779 matches
-
de punctuație puncte de suspensie (care poate indica, grafic, oricare dintre fenomenele de mai sus). Este astfel ușor de constatat că așa-numita elipsă, care se referă, de fapt, la fenomene lingvistice diverse, ține de mai multe ramuri ale lingvisticii: fonetică, morfologie, sintaxă, formarea cuvintelor, semantică, stilistică, ortografie (în sens larg) etc. Sensul său lingvistic se reduce, așadar, la cel etimologic, extrem de general: "absență, lipsă, omisiune, omitere, suprimare". Pentru a evita, în măsura posibilului, polisemia termenului în discuție și, în consecință
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
folosit și în domeniul morfologic, cu un înțeles evident diferit: printre alți cercetători, A. Lubowicz (de la University of Southern California, SUA) vorbește insistent despre procedeul "infixării ca absorbție morfematică"28. Pe de altă parte, termenul absorption este utilizat și în fonetică, de către cercetătorii francezi și englezi, ca sinonim al denumirilor clasice ale unor modificări care implică suprimarea unor foneme, cum sunt contraction (rom. contracție), assimilation (rom. asimilare) și convergence (rom. convergență). În franceză, "articolul contras au rezultă prin absorbția (subl. n.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
scriindu-se, de regulă, întregi. Majoritatea simbolurilor (vezi mai jos) sunt și ele formate prin prescurtare. Abrevierile se deosebesc între ele în funcție de poziția în care se află secvențele suprimate, termenii folosiți pentru diferențierea procedeelor de abreviere fiind transferați din domeniul foneticii, cu sensuri lărgite, care privesc căderea nu numai a unui sunet sau a unei silabe, ci a unei întregi secvențe de litere: 1.1. Apocopa, adică suprimarea segmentului final al unui cuvânt sau a segmentelor finale ale elementelor unui compus
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
f[ibro]l[emnoasă]; rus. KGB < K[omitet] G[osudarstvennoj] B[ezopasnosty]. 2.2. Siglele silabice sau sintetice, numite în mod curent acronime (engl., fr. acronymes, germ. Akronyme), sunt sigle care se pronunță silabic, ca orice cuvânt, deoarece structura lor fonetică (alternanța consoane vocale, adesea aranjată astfel în mod intenționat) face posibilă o astfel de rostire: engl. AIDS (pronunțat /eids/) < A[cquired] I[mmune] D[efficiency] S[yndrome]; AmEx < Am[erican] Ex[press]; laser < L[ight] A[mplification by] S[timulated
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
studiul limbii și literaturii noastre”; ca publicație de profil, era prima de acest fel editată în Transilvania. Conform programului, principalele direcții de cercetare se orientează spre disciplinele lingvistice. Se publică, astfel, numeroase și consistente studii de lingvistică generală, istoria limbii, fonetică și fonologie, gramatică, formarea cuvintelor, lexicologie și lexicografie, onomastică, dialectologie etc. Acestora li se adaugă recenziile și „articolele mărunte” pe marginea problemelor limbii, care, prin erudiție, prin bogăția informației și nu în cele din urmă prin întindere sunt uneori veritabile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286652_a_287981]
-
fenomenul cristalizării, îndrăgostitul „creându-și”, nu-i așa, iubirea...). Motivul nu avea cum să nu fie exploatat și de literatură. Este cazul lui G.B. Shaw, care în My fair lady își construiește piesa pe acest motiv: un ambițios profesor de fonetică, prin tactici logopedice, discursive și situaționale abile, crede că dintr-o simplă florăreasă se poate ivi o vorbitoare și o lady de cea mai înaltă calitate. Și asta datorită reprezentărilor din exterior care o stimulează și o ridică din punct
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
ortografii raționale. INTRODUCERE ÎN GRAMATICĂtc "INTRODUCERE ~N GRAMATIC|" Limba este un sistem de sisteme care generează, în actul lingvistic, structuri specifice dar interdependente. Numite în mod curent, în lingvistică, nivele de organizare, ierarhică și integratoare, a sistemului general al limbii, fonetica, morfologia, lexicul, sintaxa au caracter sistemic și se desfășoară în structuri tocmai în temeiul acestui caracter de sistem al fiecărui nivel în parte și al limbii în ansamblu. Fiecare din aceste sisteme există și funcționează, în interiorul raportului om-limbă-lume, • în baza
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
numai la genitiv-dativ, de pronumele care și oricare. Pronumele cel ce exprimă opoziția la nivelul primului constituent, prin dezinență: N.Ac.: -Ø/-i: cel ce/cei ce; G.D.: -ui/-or: celui ce/celor ce La nominativ-acuzativ se produce și alternanța fonetică l/i: cel/cei. Pronumele care și oricare exprimă opoziția prin dezinențe înscrise în flexiune internă, fiind urmate de particula deictică -a; G.D.: -ui, -ei(a)/-or(a): căruia, căreia/cărora; oricăruia, oricăreia, oricărora Cazultc " Cazul" Pronumele cel ce exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-I (ultrascurt sau semivocalic): (tu) merg-I/merg-I (tu)!, (tu) rămâ-I/ rămâ-I (tu)! etc. Dezvoltarea acestei noi omonimii-excepție: persoana a II-a imperativ - persoana a II-a indicativ este condiționată de structura fonetică a verbului și de relațiile de fonetică sintactică în care acesta se cuprinde. Primesc dezinența -I și la imperativ cele mai multe din verbele bisilabice a căror rădăcină se termină în africatele ¥, ©: plâng-I!, trec-I!, merg-I!, tac-I! etc. și unele verbe cu rădăcina terminată în sonantele
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tu). • Câteva verbe prezintă la imperativ forme particulare, explicabile din perspectiva istorică a limbii (ca și formele regulate, de altfel): a face - fă!, a zice - zi!, a aduce - adu!, a duce - du!. Alte forme speciale s-ar putea explica prin fonetică sintactică: a veni - vin-O! (alături de vin-|), datorită însoțirii aproape în permanență cu un vocativ; a aduce - ad|! etc. Dezinențe în funcție de timpul verbal În funcție de dezinențele specifice, timpurile verbului s-ar putea grupa în patru categorii; în interiorul acestor clase, unele dezinențe
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-i: cânți, lucrezi, cobori, sosești, scazi, petreci, strângi etc. Pers. III indicativ: -ă: cântă, lucrează, coboară etc. -e: sosește, scade, petrece, strânge etc. Observații: Un grup restrâns de verbe prezintă forme deosebite de imperativ, explicabile prin istoria limbii sau prin fonetică sintactică (eventual tot dintr-o perspectivă istorică): a face (și compușii: a preface, a reface, a desface etc.), a duce (și compușii: a aduce, a conduce etc.), a zice (și compușii: a prezice, a se dezice etc.), a veni (și
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fragede, mereu unduitoare...", cu sentimentele care "îți vor găsi gleznele,/ îți vor izbi gleznele/ cu umbre de fosfor te vor izbi în curând", atingerea pare a fi înlăuntrul eului și mai puțin înafară, cu umbre și lumini. Referindu-se la fonetica terestră în raport cu nervul divin citim "Diferite sunt învelișurile / iarba pentru pământ/ apa pentru pești/ blana și pielea pentru carne,/ țipătul pentru frică,/ literele pentru cuvânt,/ și, la urmă, peste tot aerul". Pielea, organ al simțului tactil poate deveni, dulcea de
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
fragede, mereu unduitoare..., cu sentimentele care îți vor găsi gleznele,/ îți vor izbi gleznele/ cu umbre de fosfor te vor izbi în curând, atingerea pare a fi înlăuntrul eului și mai puțin înafară, cu umbre și lumini. Referindu-se la fonetica terestră în raport cu nervul divin citim Diferite sunt învelișurile / iarba pentru pământ/ apa pentru pești/ blana și pielea pentru carne,/ țipătul pentru frică,/ literele pentru cuvânt,/ și, la urmă, peste tot aerul. Pielea, organ al simțului tactil poate deveni, dulcea de
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ignorate sau desconsiderate de lingviștii de profesie. Cu excepția studiului rarelor probleme de pronunție de oare se poate izbi în istoria metrului și rimei, cercetă torul modern al literaturii nu va avea prilejul să folosească morfologia sau fonologia istorică sau chiar fonetica experimentală. Va avea în schimb nevoie de alte ramuri ale lingvisticii - în primul rând, de lexicologie și de semantică atât sincronică cât și diacronică. Dacă vrea să înțeleagă corect sensul multor cuvinte mai vechi, cercetătorul poeziei engleze timpurii nu se
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Kluge. </nota> 233 O operă literară este, în primul rând, un sistem de sunete, deci o selecție din sistemul sonor al unei limbi date. În analiza eufoniei, ritmului și metrului am subliniat importanța considerațiilor lingvistice pentru multe dintre aceste aspecte. Fonetica este indispensabilă studiului metricii comparate și analizei corecte a figurilor de sunet. În studiul literar, stratul fonetic al unei limbi nu poate fi, desigur, izolat de sensul ei. Și, pe de altă parte, structura -sensului poate fi ea însăși supusă
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
formalizată inaugurată de lingvistica structurală și le-a extins la o problematică mai largă. Ea a cuprins analiza și în latura de conținut a limbii, a desființat ierarhia dintre nivele, integrând într o rețea de reguli și sintaxa, semantica și fonetica, a pus mai clar în evidență asemănările și deosebirile dintre limbi, găsindu-și aplicări în cercetările tipologice și în cele privind universaliile limbii, ea a lărgit universul studiilor lingvistice reluând, pe baze noi, legătura cu psihologia"70, fiind considerata cea
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
pe nașpa, a sta pe nașpa, a intra pe nașpa, contracte date pe nașpa etc.) la cea adjectivala (meci nașpa, emisiune nașpa)6. Atât mișto, cât și nașpa admit și antepunerea în exprimări exclamative: Mișto carte!, Nașpa poezie!. Întrucât formă fonetica nu le permite nu pot prelua articolul substantivului: *Miștoul site românesc, *Nașpaul site românesc, în schimb dezvolta extrem de mult gradele de comparație (mai mișto/nașpa, foarte mișto/nașpa, cel mai mișto/nașpa, mișto/nașpa de tot, mișto/nașpa rău), iar
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
acceptate în limba, susceptibile de a deveni variabile în viitor, unele adjective din fondul vechi în structuri rare și învechite (cumsecadele om); ● "cel mai puțin invariabile" sunt adjectivele care, pătrunse mai de mult în limba, prezintă pentru vorbitori o formă fonetica ușor adaptabila. Tind să fie atrase în tiparul flexiunii regulate unele nume de culori simple, a căror finală permite acest lucru (mov, -a, vernil, -a, roz, -a, kaki, -e, bej, -a). 7. CONCLUZII Concluziile parțiale de pe parcursul acestui capitol vor
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
grafologică și prozodică în dubla spirală). Cuvinte inițial lipsite de conținut, cum sunt cuvintele mit, morfologie, filosofie sau epistemologie, sunt supuse unui proces cerebral de asocieri complexe, care asigură cunoașterea lor conștientă. În afara acestui proces, cuvintele se șterg din cunoașterea-conștientă fonetică. Înțelegerea transformă cuvântul în noțiune nu prin conștientizarea lui, ci prin transformarea acestuia prin trecerea de la cunoaștere conștientă fonetică în cunoaștere conștientă noțională. Creierul realizează un nou stadiu de cunoaștere-conștiință prin asocierea sinaptică a grupului neuronal care a înregistrat cuvântul
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Ioana Costa (n. 1959, București), filolog clasic, este profesor la Catedra de filologie clasică a Universității din București, din 1990. Este titulara cursurilor de Introducere În filologia clasică, Fonetică istorică latină, Lingvistică comparată indo-europeană, Sintaxă latină, la care se adaugă cursuri din autori greci și latini. A publicat monografii și articole de specialitate; a tradus texte majore ale literaturii greco-latine (Cato, Seneca, Pliniu cel Bătrîn, Septuaginta - Deuteronomul, Judecătorii, 4Regi
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
articole de specialitate; a tradus texte majore ale literaturii greco-latine (Cato, Seneca, Pliniu cel Bătrîn, Septuaginta - Deuteronomul, Judecătorii, 4Regi, Ecleziastul, Iezechiel ) și a coordonat publicarea integralei filozofice Seneca și a enciclo pediei lui Pliniu cel Bătrîn. Monografii: Neflexibile indo-europene, 1999; Fonetică istorică latină, 2003, 2008; Textele antice și transmiterea lor, 2008, 2011. Traduceri/ediții: Plinius, Naturalis historia. Enciclopedia cunoștințelor din Antichitate (6 vol., 2001- 2004); Seneca, Integrala filozofică (6 vol., 1999- 2008); Septuaginta, ediția NEC-Polirom (8 vol., 2004-); Cato, De agri
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
luna e În formă de seceră și acest lucru introduce un fior celest și un alt orizont al așteptărilor. Recoltarea nu s-a sfîrșit chiar dacă porumbul a fost secerat. Ce alte vieți sînt oare la rînd? Cuvîntul seceră are, În fonetica lui, o sonoritate sacadată, de multă vreme asociată cu mitralierea. Tăcerea scenei este parcă o nerostită amenințare. Dar nu trebuie să ne grăbim și să ne oprim la această primă interpretare, poate că deasupra Înseamnă chiar peste și luna este
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
PROGRAMUL TERAPEUTIC PROPRIU-ZIS care are în vedere: COMPONENTA FONETICĂ cu etapele: 1.Etapa prefonematică 2.Învățarea vocabularului 3.Învățarea structurilor gramaticale COMPONENTA LEXICO-GRAFICĂ cu următoarele etape: 1.Dezvoltarea abilităților necesare însușirii scris-cititului. 2.Inițierea în scriere și citire. 1. COMPONENTA FONETICĂ OBIECTIVE GENERALE: Înlăturarea negativismului față de vorbire Elaborarea, organizarea și dezvoltarea limbajului Dezvoltarea praceselor psihice ale copilului( atenție, memorie, imaginație, gândire) Formarea funcției de comunicare a limbajului prin: Crearea necesității de a comunica pe cale verbală; Crearea unui climat afectiv favorabil comunicării
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
verbale în experiența de viață a copilului. OBIECTIVE OPERAȚIONALE: Deblocarea aparatului fono-articulator Pregătirea organelor fono-articulatorii pentru învățarea pronunției Pregătirea copilului pentru receptarea vorbirii prin formarea atenției auditive și vizuale, prin centrarea privirii asupra vorbitorului Învățarea limbii cu toate componentele sale: fonetică, vocabular și structură gramaticală Dezvoltarea și coordonarea motorie Orientarea în spațiu și gnozia corporală 1. ETAPA PREFONEMATICĂ ACTIVITĂȚI: Exerciții pentru dezvoltarea motricității aparatului fono-articulator: pentru mobilitatea feței: clipirea ochilor, umflarea obrajilor, suptul obrajilor, mișcările globilor oculari; pentru maxilare: închiderea și
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
explică proliferarea în cadrul structuralismului a construcțiilor care denumesc diferite tipuri de structurări autonome cu raporturi inerente unor spații închise. În morfologie, sînt menționate cîmpurile derivaționale pentru a grupa elementele care pornesc de la aceeași bază (colț-colțos, colțuros, încolți, colțar, colțișor), iar fonetica operează cu cîmpurile de dispersie ale fenomenelor care cuprind ansambluri ale variațiilor rezultare prin vecinătatea dintre cuvinte. S-au distins și cîmpuri sintactice ale cuvintelor care corespund rețelelor de articulații frastice și sintagmatice care circumscriu sensul. În semantica discursivă, P.
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]