O mențiune în Spania despre legenda românească, O variantă rumeliotă publicată în Italia, Valoarea documentară a legendei românești. Chiar și studiile lui filologico-lingvistice sunt interesante pentru istoric, literat și folclorist prin dezbaterile asupra limbii ca izvor istoric și tezaur de metafore și forme poetice. De aceea, până la un anumit punct, ca și în cazul lui B. P. Hasdeu, articolele și studiile lui G. sunt dificil de încadrat net într-o
GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
, Moses (17.IX.1856, București - 5.III.1939, Appleton, Marea Britanie), filolog, istoric literar, folclorist și memorialist. Este fiul cavalerului Abraham Emanuel Gaster, secretar, consul și însărcinat cu afaceri al Olandei la București, și al Finei Judith (n. Rubinstein), originară din Berdicev. Mama sa aparținea familiei care îl va da pe marele pianist Arthur Rubinstein
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
Gaster. Viața și opera sa, București, 1940; Artur Gorovei, Literatura populară, I, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, 1976, 219-232; Ștefan Pașca, Activitatea lui Moses Gaster în domeniul lingvisticii și al filologiei române, CLG, 1956, 1-4; Macrea, Lingviști, 137-152; Chițimia, Folcloriști, 273-326; Richard M. Dorson, The British Folklorists, București, 1968, 273-276; Vrabie, Folcloristica, 236-237; Ion Mușlea, Cercetări etnografice și de folclor, I, îngr. și introd. Ion Taloș, București, 1971, 201-213; Bucur, Istoriografia, 104-113; Ist. lit., III, 862-874; Bârlea, Ist. folc., 260-264
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
GEORGESCU, Ioan (16.III.1889, Scoreiu, j. Sibiu - 4.III.1968, București), publicist, folclorist și traducător. Este fiul Anei (n. Cârstea) și al lui Ioan Georgescu, dascăl. A urmat școala primară din Scoreiu, apoi cursurile Seminarului Greco-Catolic din Blaj, completându-și studiile teologice la Budapesta (1908-1911, 1914-1916) și la Institutul Teologic Superior „Sfântul Augustin
GEORGESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287219_a_288548]
-
Wexler; 14.XI.1898, Iași - 2.X.1944, Auschwitz), poet și eseist. S-a afirmat în literatura franceză sub numele Benjamin Fondane. Tatăl său, Isaac Wechsler, era meseriaș și agent de asigurări, iar mama sa, Adela, era sora scriitorului și folcloristului Moses Schwarzfeld, colaborator al revistei „Contemporanul”. Frumoasa bibliotecă a bunicului după mamă îi va reveni lui F., trezind în el „nevoia unei lumi mai frumos trăite”. „Am moștenit-o ca s-o continui”, va declara el cu mândrie juvenilă în
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
cu supraviețuirile trecutului, istoriei i-ar reveni să reconstituie ceea ce uitarea a lăsat În Întuneric și nemișcare. Ultimele decenii Însă tind să modifice perspectiva și să remodeleze acțiunea specialiștilor În domeniul socioumanului. Supraviețuirile interesează tot mai mult nu numai pe folcloriști, pe etnologi, ci și pe istoricii religiilor și pe antropologi (legendele, basmele, baladele). Prin istoria religiilor, experții În studiul istoriei se implică așadar direct În recuperarea sensului istoric al unor procese și fapte considerate, În mod tradițional, mai degrabă anistorice
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
, Gh. [eorghe] N. (5.IX.1895, Bistrița, j. Mehedinți - 2.II.1992, Bistrița, j. Mehedinți), folclorist. Este fiul Alexandrei (n. Gămănescu) și al lui Nicolae Dumitrescu. Urmează un an la Liceul „Traian” din Turnu Severin, apoi va absolvi Seminarul „Sf. Nicolae” de la Bistrița, județul Vâlcea (1916). Devine inițial învățător suplinitor la Bistrița, județul Mehedinți, învățător la
DUMITRESCU-BISTRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286911_a_288240]
-
1968; De la Severin la vale, Drobeta-Turnu Severin, 1972. Repere bibliografice: „Izvorașul”. Douăzeci de ani (1 iunie 1919 - 1 iunie 1939) de activitate muzicală, publicistică și culturală. Glasuri de pretutindeni pentru „Izvorașul”, Bistrița - Mehedinți, 1939; Sabina Stroescu, Gheorghe Ciobanu, Un neobosit folclorist, REF, 1957, 2; Gh. N. Dumitrescu-Bistrița (1895-1995), Drobeta-Turnu Severin, 1995; Datcu, Dicț. etnolog., I, 245-246; Tezaur epistolar „Izvorașul”, I, îngr. Nicolae Chipurici, Drobeta-Turnu Severin, 2001. I.D.
DUMITRESCU-BISTRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286911_a_288240]
-
, József (2.II.1922, Brașov), folclorist și comparatist. Urmează studiile secundare la Brașov și Sfântu Gheorghe, iar pe cele universitare, la Universitatea din Cluj, unde susține și doctoratul. Devine cadru didactic universitar (1949-1953) și concomitent, din 1950, cercetător la secția clujeană a Institutului de Folclor al
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
Baladele populare ale lui Petrea Crețul Șolcan] (1974), Három testvér, kilenc sárkány [Ăi trei frați cu nouă zmei. Balade fantastice românești] (1976) și Rétek harmatában-Pe pârâu de rouă (1985) se remarcă nu numai prin performanța traducătorului, dar și prin aportul folcloristului care relevă specificul baladelor și colindelor românești, comparându-le cu cele maghiare. Într-un volum consacrat cântecului bătrânesc, Balladák földjén. Válogatott tanulmányok, cikkek [Pe pământul baladelor. Culegere de cercetări cu privire la balada populară] (1977), un capitol aparte este rezervat cercetărilor comparate
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
, Iulian (27.I.1948, Sofia, j. Soroca), poet, prozator, dramaturg și folclorist. Este fiul Anei și al lui Ion Filip. A absolvit Universitatea Pedagogică „Alecu Russo” din Bălți (1970), făcându-și apoi aspirantura la sectorul de folclor al Secției de etnografie și studiul artelor de la Academia de Științe din Republica Moldova, unde între
FILIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287000_a_288329]