3,509 matches
-
câte o oră diferită, te vei simți obosit întreaga zi. Renunță să muncești non-stop. Chiar dacă vei reuși să dormi șase ore pe noapte, așa cum recomandă specialiștii, tu te vei gândi la ce ai de făcut a doua zi. Toate aceste frământări augmentează riscul apariției stresului. Debarasează-te de tehnologie. Dacă te consideri un dependent de tehnologie, este momentul să fii mai ponderat. Potrivit specialiștilor, putem avea sentimentul că nu putem trăi în afara erei tehnologice nici în timpul somnului. Așa că închide-ți telefonul
Sfaturi pentru un somn liniştit () [Corola-journal/Journalistic/68046_a_69371]
-
străbate cu pasul un teren accidentat, Iulian Boldea ne apare aidoma unui patinator elegant pe luciul valorilor resimțite ca sigure. Nefrecventat de demonii îndoielilor, evitînd gesturile de respingere vehementă, iconoclastiile, criticul își supune reacțiile empatice unei discipline ce vizează depășirea frămîntărilor contingentului, atingerea unor esențialități. Ceea ce nu înseamnă că ar fi lipsit de opțiuni estetice și morale, ci doar că le subordonează unei perspective în genere admise, "cuminți", ceea ce-l face să pună în locul tușelor groase de culoare ce-ar putea
O voce imperturbabilă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6823_a_8148]
-
o seninătate poliedrică a început a ezita, renunțînd la impecabila prozodie pentru a deschide o tot mai largă perspectivă stărilor morale cu o proiecție fatalmente tulburată. Măsura sa n-o mai constituiau conceptele cristaline indicînd o claritate etică, ci incertitudinea, frămîntarea, încețoșarea. Etalonul sufletesc s-a impus drept factor valorizator esențial. Elocvent, aspirația spre puritate s-a tradus în disjuncția dintre trup și suflet, primului aparținîndu-i impecabila formă sonoră, savoare a auzului, secundului straiul mai modest al versului liber. Firește, ruptura
“Memoria inimii“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7520_a_8845]
-
în cele din urmă, tonic și binefăcător", aprobând alianțele însuflețite și polemicile de bună credință. Nici vorbă, critica , "formă de viață", e stăpânită de un freamăt existențial, în consonanță cu viața literaturii. Ea se exercită în sfera umanului, cu bucuriile, frământările și dramele ei, definindu-se prin noțiunile de conștiință și de valoare: "În epoca sa literară, și pe măsură ce înaintează în vârstă, pierzându-și ingenuitatea, pe măsură ce începe să aibă un trecut, criticul literar nu mai poate evita implicarea (sufletească, nu numai
Arta de a admira literatura by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7285_a_8610]
-
financiară-economică-socială, deocamdată în limite stăpânite de elite cu remarcabilă pregătire în materie. Și cu sacrificii, care tot deocamdată, nu ne aruncă în ghearele deznădejdii. Extras din categoria gladiatorilor care tocmai l-au salutat pe imperatorul-seism m-am pomenit pradă unor frământări spirituale de adâncă penetrație, lucru ce nu mi se întâmplă des și nici nu-mi este de vreun folos, fenomen care, tocmai prin neobișnuita-i prezență m-a pus pe gânduri. Totul a pornit de la o simplă întrebare, de pură
Frica albastră vs frica politică by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7308_a_8633]
-
în aceste pagini al căror liman îl reprezintă constatarea miracolului: "orice miracol e cu putință într-o lume creată din miracol, lume care nu există decît prin miracol". Dar recunoașterea miracolului nu-l împiedică pe Arșavir Acterian de la o continuă frămîntare, de la o anxietate ce problematizează mereu, dovadă a împrejurării că postura religioasă poate comporta și o latură sceptică. Nu e vorba aici de beatitudinea credinței, ci de testarea ei prin dubiu, de tangență kierkegaardiană. Nu ne întîmpină extazul, ci o
Un „trăirist” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7363_a_8688]
-
Sorin Lavric Așa cum fiecare om are vîrsta arterelor sale, tot așa orice persoană are adîncimea suferințelor îndurate. Cîte neliniști a trăit, atîta intuiție a adunat pe dinlăuntru. De aceea, de cît de tulburătoare au fost frămîntările prin care a trecut depinde gradul de profunzime a înțelegerii la care a ajuns. Ceea ce înseamnă că înțelegerea nu este o virtute a inteligenței, cu atît mai puțin o aptitudine teoretică, ci o dispoziție sufletească. Sunt oameni inteligenți cărora le
Molecula credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7613_a_8938]
-
excesivă de "tematica psihologică". Concluzia sub acest aspect e generalizatoare și gravă, dar veridică: "Imaginea Vienei unitare și surâzătoare, metropolă a culturii și a traiului nepăsător, este pur și simplu un mit, o ficțiune înjghebată de artiștii cafenelelor, rupți de frământările cotidiene." Că lucrurile stăteau într-adevăr astfel și Viena nu era doar un tărâm al Gemütlichckeit-ului și valsului, al cafenelei cu capucino și tort Sacher, o dovedesc și ultimele două eseuri ale culegerii, consacrate analizei a două fenomene sumbre: Prostituția
Portretul unei culturi by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7476_a_8801]
-
Cristina Ștefan își asumă rolul "novicei" așteptînd îndrumare. "Ca nou venită în Colegiul Național ŤSpiru Haretť (în 2007), am început să descopăr treptat cîte ceva din ceea ce noi numim simbolic spiritul spirist. Evident, aveam o mulțime de întrebări, curiozități, nedumeriri, frămîntări, temeri. Unele dintre acestea le adresam Codruței Missbach. De cele mai multe ori, primeam răspunsul așteptat, acela care făcea posibilă o liniște de moment. Alteori, colega mea configura situații de o tensiune anume, anticipa alte subiecte de interes, determinînd numeroase întrebări. Dialogurile
Spiritul spirist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7492_a_8817]
-
în jurnal. Printre cele mai impresionante pagini se numără cele prilejuite de moartea timpurie a lui Charles-Louis Philippe, un scriitor aproape uitat astăzi. Deschiderea către cei din jur îl salvează pe egocentricul care ar fi riscat să fie antipatic cu frămîntările sale, uneori aproape derizorii, oricîtă înțelegere ar trezi vanitatea copilăreasca a artistului (modestii X și Y nu i-au înțeles scrierile, obscurul Z l-a atacat prostește). În interesul pentru literaturile străine, curiozitatea intelectuală se îmbină cu generozitatea - dorința de
Cui i-e frică de un autor datat? by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/7509_a_8834]
-
trăsătura definitorie a psihologiei (sau a ideologiei) autorului acestuia. Din critica psihostilisticii decurg consecințe importante pentru caracterizarea barocului literar în general, și a stilului lui Cantemir în special. Stilul autorului baroc nu reflectă "sufletul" lui, stilul "contorsionat" nu corespunde unor frământări sufletești, ci este ceva pur tehnic, calculat, "rece", autorul baroc necăutând decât virtuozitatea formală. Această caracterizare se potrivește pe deplin și lui Cantemir. De aceea, poziția unor autori care văd în autorul Istoriei ieroglifice, plecând de la stilul lui "un autor
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
departe, totul e să nu te oprești. Dacă te oprești, apare pericolul de a cădea pe gînduri, de a deveni reflexiv, caz în care problemele de conștiință sunt inevitabile. Iar noua paradigmă culturală nu rabdă problemele de conștiință, tribulațiile și frămîntările meditative, adică timpii morți, intervalele golite de acțiune, pe scurt viața în spirit. A fi reflexiv e condiția sigură a ratării. E ca și cum întreaga omenire începe să sufere de un sindrom de hiperactivitate ale cărui simptome sunt: neputința de a
În pragul mutației by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7261_a_8586]
-
a studiat în străinătate, n-a beneficiat de contactul cu marile școli; a învățat franceza singur și pe apucate; primul oraș "străin" pe care l-a văzut a fost... Brașovul, unde Sion a junge la 1848, gonit în Transilvania de frămîntările revoluției ieșene. Unicul său atú lingvistic l-a reprezentat cunoașterea perfectă a limbii grecești (era grec după mamă, fiul al Frosei Schina, fata unui cunoscut eterist ucis de turci, căsătorită, după venirea ei în Moldova, cu boiernașul Ioniță Sion). Toate
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]
-
unghiile / Și lunecând mereu înapoi / Pe pereții de sticlă, / Încercând să urce / Rupt în bucăți / Clădite una peste alta, / Echilibru nesigur, / Până la dinții/ Încleștați cu sălbăticie / În tăcerea fără sfârșit" (}ipătul). Istoria nu mai este privită "cu încetinitorul", ci cu frământări lirice de tensiune ridicată, cu viziuni smulse din realitatea strictă. Apar inscripții cam argheziene dacă n-ar fi morale, se dau definiții cum li-e felul lor apodictic și automat interogativ (Retorică). Îngerii și zeii sunt schilodiți de o forță
Confesiune continuă by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7136_a_8461]
-
pămîntului" (Zi de august). Noul peisaj simbolist se regăsește cu totul în pagina de mai sus: evocarea "Eladei de odinioară" este înșelătoare, pentru că o panică inexplicabilă domină tabloul. Numeroasele verbe din text se află în centrul unor personificări ce sugerează frămîntarea și contorsiunea. Dacă peisajele din poezii păreau uneori picturi de Monet, în pagina de mai sus copacii răsuciți descind direct din tablourile contemporanului său Van Gogh. Verbele utilizate, toate la prezent, scot peisajul din fluxul temporal oferindu-i o imobilitate
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
pămîntului" (Zi de august). Noul peisaj simbolist se regăsește cu totul în pagina de mai sus: evocarea "Eladei de odinioară" este înșelătoare, pentru că o panică inexplicabilă domină tabloul. Numeroasele verbe din text se află în centrul unor personificări ce sugerează frămîntarea și contorsiunea. Dacă peisajele din poezii păreau uneori picturi de Monet, în pagina de mai sus copacii răsuciți descind direct din tablourile contemporanului său Van Gogh. Verbele utilizate, toate la prezent, scot peisajul din fluxul temporal oferindu-i o imobilitate
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
poziție corectă“, „Suntem prieteni cu toții“ etc.). 1.2.3. Utilizarea materialelor în scopul dezvoltării capacității de discriminare fonetică; asocierea sunet-literă 1.2.3.1. Cadrele didactice folosesc cărți cu cântece și poezii pentru dezvoltarea capacității copiilor de discriminare fonetică (de exemplu: poezii cu onomatopee, frământări de limbă etc.) 1.2.4. Utilizarea materialelor în scopul dezvoltării capacității de exprimare corectă din punct de vedere gramatical 1.2.4.1. Copiii au la dispoziție materiale/jocuri pentru stabilirea relațiilor spațiale și a direcției, jocuri cu jetoane pentru exersarea formării de propoziții scurte
STANDARDE din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257404]
-
cauzele pe care le instrumentează. Însă, în al doilea rând, nu putem să nu observăm faptul că judecătorul/procurorul va putea participa, de exemplu, la emisiuni de divertisment sau va putea să își exprime punctul de vedere cu privire la diverse frământări sociale (greve/manifestații), va putea aborda aspecte ce țin de economia statului, modul de gestionare a acesteia, despre felul în care o instituție a statului își exercită competențele, poate emite opinii publice cu privire la probleme juridice actuale - care ar putea
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
pe lîngă rîu / Împreună cu fluturii, cu albinele", ars de dorința de-a ști „Pe unde îți rătăcești zilele", poetul se arată scandalizat de ingerințele fiscalității: „Am ajuns, am admis / Să plătesc taxă pe stele,/ Să achit taxă pe vis?" (Taxă). Frămîntarea i se alină întrucîtva printr-o comparație fiziologică al cărei termen îl silabisește spre a fi mai explicit: „Lumină amară îmi oferă clipa,/ O beau cum aș bea un pahar plin,/ Sînt însetat./ În-se-tat". Dar care soluție, vai, nu-i
„Zbaterile, inclusiv pîlpîirile poemului” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6005_a_7330]
-
reveneau, ca și piesele puse în scenă de cele mai de seamă teatre din Polonia și de aiurea, inclusiv de cele românești. Ca mai toți emigranții polonezi, Mrożek nu și-a uitat țara, rămânând permanent în contact cu realitățile și frământările ei, pe care le-a surprins cu măiestrie. Iar atunci când o geană de speranță s-a ivit din zările încă tulburi ale sfârșitului de secol, scriitorul s-a întors în orașul tinereții sale, Cracovia, ca și Czesław Miłosz. Are nefericirea
Polonia: Mrożek la 80 de ani by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/5938_a_7263]
-
putea să le presimtă ca fenomen. Să avertizeze, să pună în gardă. Să prevină asupra resuscitării forțelor întunecate ale dogmatismului. Și o și face atunci când Marin Preda vorbește despre activarea „spiritului primar agresiv”, acea „stihie care apare în timpul unor intense frământări sociale și care tinde să conteste valorile spiritului”. „Fenomenul l-am cunoscut și noi - își amintește autorul Moromeților - într-o cultură încă departe de a-și fi atins apogeul. Valorile, de asemenea, au fost supuse unui tir neslăbit, timp de
Recitind Imposibila Întoarcere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5961_a_7286]
-
Festivalului, la MNAC. Bespoke, piesa prezentată de Freddie Opoku-Addaie, pornea, ca sursă de inspirație, de la mișcările meșteșugului manual al olăritului. Interpreții săi, Alessandra Ruggeri și Daniel Watson, urcați pe un mic postament, executau pe loc o serie de mișcări de frământare a lutului cu mâinile, ulterior propriul corp părând a deveni lutul modelat și, din când în când, rotit cu o mișcare bruscă. Cu foarte mici variații, mișcările erau reluate, după principiul minimalist. În fine, Raul Maia (Portugalia-Austria) și Thomas Steyaert
Explore Dance Festival 2010 (II) by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5963_a_7288]
-
însingurare radicală, acea a „bunului sălbatic”. Adică a omului natural care poate fi regăsit de către cel „civilizat” dacă face calea-ntoarsă către o primitivitate salutară. Sufletește, poetul se vrea un Robinson Crusoe. E modul în care înțelege a se salva de frămîntările unei existențe ce se „sălbăticește” progresiv în sensul rău al termenului, prin egoism și rapacitate prin degradarea bunelor maniere: „Fără ochelari opaci nu poți scăpa / de dezmățul insolenței, n-ai ieșit bine în stradă / și o mașină ce trece accelerează
Un poet oximoronic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5742_a_7067]
-
Wladimir François-de-Paule Le Fèvre conte d’Ormesson. Semnează Jean d’Ormesson. I se spune Jean d’O. Gânduri cu o încărcătură de idei și de cunoștințe, de experiențe personale și de observații, de întrebări exprimate sau subînțelese, de dileme și frământări vechi și actuale pe măsura impresionantei genealogii pe care o oglindește numele moștenit sunt formulate cu o nonșalanță, o simplitate, o detașare, o autoironie în ton cu numele de doar șase litere plus un apostrof atribuit de prieteni. Semnătura lui
Un boier al minții by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5907_a_7232]
-
probează bravada scumpă inimii sale, hiperbola eului devenită un „punct de onoare" al creației. De remarcat că bardul e totuși mereu infuzat de conștiința sa de înger căzut. Spre deosebire însă de autorii ce și-o înfățișează la modul unei frămîntări, a unei crize, d-sa e stăpînit de simțămîntul unei vitalități radioase, răscumpărătoare. O copleșitoare jovialitate se înfățișează în imaginile sacrilegiului, sustrase astfel accepției lor agresive, atrase într-un cîmp al ludicului ce ne amintește carnavalescul medieval, investigat de M.
Un înger rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6215_a_7540]