1,004 matches
-
vălului palatin dacă ne gândim că în timpul deglutiției vălul se ridică de 2,5 ori mai sus decât in timpul pronunției fonemelor, iar timpul menținerii lui în poziție înaltă este de două ori mai lung decât în cazul pronunției unor foneme izolate (88; p.144). În cazurile de deglutiție infantilă sau de anteriorizare a apexului lingual în pronunția unor foneme cu punct de sprijin prepalatal, se recomandă exercițiul următor. Copilul plimbă limba pe palat dinainteînapoi, rămânând în contracție maximă în poziția
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
timpul pronunției fonemelor, iar timpul menținerii lui în poziție înaltă este de două ori mai lung decât în cazul pronunției unor foneme izolate (88; p.144). În cazurile de deglutiție infantilă sau de anteriorizare a apexului lingual în pronunția unor foneme cu punct de sprijin prepalatal, se recomandă exercițiul următor. Copilul plimbă limba pe palat dinainteînapoi, rămânând în contracție maximă în poziția cea mai distală, după care înghite, apoi revine lent în poziția de repaus. Exercițiile se fac în 3-4 reprize
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
duratei și ritmului.Individualizarea sistemului de lucru în funcție de indicația terapeutică, de vârstă și de particularitățile psiho-motorii ale copilului. Antrenamentul muscular nu constituie o metodă izolată în cadrul tratamentului foniatric complex. El creează un fond muscular propice desfășurării exercițiilor de articulare a fonemelor. Aceasta nu înseamnă că fondul muscular odată obținut, antrenamentul muscular se întrerupe, ci din contră el se continuă pe tot parcursul tratamentului logopedic, înaintea fiecărei ședințe de lucru executându-se atât exerciții de respirație, de suflu, cât și de antrenament
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pentru găsirea posibilităților de adaptare a emisiei sonore la condițiile anatomice deficitare adesea și după operație. Metodologia folosită trebuie să abordeze un sistem particular de autoaferentație care să controleze și să fixeze experiența pozitivă. Materialul cu care se lucrează este fonemul, care este în același timp scop și mijloc de realizare, atribuindu-i în munca de corectare rol de stimul concretizat prin procedee intuitive în raport cu posibilitățile existente în limbajul copilului, cu nivelul lui fonematic și cu capacitățile psihice la care trebuie
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
corectat. 3. Etapa sintetică realizată prin demonstrație și imitație, prin cointeresarea senzorială a analizatorilor vizuali, auditivi, cutanați - excitanți necondiționați care devin condiție pentru realizarea efectului verbo-motor. Se adaugă elemente de condiționare din sistemul al doilea de semnalizare, cuvinte care cuprind fonemul de corectat inițial, medial și final, adăugând la elementele de condiționare și componenta semantică. 4. Etapa de fixare și automatizare corectă a pronunției fonemului prin feed-back-ul audiție-fonație, care se finalizează prin exerciții sub supravegherea directă a specialistului cu atenționarea comparativă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
efectului verbo-motor. Se adaugă elemente de condiționare din sistemul al doilea de semnalizare, cuvinte care cuprind fonemul de corectat inițial, medial și final, adăugând la elementele de condiționare și componenta semantică. 4. Etapa de fixare și automatizare corectă a pronunției fonemului prin feed-back-ul audiție-fonație, care se finalizează prin exerciții sub supravegherea directă a specialistului cu atenționarea comparativă a elementelor pozitive și negative (191; p.201). E. O atenție deosebită trebuie acordată controlului normal neuromuscular și coordonării musculaturii interesate în articulare. În
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a creierului (Bee, H., 1997, p. 114). Susținătorii punctului de vedere opus, cei care afirmă faptul că aptitudinile sunt dobândite, aduc și ei argumente experimentale. S-a demonstrat că până la vârsta de 8 luni, copiii sunt capabili să discrimineze toate fonemele (sunetele lingvistice) posibile în limbile globului (există un număr foarte mare de foneme, dintre care fiecare limbă utilizează maximum 35-40). Treptat, în intervalul 1-2 ani, copilul pierde capacitatea de a recunoaște alte foneme decât cele specifice limbii pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care afirmă faptul că aptitudinile sunt dobândite, aduc și ei argumente experimentale. S-a demonstrat că până la vârsta de 8 luni, copiii sunt capabili să discrimineze toate fonemele (sunetele lingvistice) posibile în limbile globului (există un număr foarte mare de foneme, dintre care fiecare limbă utilizează maximum 35-40). Treptat, în intervalul 1-2 ani, copilul pierde capacitatea de a recunoaște alte foneme decât cele specifice limbii pe care o aude în jurul său (Bee, H., 1997, p. 115). Aceasta sugerează că aptitudinile ar
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
luni, copiii sunt capabili să discrimineze toate fonemele (sunetele lingvistice) posibile în limbile globului (există un număr foarte mare de foneme, dintre care fiecare limbă utilizează maximum 35-40). Treptat, în intervalul 1-2 ani, copilul pierde capacitatea de a recunoaște alte foneme decât cele specifice limbii pe care o aude în jurul său (Bee, H., 1997, p. 115). Aceasta sugerează că aptitudinile ar fi rezultatul influențelor de mediu din perioada copilăriei timpurii. Ca de obicei în astfel de situații, adevărul se află undeva
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cuvintele? Legea efortului minim La fel cum cele mai bune glume sunt și cele mai scurte, cuvintele cel mai frecvent utilizate sunt cele mai scurte. George Zipf (1974) s-a specializat în studiul statisticilor limbajului la nivelul cuvintelor, literelor și fonemelor. Un rezultat foarte general este descoperirea unei relații inverse între frecvență și lungime. În acest sens, Zipf citează o estimare realizată de Kaeding asupra unui total de 11 milioane de cuvinte din texte în limba germană ce arată că un
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
populației supuse par să se fi integrat convenabil în societatea ariană; de pildă, șeful Dăsa este lăudat pentru că îi ocrotește pe brahmani (RV, VIU, 46,32). Căsătoriile cu femei autohtone lasă urme în limbă. Sanscrita vedică posedă o serie de foneme, în special consoanele cerebrale, pe care nu le găsim în nici un alt idiom indo-european, nici chiar în iraniană. E foarte verosimil că aceste consoane oglindesc pronunția aborigenilor în efortul lor de a învăța limba stăpânitorilor lor. Tot așa, vocabularul vedic
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de existență", nu a pregătit terenul unei istorii materiale a comunicării. Lingvistica saussuriană presupune existența unor legi ale sensurilor conținute în legile semnului; abstractizare constituită de natura sa și de suporturile înscrierii. Fără îndoială, se pune la socoteală materialul verbal, fonemul, iar semnificantul, imagine acustică a cuvîntului, îi împrumută acestuia materialitatea sa. Semiologia, prizonieră a analizei lingvistice și a gîndirii binare care îi este atașată, neutralizează din start producția, transportul și recepția semnelor. De adăugat că narcisismul structurii nu face parte
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
respectiv asocierea verbalului cu gesturi indicative eventual, chiar către elementele obiecte ființe etc. la care se referă conținutul mesajului); se remarcă, în acest sens, importanța actualizării prin exerciții, jocuri, în conversația cu preșcolarii a perechilor paronimice, cu rol în identificarea fonemelor (sunete cu funcție distinctivă): vezi exemple de tipul câine pâine, mare sare (eventual, având ca premisă jetoane cu imaginile corespunzătoare), car var sar (Sar să car var) , ,,mac în sac pentru gânsac"; De pe masă, sus pe casă,/E făină sau
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
și decodare/interpretare a unui mesaj, cât și în cea de codificare și transmitere a acestuia; procesul se realizează în condiții optime prin asimilarea, fixarea și actualizarea corespondențelor dintre semnele subsumate sferei oralului, respectiv sferei scrisului (vezi, de exemplu, corespondența foneme grafeme, intonație semne de punctuație etc.). Cu precădere în etapa preșcolarității, aceste elemente trebuie nuanțate în direcția conștientizării, de către copil, a posibilității de a comunica prin semne desene, litere etc. încărcate de semnificație. În acest sens, este necesară familiarizarea copiilor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
Durnovo formulează teoria dialectelor limbii ruse, prin studiul cărora se ajunge la teoria alternanței poziționale. De aici pornind, a doua generație de lingviști ai Școlii de la Moscova, între care Ruben Avanesov, V. Sidorov, Aleksander Reformațki sau Piotr Kuznețov dezvoltă teoria fonemului, un episod ce avea să se dovedească de-a dreptul fondator pentru fonologia modernă, înțeleasă ca domeniu de sine stătător. Școala Formală din Moscova și-a desfășurat perioada de activitate maximă în jurul anilor 1880-1890. În cadrul ei s-au format atât
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de Roman Jakobson și aplicat la sistemul cazual al limbii ruse. Troubețkoy pune tot atunci bazele identificării domeniului morfologiei fonetice ca disciplină individuală, sub titulatura de MORFONOLOGIE, lansând de fapt în lumea lingviștilor problema generală a studiului interrelațional. Desigur, teoria fonemului elaborată la Praga avea să difere de cea existentă deja pe același subiect, la acea dată, la Moscova. Semnificativ rămâne faptul că cei mai importanți specialiști ai Cercului Lingvistic de la Praga au fost formați de către Școala de la Moscova, unde au
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și decodificarea semnalului verbal. Vocea poate fi percepută la nivele de intensitate mai mici, pe când înțelegerea vorbirii depinde de complexitatea cuvintelor îmonosilabice, bisilabice, sintagme, propoziții, fraze) și se realizează la o intensitate ceva mai mare, deoarece în decodarea sonoră a fonemelor este necesară discriminarea sunetelor tranzitorii cu spectre de frecvențe și intensități cu viteză mare de variație, ce solicită senzorial un număr mare de fibre nervoase. (12, 225) Inteligibilitatea mesajului sonor verbal crește direct proporțional cu intensitatea sonoră a emisiei fonemice
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
examinator. (12, 225) Indicele de articulare Curbele de inteligibilitate exprimă variația procentului de cuvinte înțelese în funcție de intensitate, dar nu redau analitic contribuția restantului auditiv pe fiecare frecvență la înțelegerea mesajului vorbit, având în vedere aportul diferit al frecvențelor în constituirea fonemelor, cum ar fi contribuția frecvențelor înalte în constituirea consoanelor și implicit pentru inteligibilitate. (12, 225) Spectrul sunetelor vorbirii se exprimă în relație cu audiograma tonală, ca pragurile auditive pe frecvențele dominante corespunzătoare pentru fiecare din tipurile de foneme astfel: zona
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
în constituirea fonemelor, cum ar fi contribuția frecvențelor înalte în constituirea consoanelor și implicit pentru inteligibilitate. (12, 225) Spectrul sunetelor vorbirii se exprimă în relație cu audiograma tonală, ca pragurile auditive pe frecvențele dominante corespunzătoare pentru fiecare din tipurile de foneme astfel: zona A domeniul frecvențelor fundamentale, zona B domeniul vocalelor, zona C domeniul consoanelor sonore, zona D domeniul consoanelor surde, formând în ansamblu o arie cu aspect de „banană'. (fig. 1.14) Indicele de articulare reprezintă proporția cu valoare între
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
sub curba audiometrică îmetodei numărării punctelor a lui Pavlovici). (figura 1.15) Indicele de articulare al subiectului care are audiograma tonală liminară aude X de puncte va fi de X/100, adică nu vor putea fi auzite decât X% din fonemele vorbirii. Indicelui de articulare (IA) are valoare prognostică înainte și după protezarea auditivă și permite conștientizarea pacientului asupra efectului hipoacuziei în înțelegerea mesajului vorbit. (225) Metoda Weber-ului vocal Proba Weber vocală permite confirmarea lateralității urechii afectate în cazul în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
emis la nivelul cavităților faringiene, orale și nazale prin care i se conferă o structură fonetică prin procesele de rezonanță nazosinusală și toracică, ocluzie sau îngustare a canalului de articulare îbilabial, labiodental, dento-lingual, ante și retropalatal). Modificările profilului acustic al fonemelor sunt datorate fie tulburărilor de fonație laringiene sau tulburărilor modulării articulatorii oro-nazale. I.3.1. Clasificarea metodelor de explorare a fonoarticulării Tehnicile de explorare a aparatului de fonoarticulare cuprinde metodele de explorare din sfera ORL și chirurgiei buco-maxilo-faciale clinice și
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
plan transversal și frontal, permite vizualizarea controlului diafragmului și mușchilor respiratori în timpul fonației, iar profilul laringofaringobucal sagital permite studiul comportării orificiului bucal, cavității bucale, vălului palatin, cavității faringiene în întregime, laringelui și traheei în actul de fonație și articulare a fonemelor. (102, 198) I.3.3. Metode de explorare electrofiziologică a fono-articulării Electroglotografia fonatorie Electroglografia reprezintă o tehnică noninvazivă de evaluare a activității fonatorii laringiene prin măsurarea variațiilor de impedanță electrică produse prin vibrațiile corzilor vocale în timpul vorbirii sau cântatului. (102
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
printr-un program etapizat al exersării vorbirii. Deficitul predominant receptiv impune stimularea asociativă a percepției asociația dintre sunet și imaginea vizuală în oglindă, ilustrată sau simulată pe Introducere în recuperarea tulburărilor de comunicare verbală 91 calculator a engramei fonoarticulării a fonemelor, asociația dintre sunet și vibrațiile laringiene, nazale, toracale etc., asociația dintre semantica concretă indicată, ilustrată și reprezentată sau semantica abstractă generică reprezentală și cuvântul ca formă sonară sau scrisă - pentru formarea canalelor paraverbale în recepția și decodificarea semantică a mesajului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
gnozo-mezice și praxo-motrice, semantice, la nivelul prozodial, fonetic, fonologic, lexical, morfologic, sintactic. (48, 166, 344) Tehnicile se pot diferenția după obiectivele urmărite în: - Tehnici de refacere a audiție: o Tehnici de diferențiere fonetică a cuvintelor care diferă printr-un singur fonem; o Tehnici de diferențiere gramaticală; o Tehnici de diferențiere prozodială. - Tehnici de refacere a vorbirii: o Tehnici de refacere a motilității nonverbale: gimnastica buco-linguală în cazurile cu apraxie bucolinguală sau faciobucolinguală asociată; o Tehnici fonetice și fonologice de tip logopedic
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
în terapia dislexiei Obiectivele în terapia dislexiei se referă la:înțelegerea și învățarea grafemelor; - corectarea tulburărilor de percepție vizuală și auditivă;corectarea tulburărilor de organizare temporo-spațială; - corectarea tulburărilor de schemă corporală; - dezvoltarea abilităților intelectuale de analiză a succesiunii acustice a fonemelor în audiție, de analiză motorie a vorbirii și de analiză a succesiunii vizuale a grafemelor în lexie. Etapa preliminară Tratamentul dislexiei este precedat de evaluarea și recuperarea tulburărilor instrumentale, reabilitarea retardului limbajului, lateralității, organizării și structurării spațio-temporale, atunci când sunt prezente
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]