746 matches
-
liceului Ernesto Basile din oraș. Eduardo făcea parte din elita orașului, având o vilă magnifică, cu trepte din marmură, cu servitori și valeți, șoferi și grădinari care aveau grijă de casă la orice oră din zi și din noapte. O forfotă continuă se desfășura în somptuoasa reședință, dar când apărea stăpânul, oamenii se făceau nevăzuți. Ricco Zara venea o dată sau de două ori pe săptămână la Eduardo Gotti și, atunci când acesta îl primea, de fiecare dată masivele uși din lemn de
CEEA CE NE APARŢINE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362170_a_363499]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > REVELION ÎN MUNȚI Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1890 din 04 martie 2016 Toate Articolele Autorului Pe douăzeci și nouă ale lunii decembrie grupul de studenți se întâlni în București. În Gara de Nord era o forfotă de nedescris. Urcară în trenul care mergea spre Câmpulung Muscel, apoi intrară în compartiment, unde și-au înghesuit rucsacurile cu merinde și haine de schimb. Locomotiva se puse în mișcare. Gabriela și Adrian, vechi cunoștințe și prieteni cu Marius, șeful
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
ne așteptăm la instalarea altei estetici una spontană și necontrolată, în locul celei dirijate -, dar parcă cele ce s-au petrecut și se petrec în stradă ne depășesc imaginația. Am fost și rămîn un ins al străzii, cu apetit special pentru forfota policromă și nearticulată a trotuarelor, continuu să perseverez în ignobila înclinație, ies mereu în stradă, să văd ce se mai întîmplă, ce nu se mai întîmplă, intru în furnicar, mai mult pentru plăcerea ochiului decît a urechii (plăcere rezervată, oarecum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
singur, acasă, la Port Lligat, în lipsa Galei, plecată la piață, deci numai ce scăpase ca prin minune doar cu vîrfurile mustăților compromise, și și dădu fir la București că vine, să fie așteptat că aterizează la Otopeni. Închipuiți-vă ce forfotă generală, la toate nivelurile, de la Palatul Primăverii pîn' la Mînăstirea Secu: vine Dali! vine Dali! țopăia Ceaușescu (păi, nu-l felicitase marele Dali cînd pantofarul se automiruise cu sceptrul monarhic?), vine Dali! vine Dali! șontîcăia Ceaușeasca, imitînd-o pe Olaiva lui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu le e! Unde-i, măcar, Birlic, trecînd, tîr-tîr, pe Victoriei, într-un Ford cît tancu, înfundat în scaunul de sub volan, văzîndu-i-se doar nasul? Unde-i Bucureștiul? Și totuși, iată-l, ieșind, tîrîș-grăpiș, din somnul totalitar. Nu mai e, parcă, forfota borfăită de-acum cîțiva ani, lumea-ncepe s-arate un pic altfel. Mai liniștită? Mai blazată? Sub mișcarea asta browniană a trotuarelor, în afunduri, colcăie cealaltă viață, viața-ncleștărilor înveninate de ură. În fond: confruntarea pe viață și pe moarte a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
scaune se află așezată o fată. De obicei, blondă. Nordicele îi asigură "pictorului" clientela de bază. Minute în șir, Brunhilda își oferă rotula, subsuoara, pîntecele crud stiletului negru al musculosului italian. Scena, de-o excitantă lascivitate de alcov, este, în forfota însorită a trotuarului, de o plasticitate rece, neutră, de scenă. Catedralele. Atît de multe, de o magnificență atît de frapantă! Te întrebi cum a fost posibilă o astfel de densitate pe un teritoriu atît de redus. Fiecare, în parte, "transferată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu, nu era vis! Stătea în mijlocul unei piețe zgomotoase, într-un oraș necunoscut. Zăpada abundentă i se lipea de gene. Trecătorii se apropiau și pipăiau micul medalion de argint pe care spera să îl schimbe pe niște pâine. Cămilele dominau forfota negustorilor ca niște stranii corăbii suspendate. Iar sub privirile amuzate ale mulțimii, soldații îl împingeau pe preot într-o sanie burdușită cu paie. După acel fals vis, plimbarea ei, seara, a fost atât de obișnuită, de reală! A traversat o
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
transformă orașul, respectiv pădurea astfel Încât să corespundă grilei sumare a proiectantului. Viața În Brasília Majoritatea celor care se mută În Brasília din alte orașe sunt uimiți să descopere că este „un oraș fără mulțime”. Oamenii se plâng că le lipsește forfota străzii sau acele colțuri aglomerate și trotuare largi din fața magazinelor care să anime atmosfera. Pietonii aproape că au impresia că fondatorii Brasíliei, În loc să conceapă un oraș, au proiectat totul pentru a Împiedica crearea unui oraș. De cele mai multe ori, oamenii spun
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
sfânta noastră doină stă să piară!” Chemarea din 1901 lansată în „Sămănătorul” viza alienarea, decadentismul cu „vânturi rele”. În fapt, sensibilitatea rănită a poetului nu rezistă eforturilor, el nefiind o fire voluntară. Urmează inevitabil evaziunea în natură și istorie. Repudiind forfota Parisului (În atelier), transilvăneanul evocă „vremi patriarhale”. Trudit de mecanismul existenței citadine, el se adresează orizontului: „O, natură, împrumută-mi/ din odihna ta o clipă” (Rugă). Refractar „glasului urii”, „copil cuminte al naturii”, crede, împreună cu alții, în forța regeneratoare a
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
lui. Romanul Ion, la care autorul a lucrat aproape zece ani, îi aduce notorietatea literară și îl situează dintr-odată în rândul scriitorilor români cei mai importanți. Vasta creație epică face să trăiască întregul univers al satului ardelean, cu toată forfota lui umană, având în centru un erou puternic și reprezentativ. Compus din două părți mari, Glasul pământului și Glasul iubirii, romanul urmărește destinul tragic al protagonistului, aflat sub imperiul unor porniri care îi hotărăsc existența. Ion al Glanetașului, un flăcău
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
este stufoasă, interpretările din mai multe perspective dau adâncime faptelor, trăirile personajelor sunt analizate cu lux de amănunte. Cea mai importantă realizare este, după Nicolae Manolescu, „alianța [...] dintre ideea care asigură simbolismul general (admirabil condusă pe toată durata epică) și forfota vieții, răsuflarea caldă a oamenilor și a vitelor, gesturile, gândurile, febra”. Placebo (1983) este un text-experiment, compus din două părți distincte: romanul propriu-zis, al cărui protagonist, din familia personajelor brebaniene, este Dumitru Gorea, un vitrinier-șef de patruzeci de ani
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
cugetare este poetizarea sistematică, încrengarea în plase metaforice, de unde și o oarecare monotonie. Ipostaza iubirii e de aflat în Jugastru sfiala, în care versurile conotează ideea maternității. Obsesia semințelor cedează locul dendrolatriei, imaginii poemului ca trunchi și spirit deopotrivă: „Sufletul, forfota ochiului/ nici o tainică zvârcolire/ fereastra: de o parte a ei poemul,/ de alta pomii de sânge ai lumii/ și sfoara întinsă până la împotrivire”. Cu Vietăți fericite se trece de la profunzimea trăirilor către intensivitatea contemplativului. Meditația și nostalgia sunt învecinate, centrând
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
acestor metode active, pentru dezvoltarea gândirii critice, nu are doar avantaje, ci implică și dificultăți: cooperarea nu se produce spontan, fiind necesar un timp de ordinul lunilor pentru formarea deprinderilor de lucru; în timpul învățării prin cooperare, în clasă este o ,,forfotă”, sonorul fiind asemănător unui stup, iar folosirea acestor metode necesită un efort suplimentar din partea dascălului și a elevilor. Folosirea acestor metode de predare - învățare - evaluare pentru dezvoltarea gândirii critice a elevilor conduce la formarea unei motivații intrinseci, ce rămâne deziteratul
Metode moderne de predare-învăţare-evaluare din ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Curelea Anica-Adriana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1146]
-
lor. Se profilează case boierești, oameni care poartă haine scumpe croite în străinătate, călătoresc la Bayreuth la festivalul Wagner, au preocupări artistice, aici se organizează prelegeri despre muzică, la care cetățenii participă cu însuflețire. Sunt evocate și obiceiurile tradiționale, și forfota vulgului, cheiul orașului cu bordeluri, toate învăluite de un farmec și o prospețime ce vin din nostalgia pentru locurile natale. Deși caracterul memorialistic predomină, închegându-se o genealogie și o „istorie” a familiilor Mușețeanu și Codreanu, personajele reale devin aproape
MUSEŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288330_a_289659]
-
P. „merge pe drumul poeziei tradiționale firesc și cu îndrăzneală” (Perpessicius), având ca note distincte imaginea clară, sobrietatea și rafinamentul formei. Este un maestru al sonetului, pe care îl cultivă cu consecvență, fie că celebrează iubirea, cântă marea și miraculoasa forfotă acvatică sau descrie exuberante ori melancolice peisaje meridionale, invocând pretutindeni umbre și întâmplări de odinioară. O culegere târzie, Zvonul anilor (1943), reface traseul sonetistului care își scrie versul „în surdină”, cu o fascinație aparte pentru „glasul apelor”. P. exersează și
PERIEŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288760_a_290089]
-
acestuia. Tentativa de a face din Mihnea un personaj complex, aidoma lui Vlaicu Vodă, eșuează, însă tribulațiile sufletești ale Milei, între iubire și ură, asigură acțiunii un anume dramatism. Rețin atenția și câteva scene pitorești, precum iarmarocul din Târgoviște ori forfota din piața burgului Sibiu, locul în care se produce asasinarea lui Mihnea. Detașată parcă din Bimbașa Sava, piesa într-un act Premergătorii rămâne, ca și „episodul eroic” Mărăști, o producție ocazională, festivistă. Pui de cuc marchează apropierea autorului de subiectele
PERETZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
principii abstracte, universale în realitate și chip viu, de extracție autohtonă, precum și cascada de efecte comice, burlești vin dintr-o intuiție remarcabilă: cuvântului i se transferă rolul de prim-plan, vorba se autonomizează. P. creează, astfel, o lume în care forfota cuvintelor are dimensiuni puțin obișnuite. El intră, ca întemeietor, într-o familie de spirite căreia îi vor aparține Mateiu I. Caragiale, Ion Barbu, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu. Povestea vorbei este o comedie a cuvintelor pure și în același timp o
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
procurate din tren) pare un decor rămas dintr-un film vechi, folosit doar din când în când în situații de urgență. Garajul pentru biciclete, cu cele câteva mijloace de locomoție de acest fel aflate în permanență aici, mai amintește de forfota navetiștilor de altădată și arată că satul nu este totuși unul părăsit. Pe de altă parte, microbuzele - care asigură un transport mai ieftin și mai flexibil din punctul de vedere al orarului - trec peste calea ferată atât de încărcate încât
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
macarale peste valuri - acel cap însîngerat atîrna acolo, la brîul corabiei noastre, așa cum capul uriașului Holofern atîrna la brîul Iuditei. Această ultimă operațiune luă sfîrșit pe la amiază, cînd marinarii coborîră la teuga, ca să prînzească. Pe puntea, pînă atunci plină de forfotă, dar acum pustie, domnea o tăcere desăvîrșită. Peste apă, o liniște încordată își desfășura, ca un nesfîrșit lotus galben, de aramă, tainicile aripi. Trecură cîteva minute, în această liniște absolută, Ahab ieși singur din cabina lui. După ce făcu vreo cîțiva
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Făceam așadar parte din același lanț al morții, ce-i lega pe politicienii care decideau războaiele de bravul instructor care ținea prelegeri asupra modului în care trebuiau purtate, de soldații care aveau să moară sau să se înfățișeze goi sub forfota mâinilor noastre înmănușate. Iar eu n-aveam scuza firavă a umanistului de serviciu, căci adesea îngrijeam doar pentru a trimite înapoi, în același lanț. Ideea de a da năvală în sală și de a-i tăia beregata militarului în fața auditoriului
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
să se facă invizibil, să se topească în viața aceea nouă, de care până atunci fugise. Părăsi regiunea Volgăi, îndreptându-se către apus, după care porni, la voia întâmplării, să coboare spre sud, gândindu-se la mare, la porturi, la forfota meridională în care înfățișarea lui îndoielnică, de soldat vagabond, putea trece neobservată. Gările și trenurile deveniseră de mult timp adevăratul lui domiciliu. Săptămânile petrecute la depou îi dăduseră o siguranță de profesionist. Reperă de mai multe ori prezența unei patrule
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de la etajul întâi, fusese smulsă de o explozie și se legăna acum ca un arc uriaș atârnând în gol. Ultimul etaj era ocupat de un restaurant panoramic care, pe vreme de pace, se rotea lent, permițând turiștilor să contemple marea, forfota multicoloră din piață, siluetele cenușii ale munților. Acum, sala rămânea nemișcată și, în lipsa aerului condiționat, te simțeai aici ca într-o cușcă de sticlă. Șirul dublu de geamuri nu lăsa să pătrundă nici o adiere, amortizând până și zgomotul împușcăturilor. Mesele
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
spart un geam de la bucătărie, apoi un altul pe palier, sperând să dau de o scară de incendiu. Dar n-am dat decât peste cuibul ăla vechi și uscat, care s-a desprins de pe o cornișă și a căzut în mijlocul forfotei soldaților care trăgeau. Știam din experiență că frânghiile, țevile de coborâre, scările care dau pe acoperiș precum și alte instalații de salvare nu existau decât în filmele de aventuri. Fumul acid se învălătucea în jurul rampei, umplea treptat sala restaurantului. Timpul vibra
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
doar înmormântările aveau ceva deosebit. Altminteri, el era o îngrămădire de case și prăvălii din care nu se puteau desprinde nici o frumusețe. Un trist, un urât oraș [...] Din primul ceas, străzile scoase din obișnuitul vieții erau cuprinse de agitație și forfotă. Deodată, clopotele bisericilor începeau să sune și vaierul lor părea că anunță cea mai mare nenorocire abătută cândva asupra lumii. Din toate părțile soseau trăsuri, cu femei palide, aproape leșinate, ținând la nas sticluțe cu eter. Oameni străini, ciudați și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de salcâmi iarba coboară în pantă, rupându-se deasupra unui maidan. Vara, maidanul exala mirosuri pestilențiale iar seara răsuna de vociferări : acolo copiii jumuleau o minge. în locul țipetelor, într-o zi a scrâșnit un ambreiaj. De-atunci a început o forfotă care, multă vreme, ținu trează împrejurimea. Ceea ce se petrecea sub grădină, a rămas câtva timp un mister. Fum albăstrui, miros de smoală, șuierat de scândură dată la rindea, înjurături, un uruit de betonieră iar, noaptea, aureola becurilor, iată tot ce
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]