1,676 matches
-
Te ascult, oricât de greu aș duce. Să nu întreb mereu: "De ce?", când mult prea grea-i povara Și să-Ți urmez cărările, din zori și până seara. Mi-e greu să înțeleg Isus, că mă iubești, când sufăr, Sunt frânt, lovit, de valuri dus, o viață, într-un cufăr. Sunt ferecat în loc încins, cuptor de mistuire, Cât să rezist? Sunt un învins, nu văd nici o ieșire! Și calc gemând pe cărărui, ce duc ușor spre culme, Un pas trudit, al
AŞ VREA SĂ POT RĂBDA MAI MULT de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368732_a_370061]
-
sta câteva ceasuri în peșteră. A făcut focul. Ne-am așezat să mâncăm ceva, dar nici foame nu-mi era, nici sete! Am băut un rachiu și, apoi, abia am îmbucat câte ceva. Când eram afară am crezut că voi cădea frântă. Înăuntru, nu am mai simțit pic de oboseală. Aveam chiar o stare euforică. Ne-am așezat la povești, amintindu-ne de copilărie. De toate poznele făcute și nefăcute. Oameni bătrâni și râdeam ca proștii. La un moment dat, se uită
TABLETA DE WEEKEND (186): GAŞCA POLITICĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368774_a_370103]
-
Acasa > Strofe > Atasament > ZBOR FRÂNT Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului cum să pot spune, ochilor mei triști că ești aievea, dacă nu exiști ? sunt plin de sentimentul meu eteric, dar pot să văd în
ZBOR FRÂNT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363611_a_364940]
-
fără tine și-n ponositul așternut mi-e zbucium somnul. Gândul mut e întrerupt doar de suspine. De ce-ai plecat ? Mi-e pieptul singur, despovărat de aplecarea obrazului și sărutarea e aguridă-n loc de strugur ... *** Referință Bibliografică: Zbor frânt / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1854, Anul VI, 28 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ZBOR FRÂNT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363611_a_364940]
-
mai genial și mai mare român, Mihai Eminescu, a cărui zi aniversară va fi curând omagiată. Poetul, uneori, înfrânt De moartea ce destui i-o vor, În frunză se preschimbă,-n vânt, Să pară lesne trecător, În lungul drum, adesea frânt, Al lacrimilor spre fior, Al gemetelor spre cuvânt Și al suspinelor spre dor, În pasăre de cer și cânt Cu aripi ca de plumb în zbor, În umbra umbrei pe pământ A celor care mai și mor Și își găsesc
EMINESCULUI CEL TRIST de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363674_a_365003]
-
gânduri plimbate-n întuneric, Mușcat sub privirile îngerilor Parcă adormiți în tranșeele dintre ceruri? Așa s-a nascut culoarea păcatului Între buzele tale ce șopteau amăgirea. De ce mi-e dor de goliciunea trupului tău Ce doar visul mi-l schițează frânt Noapte de noapte, ca o pedeapsă dulce Pentru neascultare? Unde este jocul Privirilor de duminică-seara Când puneam nume florilor Și coloram zborul umbrelor? Îți regăsesc mirarea în fiecare măr Ce-l primesc de la vânzătorii de iluzii. Așa s-a nascut
NU MAI SUNT ADAM!” DE GABRIEL DRAGNEA ÎN TRADUCEREA POETULUI SPANIOL PERE BESSO de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363698_a_365027]
-
http://www.ziarulnatiunea.ro/2014/ 01/15/la-steaua-care-a-rasarit-omagiu-liric-al-prietenilor-ziarului-si-editurii-natiunea/ Romeo Tarhon - Eminescului cel trist Poetul, uneori, înfrânt De moartea ce destui i-o vor, În frunză se preschimbă,-n vânt, Să pară lesne trecător, În lungul drum, adesea frânt, Al lacrimilor spre fior, Al gemetelor spre cuvânt Și al suspinelor spre dor, În pasăre de cer și cânt Cu aripi ca de plumb în zbor, În umbra umbrei pe pământ A celor care mai și mor Și își găsesc
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
fel de explicație a poemului, unul sau două cuvinte care, de multe ori nu ating semnificația scontată. Textele sale sunt mai degrabă niște crochiuri expuse într-un spațiu clar-obscur: “o icoană mare/rotind desupra/chipul binelui/dedesubt/hățiș/de aripi frânte”. Costea Velea inclină versul spre livresc, uneori cu efecte onorabile: “Tot iubindu-mă/prin mansarde/am rămas/repetent de Nichita./ și de Marin/al lui Sorescu./ Ăl cu doi dinți din față/mai în față ca noi”. Carmen Tania Grigore
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]
-
nu mai este un lucru rigid, devine flexibil, curgător, zburător. Dansul imită de cele mai multe ori zborul unei păsări, ondularea brațelor fiind mișcarea ce concretizează ideea zborului. Corpul este supus ideii de geometrie perfectă: arc, jumătate de cerc, elipsă sau linie frântă și astfel mișcarea prinde fluidul eteric al simbolului perfect. Dansul este cel mai bun prilej de a concentra și a menține, pe acel timp al desfășurării, tensiunea la cote maxime de care are nevoie marea artă. În data de 19
ADF 2014 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349473_a_350802]
-
a intra în grădinile de vară să vedem și noi câteva secvențe din film, fără a ști cum se numește filmul, sau cine cu cine se bate. Ne adunam apoi la dormitorul comun, unde pe niște rogojini rupte, ne culcam frânți, adormind mai înainte de a pune capul pe așa zisele perne umplute cu paie, visând la cine știe ce minuni văzute seara la filmul care tocmai se terminase. Dimineața începeam o nouă zi și ciclul continua fără prea multe schimbări importante. Duminica cei
AMINTIRI DESPRE FĂLTICENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349474_a_350803]
-
Lui niciodată n-o să mă închin! Eu îi ascult și imnul țării lui Cu liniștea rămasă în statui... E ziua ta, puțini și-aduc aminte De jertfa luminată din cuvinte; Tot mai rar izvoarele te cântă, Iartă-mi această bucurie frântă, Iartă-mi tristețea care mă cuprinde, Dar imnul unei patrii nu se vinde! Eu vin și spun, „șovinul” care sunt- Un imn e „Tatăl nostru” pe pământ... Referință Bibliografică: Imnul... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1306, Anul
IMNUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349538_a_350867]
-
câte o vorbă bună să le rostim. E și acesta un dar de preț, ce-și poate avea locul în traista bunului Moș Crăciun. (8) Gherla, mai 1963, după ce stătusem o noapte pe o bancă, într-o celulă arhiplină ... adorm frânt. Și atunci, în noaptea aceea chiar, sunt dăruit cu un vis miraculos, o vedenie. Nu-L văd pe Domnul Hristos întrupat, ci numai o lumină uriașă - albă și strălucitoare - și mă simt nespus de fericit. Lumina mă înconjoară din toate
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
cutie cu bijuterii/ acest animal purtând blana tuturor/constelațiilor primăverii - s-a suit/dintr-un singur salt/pe ramura/arcuită - a cerului/” - Liliac Poemele au grafia modernă a celui care se revoltă pe realitatea imediată, cuvinte fără literă mare, versul frânt, modelat de durerea nespusă, dar în prezența numelui divin scris corect cu literă mare, aduce în mod clar la stilul vechilor profeți, care dădeau cinste Creatorului, iar în limba ebraică veche, se știe, existau cuvinte speciale, folosite doar pentru a
CÂND DIAMANTELE SE FISUREAZĂ ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349657_a_350986]
-
au petrecut Revelionul la munte, cum s-au aruncat râzând în zăpadă. Da... Relația lor, deși tumultuoasă, fusese încărcată de romantism. Acea doză de visare necesară pentru a zbura, pentru a avea impresia că povestea lor este unică. Trandafiri, inimioare frânte și declarații fierbinți. Fraiera doarme... Dacă bănuiește? Nu, nu. Vai, cât poate durea de tare! Să știe că totul nu a fost decât o prefăcătorie, o înșelătorie perfectă. După ore de suferință în tăcere, s-a ridicat de jos, de la
ENIGMA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350196_a_351525]
-
iubirii. A toleranței. Fiindcă, altfel, am fi asemeni haitelor de lupi cruzi ce trăiesc pentru a-și sfâșia prada.... XXI. ECOURI PIERDUTE, de Mihai Iunian Gîndu , publicat în Ediția nr. 1983 din 05 iunie 2016. Șoapte rătăcite Ale unui zbor frânt, Ecouri pierdute Ale unor amintiri glaciale, Cioburi colorate, Aruncate în dezordine pe jos Ale unor oglinzi paralele În care timpul nu se întâlnește Niciodată Cu noi înșine, Pustietate rece, Toamnă a sufletului, Dedublare a destinului, Vis interzis Îmi ești tu
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
pe jos Ale unor oglinzi paralele În care timpul nu se întâlnește Niciodată Cu noi înșine, Pustietate rece, Toamnă a sufletului, Dedublare a destinului, Vis interzis Îmi ești tu mie, Trecut... Foto: Wikimedia ... Citește mai mult Șoapte rătăciteAle unui zbor frânt,Ecouri pierduteAle unor amintiri glaciale,Cioburi colorate,Aruncate în dezordine pe josAle unor oglinzi paraleleîn care timpul nu se întâlneșteNiciodatăCu noi înșine,Pustietate rece,Toamnă a sufletului,Dedublare a destinului,Vis interzisîmi ești tu mie,Trecut...Foto: Wikimedia... XXII. ELIBEREAZĂ
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
-o atât de trainic și adânc: Emil Cioran, Eugen Ionesco, Mircea Eliade. Vom întâlni autorii preferați, cu lucrările lor savuroase, ca de obicei. Vor fi noutăți, printre altele. Veți descoperi Chemarea timpului dacă faceți „Pași în doi” renunțând la „Zbor frânt” ori dacă realizați un „Duet” pentru „Eternitate”, poate, „Între lumi paralele”. Este titlul volumului de versuri al Rodicăi Cernea... Ufff! Iar numele acestei doamne? Începe să mă deranjeze. Prea multe laude și felicitări la adresa domniei sale în timp ce numele meu nu este
FELICITĂRI CU REPROŞURI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349092_a_350421]
-
descendentă spre adevărul simplu și fragmentar al omului, ca în excelenta Revelație, dinspre finalul volumului („N ai unde să mai cauți când cartea este strâmtă,/ Obloanele sunt trase și nimeni nu răspunde,/ Dar mai presus de toate, când creanga este frântă/ Zadarnic strigi în noapte căci totul ți s ascunde!// [...]Adevărului, din cioburi nu i poți clădi întregul,/ El însuși hăituit ca frunzele din pom./ Nu l vei afla pe Demiurg privind aisbergul,/ Încearcă să te ntorci din nou la Om
UN ELEGIAC DEMN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349176_a_350505]
-
fotografia mă zgâria în lunecarea ei sub mânecă, când din odaia alăturată auzeam gunguritul copilului meu... Timpul limitat și tensionat mă mâna către o lume necunoscută, moștenirea din străbuni spre care mă duceam cu limba amputată, multe temeri și inima frântă. De toate acestea îmi aminteam când zgomotul sfredelului încetase și atunci văzusem maldărul de moloz și gaura din perete cât rana nevindecată. Toate aceste amintiri năvălesc acum peste mine la o distanță de timp de peste patruzeci de ani. Eram deja
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
furii pe mare norii adună-a furtună, crâncenă-n brațe marea se luptă cu vântul, ea vrea ca lumii să-i pregătească mormântul... frumoasă ca steaua lui david din biblia sfântă chipu-ți plin de speranță, așteaptă cu inima-ți frântă, pe mare se luptă cu timpul și cu ciclopii ulise tu țese-ți pânza răbdării din speranțe și vise va veni sărbătoarea cea mare să vă unească pe viață tu țese-ți pânza cea lungă, un ochi pe dos și
TU, FEMEIE, PENELOPĂ... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349261_a_350590]
-
odinioară Cazarma „11 Siret”, denumire militară, desigur, căreia nu-i găsisem înțelesul. În acea iarnă timpurie, cu frig îngrozitor și zile pâcloase care coborau gheme de vată în valuri spre Dunăre, vreme de câteva săptămâni, un cal prăbușit, cu coloana frântă, implora ajutorul trecătorilor, ridicând capul de fiecare dată când cineva trecea pe drumeagul dintre cazarmă și străzile care duceau spre faleză: Română, Armata Poporului, Vadul Căzărmii, Roșiori, Râpei. Mila mă covârșea de fiecare dată când îl vedeam ridicând capul. Dar
UN DRUM AL MEMORIEI. REFLECŢII ASUPRA PROZELOR LUI MARIN PREDA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349317_a_350646]
-
convins fiind că aici pe pământ este “doar în trecere”, și această “trecere” este doar o treaptă către integrarea în liniștea universală, eternă. “În inimă îmi cresc fisuri”, spune acesta... tot mai însetat de starea primordială a eului, înainte de “zborul frânt” și de” De-oglinzi cu ape tulburate/ În legea primului cuvânt”( Sete), când totul era esență pură, fără impuritățile unei lumi zgomotoase, înlănțuite în hohotul finitului, zadarnicului joc de-a “gloria”,. Zbătându-se între propriile țărmuri lăuntrice, dezamăgit, însingurat - se
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
al ceasurilor decorative simțurile tiranice predictibile sufletul meu galateic spovedește atei limpezit de apa rece rapidă revoltată a ploilor sihastre pe cărări ispita singurătății alunecă suav printre brazi dăruind cioburile vibrante ca pe niște toteme sacre lumii acesteia de orizonturi frânte câmpiei Referință Bibliografică: pânza penel(opei) / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1259, Anul IV, 12 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
PÂNZA PENEL(OPEI) de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349802_a_351131]
-
hidoasă, gunoierul naturii, ascultă ciripitul păsărelelor și foșnetul pădurii în timpul siestei după o masă bună. Și-i priește! Milioane de oameni oropsiți vin obosiți de la muncă acasă și se înșeală singuri cu un pahar de „tărie” înainte de a se culca frânți. Dacă ar asculta muzică, indiferent de care deoarece toate melodiile nu sunt decât ecouri din îndepărtatul rai, și-ar liniști sufletul și ar dormii mult mai bine. Poate și-ar aminti și rugăciunea de seară. Este un viciu cauzat de
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
privitoare la glorie se concentrează într-un puseu de modestie, poetul considerându-se doar „râu șoptit, la poale de colnic” Presărate din loc în loc se găsesc și scurte meditații filozofice, atitudini etico-moralizatoare, iar mai rar, lirică social-cetățenească. Astfel în Zbor frânt se deplâng eșecurile, neșansele în lupta pentru afirmare, suferința sufletească iscată de iminenta despărțire de viață. (Plecăm) Fragilitatea, relativitatea, nesiguranța, tentațiile, ispitele ce apar la tot pasul sunt efecte ale principiului dominoului, după care funcționează legile moralei. (Domino) Poetul ar
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]