35,594 matches
-
22 : 21) When the apostles Were eating His body At the Last Supper, The angels Turned off the stars To obscure the hand Hungry for silver. But they quickly relighted To brighten The kiss That binded The crucifixion of Love For its power To forgive ÎN OGLINDĂ Și a zis Dumnezeu: “Să facem pe om după chipul și asemănarea Noastră...” (Facerea 1 : 2) Omul care mă privește Îmi seamănă leit, Numai că Ochiul meu drept Este ochiul lui stâng Precum mâna
Poezii. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lică Pavel () [Corola-journal/Imaginative/87_a_79]
-
de la Posada. Demne de atenție sînt, mai cu seamă, cîteva piei de urși, pe care i-am putea socoti microcefali, într-atît suprafața blănii covîrșește dimensiunile capului. Pieile, în fapt, au fost extinse artificial, spre a mări astfel valoarea trofeului. Dar forul internațional de specialitate a sesizat, de la un timp, frauda și a exclus suprafața blănii din rîndul criteriilor de stabilire a punctajului. Minciuna are picioarele scurte. în ziua de 22 decembrie 1989, o revoltă populară l-a izgonit pe Ceaușescu de la
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
De unde să știe ei, lupii de stepă, că prada lor tradițională, saigalele, erau necesare pentru completarea planului de predări la carne, ș...ț că asta era singura soluție de a nu se face de rușine față de popor și față de exigentele foruri superioare". Elicopterele stărnesc panică în turmele de antilope, care pornesc într-o goană bezmetică. Lupii se trezesc în calea puhoiului și își caută scăparea prin fugă, alături de antilopele pe care, pînă atunci, ar fi vrut să le sfîșie. O parte
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
thanatice din unghiul unei mentalități tradiționale. Dar e o tradiție deviată, eretică. Înregistrăm un compendiu liber al vieții țărănești care nu se lasă doborîtă de spaimă în fața sfîrșitului fatal, gata mereu de șotii. Banalitatea ostentativă, provocatoare ține în șah solemnitatea. Forul oralității familiare joacă un rol de căpetenie. Apelînd la un limbaj primenit (săteanul actual citește presa, ascultă radioul și urmărește televizorul), poetul descoperă un fond carnavalesc străvechi. Ritualul se dizolvă în bună dispoziție, angoasa trece în bonomie, spaima se topește
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
nenumărate forme de presiune subtilă. Din această pricină, puține sînt celelalte genuri artistice în care tensiunile istoriei, sau chiar energiile ei destructive, să se fi manifestat cu atîta evidență ca asupra statuarului. Dar tocmai această aventură a sculpturii noastre de for, de multe ori dramatică și hilară în același timp, semnalează prezența exemplară și, de multe ori patetică, a artistului în Oraș; ca o condiție a existenței Orașului și ca o garanție deplină a demnității sale. Faptul că imaginea creatorului în
Monumentul public by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13173_a_14498]
-
mai semnalat un singur articol despre aceasta, acela al lui Iuliu Moisil, Doamna Agnes Murgoci (în „Natura”, 1930, nr. 6). Originară din Scoția, însă născută în Adelaide (Australia), Agnes Kelly a revenit în Scoția, a studiat la London Bedford College for Women și la University College (cu licența în zoologie), în 1900 a obținut titlul de doctor în filozofie la Universitatea din München, aici cunoscându-l și căsătorindu-se cu George Munteanu Murgoci, viitorul geolog, geograf și pedolog care avea să
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
ar părea că acesta a fost mereu călcîiul vulnerabil al politicii externe românești. Ne-o dovedește recenta mustrare pe care baroneasa Nicholson, altminteri foarte amicală cu premierul, a făcut-o cu privire la continuarea adopțiilor în străinătate pe durata suspendării convenite cu forurilor europene, și unde? în Italia lui Berlusconi, și el foarte amical cu premierul. Ne întîlnim cu multe cazuri similare. Voi mai da un singur exemplu. Congresul de la Berlin din 1878 (la care țara noastră nu fusese acceptată ca membru) ne-
“Să-și vază de trebile ei, Europa” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13180_a_14505]
-
n-avea, evident, nici o motivație de a lăuda o patrie și o persoană care-l aruncaseră pe drumuri, așa că nu scrie nici memoriul, nici articolul. Mai exact, scrie un articol despre Nicolae Grigorescu, pe care Flacăra îl publică. Enervare la foruri. Un alt articol din România literară, solicitat ca să se dreagă busuiocul, apare cu... pseudonim. Partea cea mai interesantă este la urmă. Dl Pleșu nu știe azi mai multe decît ieri despre mișcarea transcendentală. Dar știe că, în 1990, la Londra
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
de părere că atît în momentul ’40 cît și în „epoca de aur” istoria prezenta riscul de-a perturba percepția creației literare ca valoare autonomă, evident cu deosebirea capitală dintre relativa spontaneitate a sentimentului etnic și un program impus de forurile ideologice totalitare. Să menționăm circumstanța lăudabilă că Lucian Valea, deși insuflat de sentimentul de patrie, nu s-a înrolat în carnavalul sumbru al „patriotismului” ceaușist, sesizînd impostura orientării în climatul lipsei de democrație... Concluzia? O trage însuși autorul în astfel
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
aplicat astfel de interdicții nu puteau fi decât temporare. După douăzeci de ani de la impunerea acestei legi, matroanele romane arătau că nu mai suportă frustrarea, agitau spiritele, atrăgeau de partea lor pe tribunii plebei, aglomerau amenințător străzile și intrările spre for. Noua Lysistrată nu mai apăra pacea, ci dreptul de a purta bijuterii și de a se îmbrăca în purpură. Lumea latină era mai emancipată decât cea greacă. Ce-i drept, întâmplarea se situa cam la două secole după Aristofan comediograful
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
femeile, dacă fiecare dintre noi am fi îndrumat pe mamele de familie să respecte drepturile și importanța soților lor; libertatea noastră înfrântă în cămin, din pricina neputinței noastre, este călcată în picioare și zdrobită acum de nestăpânirea femeilor chiar aici în for; și pentru că n-am fost în stare să le înfruntăm acasă pe fiecare în parte, tremurăm aici în fața tuturor”. După ce invocă tulburătoarea legendă a nimicirii tuturor bărbaților pe o insulă condusă de femei, oratorul atinge paroxismul cu o cominatio (amenințare
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
Călinescu au existat ca nume și prezențe în aceste timpuri grele a făcut posibilă treptata «recuperare» a lui Lovinescu sau Maiorescu - spre a folosi un exemplu”. Oare? „Recuperarea” în chestiune a venit într-un tîrziu, în cadrul unei „liberalizări” dozate de forurile ideologice, care nu s-au sinchisit prea mult de un G. Călinescu și care, oricum, nu-l consultau pe un T. Vianu. Evident, ni s-a părut extrem de dură și întristătoare reducția unui autor de anvergura lui Paul Goma, admitem
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
anterior, în calitate de director al Editurii Cartea Românească, cea mai importantă editură din România în anii ’70, Marin Preda era departe de-a face figura unui ins curajos, aplecînd urechea la spusele unui Adrian Păunescu și bineînțeles neînvoindu-se a indispune „forurile”. Aflat în anticamera cabinetului directorial, în care intraseră mai înainte Alexandru Paleologu și Geta Dimisianu, pentru a pleda în favoarea tipăririi cărții despre Eugen Ionescu, autorul acesteia înregistrează lucruri edificatoare: „În biroul lui Preda se aflau Adrian Păunescu și nu știu
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
site-ul www.adl.org/ Antisemitism/romania-as-8031.pdf, unde există un text, numerotat de la 1 la 15 pagini, în limba engleză, al aceleiași instituții, aproximativ cu același conținut, și intitulat identic, doar că în limba lui Shakespeare: „Anti-Semitism 2002 Report for Romania”. Nu e cazul să fac aici comparatism monitorologic. Am să mă rezum strict la pasajul incriminat, la acel Hopa-Mitică lingvistic deja cunoscut cititorului, despre care eu spun că există, iar domnii Katz-Florian pretind c-ar fi pura mea fantezie
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
artă experimentală (în cadrul festivalurilor Jeunesse Musicale, Wiener Festwochen etc.) Este autorul mai multor volume care au ca obiect culturile alternative, subcultura, literatura din perspectivă sociosemiotică. Este, de asemenea, redactorul-șef al publicațiilor de specialitate Semiotische Berichte și S - European Journal for Semiotic Studies. Din 1978, Jeff Bernard face parte din comitetul de conducere al Asociației Austriece de Semiotică. În 1987, este ales în Comitetul Executiv al Asociației Internaționale de Studii Semiotice, în 1989 devine coordonatorul Comitetului Director, iar din 1994 este
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
de curînd), unul dintre cei mai importanți critici ai educației moderne, în general. Illich a scris mai multe cărți despre sistemul de educație și învățămînt, despre sistemul medical ș.a.m.d. Dar cartea lui cea mai cunoscută se intitulează Tools for Conviviality (Instrumente ale convivialității). Întrebarea fundamentală de la care pornește Illich este: din ce cauză funcționează atît de prost aceste sisteme? Și consideră că punctul de plecare al crizei trebuie căutat în prima jumătate a secolului XX, practic, pînă la al
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
ale timpului, nici retorica hieratică a frescelor și nici lumina stinsă a icoanei nu mai sînt suficiente. Este nevoie de o expresie directă, puternică și purtătoare a unor mesaje fără echivoc. Altfel spus, este nevoie de sculptură, de arta de for. Cei care vor umple golul de pînă acum și vor genera un fenomen viguros și nou, sînt, evident, artiști veniți din Occident și, la fel de evident, din spațiul catolic. Unii au venit doar să lucreze și să execute anumite comenzi, precum
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
pe românii Barbu Brezianu, Petru Comarnescu, Dan Grigorescu, Ionel Jianu și Radu Varia și, mai ales, selecția lui Matthew Gale din aforismele brâncușiene. "Beauty is absolute balance", "When we are no longer children, we are already dead", "Do not look for obscure formulae or for mysteries; I give you pure joy": așa sună în engleză cele trei aforisme citate deja de noi în prezentarea volumului de la Humanitas. În studiul său Endless Brâncuși, Carmen Giménez, unul din curatorii expoziției, sugerează o abordare
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
Petru Comarnescu, Dan Grigorescu, Ionel Jianu și Radu Varia și, mai ales, selecția lui Matthew Gale din aforismele brâncușiene. "Beauty is absolute balance", "When we are no longer children, we are already dead", "Do not look for obscure formulae or for mysteries; I give you pure joy": așa sună în engleză cele trei aforisme citate deja de noi în prezentarea volumului de la Humanitas. În studiul său Endless Brâncuși, Carmen Giménez, unul din curatorii expoziției, sugerează o abordare unitară a tuturor aspectelor
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
un "film" înrudit, tipologic, cu cele despre aventurile lui Asterix și Obelix, fără să fie, prin asta, mai puțin serios. Personajele, fie că e vorba de un copil (Cicero) care-și anunță strălucita carieră viitoare de orator ținîndu-și discursul în forul unde pătrunsese pe ascuns, fie de consuli și generali după orele de program, cînd își permit "extravaganțe", sînt mucalite și, în general, bonome, chiar dacă arde Roma...Seamănă, schimbînd ce e de schimbat, cu zeii romanilor, coborîți în for, nestatornici și
Istorie la două mîini by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12041_a_13366]
-
discursul în forul unde pătrunsese pe ascuns, fie de consuli și generali după orele de program, cînd își permit "extravaganțe", sînt mucalite și, în general, bonome, chiar dacă arde Roma...Seamănă, schimbînd ce e de schimbat, cu zeii romanilor, coborîți în for, nestatornici și fustangii, imprevizibili și veseli. Știu, oamenii aceștia de demult, destulă istorie sau, mai bine zis, mitologie, cît să-și așeze faptele nu întotdeauna lăudabile într-o ramă care să le justifice și, eventual, să le înnobileze. Cînd spun
Istorie la două mîini by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12041_a_13366]
-
vor avea nici un cuvânt de spus!) Există o diferență majoră între Băsescu și oricare dintre cei aflați momentan pe terenul politic: în actualul mandat, el joacă și șansele celui următor! Dacă Năstase ori Tăriceanu vor prinde oricum un loc în forul legislativ, miza președintelui e cu totul alta. Experiența de la Primăria Capitalei i-a arătat ce consecințe pot decurge din absența unei majorități care să-i sprijine proiectele. Și el mai știe că una e să le explici bucureștenilor de ce nu
Atenție la Talpa Parlamentului! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12100_a_13425]
-
celor două Camere ale Parlamentului - ce credeau ei? Dar și pesediștii dau "cu pruna-n buna" prin declarații corlățeanizate, amenințând cu suspine că, dacă lui Traian Băsescu i se va fâlfâi în continuare de prevederile Constituției, vor pârî totul la forurile europene și vor pune la cale procedura de... descăunare. -Noa, își băgă Michiduță coada ? mă întreabă Haralampy. Și-o băgă, răspunde tot el, că ceardașu' încă nu-i gata... Așa e: Marko Bela zice la televizor că ar vrea, și-
Povești la gura caloriferului by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12097_a_13422]
-
acel "eseu" (de facultate) despre "Limbajul critic beckettian" - care privea, cu destulă superficialitate, nu doar studiul despre A la recherche du temps perdu al lui Proust, ci și acela despre Finnegans Wake al lui Joyce (Our Exagmination Round hîș Factification for Incamination of Work în Progress), despre poezia lui Denis Devlin și despre pictură lui Bram Van Welde (Bram Van Welde ou Le Monde et le pantalon) -, sentința grăbita a studentului era că Beckett "nu îl Ťinterpreteazăť pe Proust, ci îl
Du côté de chez Proust by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/12120_a_13445]
-
tot scuturat busuiocul pe unde au fost convocate, fără crîcnire, fără prejudecăți și, mai ales, fără pic de rușine. Doar Timișoara și Bucureștii au scăpat de această epidemie a pseudomonumentului, aici realizîndu-se și cîteva dintre cele mai reprezentative lucrări de for public din ultimii cincizeci de ani. Dacă la Timișoara lucrurile sînt oarecum de înțeles pentru că spiritul locului și o educație istorică bine sedimentată au blocat natural orice tentație militaro-eclezialo-propagandisao-naționalistă de modelare a spațiului public, în București acuratețea inventarului statuar din
Monumentul public și perver(tirea)siunea magică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12142_a_13467]