184,013 matches
-
putem să așezăm perspectiva devenirii anului 2010 la nivel planetar. Căci miza unei păci durabile abia se Întrevede printr-o acalmie mai mult programată și asumată (nu reală !) de marile puteri, fie de Uniunea Europeană, fie de Rusia ori de USA. Forța economică a Chinei, a Japoniei se simte tot mai vizibil pe piața comercială, determinând regrupări de companii și monopoluri În restul lumii, căci legea concurenței devine neiertătoare. Și monedele naționale, echivalente nedezmințite ale tranzacțiilor de orice fel, au intrat și
To be or not to be. In: Editura Destine Literare by Redacția () [Corola-journal/Journalistic/81_a_314]
-
drept cadru nouă tuturor. Numai așa Înțelegem integrarea ca pe un consensus omonium. Scriind și Înțelegând rosturile ființării textelor, În care ne exprimăm, putem să ne-ntrebăm fără Îngrijorare a câta putere În stat este cartea ? Ea Începe de la gând, forță lexicală, revistă, carte, difuzare. Numai Împreună ne vom vedea aura de personalitate și Împlinită bucuria pentru care am fost meniți. Spun toate acestea, deoarece, parcurgând un deceniu de afirmare, Asociația Canadiană a Scriitorilor Români tinde spre maturizare, care pune preț
To be or not to be. In: Editura Destine Literare by Redacția () [Corola-journal/Journalistic/81_a_314]
-
de a scoate în prim-plan alții, mai în ton cu o anumită corectitudine literară a respectivului timp prezent. Din motive lesne de înțeles, imediat după terminarea celui de-al doilea război mondial, în România s-a încercat impunerea în forță a unui nou canon literar, făcîndu-se un soi de tabula rasa din toată literatura română scrisă înainte de venirea comuniștilor la putere. În timp, lucrurile au revenit oarecum la normal, marii clasici și-au recîștigat locul pierdut prin vremelnica lor trecere
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]
-
de toate categoriile... Răutatea o personifică unul din Satani, în mod special. O remarcă: „Satan, iețer hara (care înseamnă impulsul răului) și îngerul morții sunt unul și același lucru... Această remarcă arată că pornirea spre rău este mai curând o forță imanentă în individ, decât efectul unei influențe exterioare. Ea explică și de ce Dumnezeu îi permite lui Satan să-și facă de cap și să nu-l suprime. Aceasta, deoarece iețer hara (impulsul natural) face parte integrantă din firea omenească, fără de
Situația îngerilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13456_a_14781]
-
temei politicii și a moralei, cercetătorul, în baza dreptului său de a-și alege traseul științific, optează pentru metafizică și gîndire pură, tratînd însă la fel de riguros și cotidianul, și teoria probabilităților. Structură mentală de anvergură și recunoaștere internațională, cu o forță de abstractizare și de teoretizare rară în România, Solomon Marcus nu scrie pentru a populariza un discurs academic despre joc, ci îl aduce, chiar în formele sale sociale cele mai obișnuite, la nivelul capacității omului de știință de a-i
Caruselul cu poliedre by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/13453_a_14778]
-
Emil Constantinescu spunea mult mai mult decât voia să spună atunci când se lamenta c-a fost învins de structurile securității. Nu există probe că domnii invocați mai sus aparțin infamei instituții, dar că provin dintr-o „structură” care-a dărâmat forțele democratice ale Romaniei e limpede. Deși dovezile hoției lui Beuran sunt irefutabile, deși Senatul Universității de medicină din București a fost implacabil, individul continuă să se fâțâie vorbind, laș, de comploturi. Poate că în adâncul ființei sale Beuran chiar e
Grup organizat de profanatori by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13448_a_14773]
-
concurs cu cântec, despre care în Timișoara s-a vorbit ani în șir. Punctul tare al apărării lui Beuran e așa-zisa lui cruciadă împotriva corupției din sistemul sanitar. Aici s-ar afla explicația atacurilor împotriva lui, în reacția unor forțe obscure ce urmăresc să-l discrediteze. Care cruciadă, domnule plagiator?! Că până acum n-am auzit de nici un „baron” al spitalelor, de nici un patron de lanțuri de farmacii adus în fața justiției. Dar am auzit de învârtelile care i-au conferit
Grup organizat de profanatori by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13448_a_14773]
-
socrul mic, i-a adresat o foarte demnă scrisoare deschisă, care cu siguranță n-a fost redactată de el, dar care mi s-a părut impecabilă. Cioabă i-a reproșat baroanei că s-a luat după informații neverificate - căsătoria cu forța și violul! -, a precizat că el a respectat o tradiție a comunității pe care o conduce și că reclamația pe care ea a adresat-o autorităților române provoacă daune familie sale. Toate astea pe un ton cumpănit și nuanțat, într-
Nuntă cu amintiri de la Michi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13463_a_14788]
-
doi mari actori ai artei moderne: Rodin și Bourdelle. - Pe Rodin l-ați cunoscut prin operele lui. E aproape imposibil să cuprinzi personalitatea lui Rodin în câteva cuvinte. Era cu totul ieșit din comun, din tiparele noastre obișnuite. Era o forță, un mare gânditor al artei, care a lăsat o dâră pe care au pășit generații de artiști plastici! Cu operele tuturor acestor mari maeștri am luat contact la diferite expoziții colective sau personale, chiar în epoca respectivă. - Pe Brâncuși l-
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
conștient fiind că roadele muncii sale ar putea fi însușite de alții. În vara anului 2002 Valeriu Stoica a fost nevoit să demisioneze din fruntea PNL, pentru că în partid se crease o atmosferă ostilă proiectului său de a construi o forță politică aptă să devină o contrapondere reală la PSD, în principal prin realizarea unei alianțe între PNL și PD. În toamna anului 2003, acest ambițios proiect politic s-a materializat și a fost amplu mediatizat, chiar dacă principalul său inițiator și
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
alianța PNL-PD, a avut efectul uneri izbiri cu capul de zid, într-un peisaj în care pesedeii vedeau doar un imens câmp gol, peste care mărșăluiau când la trap, când la galop. Constrânși să anihileze din fașă orice desfășurare de forță a adversarilor, ei au scos la bătaie, cu câteva luni mai devreme, pachetul cu bombonele pregătit pentru anul viitor. Doar așa se explică bâlbâiala punerii pe tapet a măsurilor fiscale și, apoi, penibila lor ascundere sub masă. Cunoscând câte ceva din
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
de intelectual?!) După cum etalarea indecentă a bogăției iar nu e pe placul românului, în a cărui inimă încap doar băieții precari la pungă, asudați, băutori de tărie la bufetul de cartier, ce-și revendică legitimitatea din salariul de bugetar și forța din batjocorirea copioasă a gramaticii Academiei. În aceste condiții, numai Năstase să nu fii! Fără bază politică reală, incapabil să transmită electoratului un mesaj eficient, el nu are de unde aștepta milă. Iliescu — olarul din mâinile căruia a ieșit această vază
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
uitasem de carte, vânzătoarea mă cheamă triumfătoare și mi-o arată: nici nu-i așa de scumpă: patru mii de lei mai puțin de 100... Din tot Talmudul, știu pe dinafară de la Belulică Zilber, prietenul meu de pe vremuri, parepatetician de forță, înțelepciunea sub forma ei de poruncă: FIE CA ÎNVĂȚĂTURA TA SĂ NU ÎNTREACĂ FAPTELE TALE!... Este, pe scurt, constatarea, morală, că, în om, primează comportamentul său practic înaintea legii și a Creatorului ce ne-a făcut după chipul și asemănarea
Talmudul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13474_a_14799]
-
subiect. Ce pare să ignore poetul e faptul că nu e de-ajuns să folosești câteva cuvinte pentru a și crea automat o realitate complexă sau măcar a da un contur satisfăcător unei idei complicate. Manifestul „micii revoluții” nu are forța de a convinge și de a mobiliza. Până la urmă, iată că soluția minimalistă are și ea limitele ei! Nu orice subiect se pretează la o rezolvare, fie ea și poetică, fără o implicare serioasă (în sensul travaliului) și cu un
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
patul cu două picioare/ nu mai ține cont de casa care arde deasupra sa,/ de bidoanele cu gaz rostogolindu-se prin odaie” (Confesiunile Delfinului). Tendința dominantă este cea a emancipării din truismele moralei, o nietzscheană autodepășire în lumina amorală a forței pure. Dincolo de „hamurile vieții”, trupul posedă o viață necunoscută, copleșitoare ce se cuvine amplificată precum o infrastructură a identității: „Și tocmai tu atît de aspru, că nici nu poți/ vorbi cu brizele mării? Și neînstare să citești în cerul/ gurii
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
rîdă de taina ta. La o masă de fum un actor de fum/ mănîncă o creangă de fum dintr-un blid de fum./ Ziua de ieri! n-a rămas din ea decît/ o coală de hîrtie, o declarație smulsă cu forța muribundului.../ Ziua de ieri a fost învelită cu fusta unei femei” (O declarație smulsă cu forța muribundului...). Deși contrariat de „campionii” care fac apologia spiritului, Cristian Simionescu cade sub incidența acestuia, fie și prin ricoșeu, într-o creație complexă, polifonică
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
de fum dintr-un blid de fum./ Ziua de ieri! n-a rămas din ea decît/ o coală de hîrtie, o declarație smulsă cu forța muribundului.../ Ziua de ieri a fost învelită cu fusta unei femei” (O declarație smulsă cu forța muribundului...). Deși contrariat de „campionii” care fac apologia spiritului, Cristian Simionescu cade sub incidența acestuia, fie și prin ricoșeu, într-o creație complexă, polifonică, în care vedem unul din vîrfurile incontestabile ale poeziei românești de azi.
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
Femeia e fascinată/ de spatele bărbatului// cum el aleargă în timp/ interiorul lui/ ca un copil care și-a scăpat în praf ochelarii/ rămîne în urmă” (ibidem). Modificîndu-se văzînd cu ochii, măștile lumii se vădesc a fi purtătoare ale unei forțe care nu se mulțumește cu acest proteism fabricitant, care vrea să le multiplice precum un însemn al prolificității. Parcă din teama demonicei sterilități, chipurile se înmulțesc: „bărbatul e în umbră/ deși nu e nimeni în jur nici un corp/ care să
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
nimic: violență, provocare, sfidare. După o scurtă trecere în revistă a experiențelor artiștilor contemporani, Tzara definea ce înțelege prin spirit Dada, lăudînd în același timp răsturnarea valorilor consacrate. Niciodată pînă atunci protestul Dada nu fusese formulat cu atîta claritate și forță. Elogiu al purificării prin vid și al spontaneității artistice, acest text a devenit un clasic al rebeliunii violente. Un lucru însă e limpede: apelul lui Tzara nu avea în el nimic sinucigaș. Mișcarea pe care voia s-o impulsioneze rămînea
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
de dârzenie, de seriozitate, nu contați pe noi. Prostia rostită de Adrian Năstase dovedește că nici acum, în ceasul al treisprezecelea, nici el, nici clica de la FRF n-au înțeles nimic: ei tot prin pile (“aliați puternici”), și nu prin forța proprie, vor să iasă la liman.
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
de vedere chimic. Nu scrii cu mîna, scrii cu capul. Scrii cu corpul... RB: Ascultîndu-vă, am avut sentimentul că prin simplul fapt de a vă auzi povestindu-vă amintirile mă aflam deja în fața literaturii, poate și fiindcă întîmplările aveau acea forță cathartică a literarității vieții. ALA: Nu știu...(...) la primele cărți aveam planuri foarte amănunțite. Nu însă și acum. O carte este un organism viu, care-și are legile ei, diferite de ale tale, de ale mele, de ale oricui altcuiva
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
în literatura hispanică, latino-americană, există tendința de a povesti actele de violență, de a le reproduce fără artificii. Dar viața, viața pe care ați avut-o pînă azi, și care unește extreme, nu furnizează ea oare, așa cum vă întrebam, acea forță cathartică și fascinantă, indispensabilă autenticei literaturi? ALA: Există războaie mult mai crude decît cel în care eu am fost trimis. Căsnicia, de pildă, poate fi un război necruțător. Demult, îmi scriam cel de-al doilea roman...era relația dintre un
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
rămas, ca și predecesorii lor, de altfel, în spiritul și în substanța materialului. Relația lor cu blocul de marmură a fost în mai mare măsură o colaborare, o negociere discretă, și într-o măsură mult mai mică o acțiune de forță. Dacă, pînă la un punct, comportamentul sculptorilor era unul autoritar, plecîndu-se, oarecum, de la premisa că blocul de piatră este doar o carcasă, un fel de temniță-sarcofag în care forma zace latent, așteptînd în mod pasiv momentul eliberării, de această dată
Pitești, 2003 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13516_a_14841]
-
curînd austeră și geometrică. Unul dintre efectele acestei atitudini este absența desăvîrșită a ornamentalului, a calofiliei, a retoricii mărunte, după cum, în plan mai profund, prin laconismul limbajului, s-a conservat un mister ingenuu al materialului, acea îngînare între grație și forță pe care numai marmura o poate exprima pe deplin.
Pitești, 2003 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13516_a_14841]
-
această tendință artistică a tinerilor de la începutul anilor ’80 devine, pe măsura trecerii anilor un program asumat în mod conștient pentru compromiterea și treptata destabilizare a puterii comuniste. Concluzia scriitoarei aproape că vine de la sine: „Treptat am realizat noi înșine forța destructurantă a gesturilor noastre artistice. Și cred că aceste gesturi au contribuit cu ceva important, deși invizibil, la starea de spirit a tinerei generații, cea care aprecia cel mai mult stilul literar optzecist și care a înfăptuit în bună măsură
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]