1,205 matches
-
majoritate, askhenazi, laici și relativ înstăriți (pacea ca business!), în vreme ce adversarii săi sunt naționaliști, mai cu seamă "orientalii", tradiționaliști și religioși. Dar lucrurile sunt mult mai complicate și au, așa cum spuneam, un caracter preponderent politic. Iar forțele politice sunt extrem de fragmentate. Pentru prima dată, la alegerile actuale au participat nu mai puțin de 30 de partide. I s-a reproșat lui Bibi Netanyahu, ca reprezentant mai curînd al celei de-a doua tabere, că nu a adus nici pacea, nici securitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
în Gaza, și Hezbollah, în Liban și mai ales prin revenirea la putere a dreptei sub conducerea lui Netanyahu. Uneori, inamicul e necesar, pentru că te obligă la autoperfecționare. Mai rău e cînd inamicul se află în noi. O societate dezorientată, fragmentată, afectată de tot felul de spaime și frustrări poate fi lesne manipulată, exploatîndu-se confruntările intercomunitare. De fapt, e ceea ce "Great Bibi" a făcut o vreme. Luptele fratricide pot conduce la o catastrofă. Un nou Churban (termen biblic desemnînd distrugerea, în
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de profunzime care vizează: o inconștientul colectiv (arhetipul); o inconștientul personal: "la nivelul colectivității, rețeaua arhetipală, prin combinațiile arhetipale, generează miturile. Prin analogie, vom putea numi imaginea interioară un "mit personal" al artistului, mit care, asemenea miturilor propriu-zise, a supraviețuit fragmentat și escamotat de-a lungul vieții acestuia". c). Eul. 2.3. Mitul Eternei Reîntoarceri Prezentul studiu nu este interesat de miturile literare (sau de miteme) pe care le-am putea identifica în pagini eminesciene. Nici măcar miturile nu fac obiectul analizei
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
deși reproducerea fidelă a corespondenței unidirecționale Dionis-Maria are și introducere, în timp ce varianta se deschide cu primul paragraf al cuprinsului scrisorii. Structura hipertextului prezintă aspect monolitic: întreg cuprinsul are un singur paragraf. În variantă, conținutul epistolar înregistrează trei alineate; deși formal fragmentat, mesajul reușește, propulsat retoric la fiecare început de idee "De ce sunt eu în lume când tu ai fost menită să fii ? De ce-au căzut ochii mei pe tine, de ce te-am văzut ?", "N-am avut speranțe, puțin mi-a
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Henry "Hank" Chinaski, un alter ego al lui Charles Bukowski, cu funcționalitatea "dublului" (s-ar spune, la o privire atentă!) din cultura romantică. Narațiunile nu reconstituie biografia autorului cronologic, ci, cum sesizam deja, din segmente revelatoare, similare pieselor unui model fragmentat. Primul roman, spre exemplu, Poșta, îl surprinde pe Henry în anii maturității (între 1952 și 1969), lucrînd (ca hamal mai întîi, apoi ca funcționar) în interiorul serviciului poștal american (acesta este angajamentul social pe care, într-adevăr, cu întreruperi, Bukowski l-
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de-epistemologizarea" ei, de aici "subiectivitatea" investigațiilor diacronice ș.a.m.d. Idealul fantomei sangvi nare a lui Țepeș este de aceea măreț. El vrea adevărul total în istoriografie, transformarea istoriei însăși pentru istoric într-o realitate continuă, imposibil de falsificat sau fragmentat. El rezolvă, printr-o mușcătură vampirică pe gîtul unui istoric excepțional, toate disperările, toate neputințele filozofilor istoriei, de la Platon pînă la Hegel și de la Husserl pînă la Hayden White. Nu cred că acest climax subtil-ideologic "insertat" de Kostova în roman
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
grade de înțelegere a limbajului lévinasian, pe care autoarea le parcurge cu admirabil curaj. Acolo unde limbajul rațional și intelectul devotat logicii binare nu mai pătrund, pătrunde în schimb terțul tainic ascuns, ce leagă armonic tot ce pare discontinuu și fragmentat. Celălalt ca neuitare a sinelui profund, celălalt ca incitare permanentă la responsabilitate, tocmai prin fragilitatea și vulnerabilitatea sa. În esență, existența suferinței celuilalt împiedică subiectul să se stabilizeze, să se "posede" integral și statornic. Pentru ca eu să devină altul pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pronominală, textuală deci, unde eu se pulverizează în voie, sau se disimulează în spatele altor instanțe (extra)discursive el, mai rar tu. Subiectul pe care autoficțiunea îl expune și îl face să renască din propria cenușă este un subiect fragmentar și fragmentat, deconstruit în însăși construcția sa, afirmîndu-se și sfărîmîndu-se într-o aceeași mișcare. La Roussy, tinerii explorează diverse identități virtuale, mai mulți avatari, pentru a cerne care e mai recunoscută și apreciată, pentru a o privilegia, dar și pentru a trăi
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
MR 1. Înțelege tranziția actuală în termenii epistemologiei sau ca dizolvând epistemologia în întregul ei. 2. Se concentrează asupra tendințelor centrifuge ale transformărilor sociale actuale și asupra dislocării produse de acestea. 3. Vede sinele ca dizolvat sau dezmembrat de caracterul fragmentat al existenței. 4. Aduce argumente în favoarea caracterului contextual al pretențiilor de adevăr sau le consideră ca fiind "istorice". 5. Teoretizează lipsa de putere pe care indivizii o resimt în fața tendințelor globalizatoare. 6. Consideră procesul "golirii" de sens a vieții de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a relaționărilor, cei doi teoreticieni consideră că discursul postmodern este "în mod frecvent antidecât numai posterior teoriei moderne, iar în anumite forme contemporane el atacă însăși teoria, stigmatizând-o ca reducționistă și totalizatoare, în timp ce favorizează un mod de a scrie fragmentat, aforistic sau eseistic"162. Ideea pe care o putem extrage de aici este că în funcție de opțiunea pe care o fac autorii de a se înscrie (sau nu) într-o teorie sau alta, ei vor alege și un set specific de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
discuție integritas 211, unitatea în genere. Hassan consideră că fragmentarea decurge din oprobriul totalizării, de unde rezultă și preferința postmodernilor pentru montaj, colaj, paradox, paralogie, metonimie, paracriticism etc. În ficțiunea postmodernă este utilizată constant heterotopia, lumile plurale fiind mereu fragmentare și fragmentate, iar discursul postmodern își asumă discontinuitatea și alcătuirea sa din fragmente 212, situație care exclude coerența, linearitatea, lipsa contradicțiilor. Deși Derrida consideră că o "formă primară" a discursului postmodern este colajul/montajul, David Harvey atenționează asupra faptului că reprezintă un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pe fundalul procesului de erodare a frontierelor, s-a produs deja o modificare semnificativă a condițiilor de operare pe piață cu care se confruntă corporațiile implicate În afaceri internaționale. Un prim aspect al acestui fenomen este faptul că piețele naționale fragmentate au fost Înlocuite, cel puțin pe anumite segmente, de o piață mondială omogenă. Acest lucru este caracterizat printr-o relativă omogenizare a cererii, În special pentru bunuri de capital și produse industriale semifinite, precum și pentru anumite mărci globale ale bunurilor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
filosoful. (26, p. 280) "Devenirea" invocată se prezintă cel mai frecvent ca "istorie" a lumii omului, ca știință sau ca schimburi active de opinii. Metodologic, autorul își afirmă concepția despre "știința istoriei" astfel: "episoadele-cheie ale istoriei sociale, care au transformat, fragmentat și, în mare parte, dacă poziția mea extremă e corectă, dislocat moralitatea făcând astfel posibil sinele emotivist, cu tipurile sale caracteristice de relații și de expresie au fost episoade din istoria filosofiei; că numai în lumina acestei istorii putem înțelege
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
profetic: în economia sa, obiectul își pierde valoarea de marfă, pentru a-și recăpăta calitatea de „vestitor“ viu al lumii care i-a dat naștere. Imaginea dialectică, alegoria secolului al XIX lea, aduce astfel ideea barocă a unei lumi „ruinate“, fragmentate, discontinue din domeniul limbajului poetic în cel al condiției concrete a obiectelor istorice. Negativitatea liberă, infinită a imaginii dialectice face din aceasta o scriitură a timpului. Istoria este filologie, după cum afirmă și Benjamin, iar obi ectul istoric este, în acest
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Medrea se situează în aria de influență a artei secesioniste"329. În articolul pe care i-l consacra în revista Arta, "Cornel Medrea prezența sculpturii", Ioana Vlasiu sesiza tocmai distanța pe care sculptorul o lua față de "epigonismul rodinian", "față de lumea fragmentată, convulsionată a lui Rodin" care, în formularea inspirată a lui Anatole France, "colaborează prea mult cu dezastrul, cu catastrofa"330. În articolul, "Expoziția Societății "Arta Română"", din 1919, Francisc Șirato sesiza prin similitudine cu arta lui Brâncuși influența exercitată de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
numai din construcții arhitecturale, ci și din experiențe individuale. Aspectul mitic, legat în special de mitul modernității, se preocupă mai degrabă de distrugerea mitului decât de celebrarea renașterii lui. Strâns legată de mit, istoria este văzută de Benjamin drept discontinuă, fragmentată și apocaliptică. Astfel, punctul de vedere istoric implică distrugerea falsei istorii, la fel cum perspectiva mitică presupune distrugerea mitului, iar cea fizionomică, anihilarea aparențelor. Perspectiva politică, potrivit punctului de vedere marxist al lui Benjamin, nu reprezintă încununarea dezvoltării istorice, ci
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
teoria pe care o alegem, nu putem nega interesul crescut al europenilor față de formele culturii populare americane, interes care poate fi rezultatul "efectului de bumerang". Europene prin tradiție, modelele culturale transferate și dislocate de coloniștii americani au fost subminate, simplificate, fragmentate, reciclate, reco-date și rearanjate în modele noi, care au primit noi conotații și o nouă identitate. Prin multiplicarea, reciclarea și reasamblarea vechilor tipare culturale europene au fost create noi iconuri, clișee și forme hibride, care, exportate pe bătrânul continent, se
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ocoli tentația de a se transforma în tutori. Iar în aceste condiții, fără a avea asigurate autonomia în domeniul apărării și autonomia energetică, Europa ar fi o pradă nu pentru carnivori, ci pentru vulturi. În conviețuirea strînsă dintre mica Europă fragmentată, înghesuită în Vest, și enigmaticul Imperiu, amenințarea vine, contrar aparențelor, mai mult din partea ei înseși decît a Imperiului. Noua conștiință europeană nu comportă așadar doar conștiința unei enorme amenințări. Este vorba de asemenea de conștiința complexității, incertitudinii și interiorității amenințării
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
legătură clară între opțiunile ideologice / programatice și acțiunea guvernamentală. O primă conexiune, susținută și documentată de multe cercetări, este cea dintre caracteristicile sistemului de partide și funcționarea diverselor formule de guvernare. Astfel, se consideră că un sistem puternic polarizat și fragmentat scade viabilitatea formulelor de guvernare. De asemenea, sistemul de partide poate fi considerat principala variabilă care explică stabilitatea și eficacitatea relațiilor între legislativ și executiv (Shugart și Carey 1992). Nu în ultimul rând, este influențat direct și impactul pe care
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pune în legătură cu probleme de interes pentru cetățeni. Și, nu în ultimul rând, este vorba despre atenția pe care jurnaliștii din statele membre o acordă acțiunilor de politică publică europeană. Astfel, specialiștii în comunicare politică, constată persistența unui spațiu public european fragmentat, în care informația despre Uniunea Europeană la nivel național este cantitativ redusă, vizând în principal elitele politice și economice 4. Înainte de alegerile din 2009, Jacques Barot, la acea dată Comisar European pentru justiție și afaceri interne, afirma că existența unui spațiu
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
ultimul rațiunii mimetice (1968, ÎI, p. 208). În fine, Damrosch, Jr., subliniază că memoria este echivalentă cu fractură și cu dispersia, în opoziție cu unitatea constructivă a imaginației, fidelă realității subtile: "Memoria [...] este, in concepția lui Blake, simptomul unei conștiințe fragmentate care interpretează realitatea că pe o colecție de fenomene discrete în loc să o perceapă că pe o singură formă. Imaginația [...] nu are nevoie de memorie fiindcă ea percepe totul că pe o unitate simultană" (1980, p. 27). Dihotomia lui Blake dintre
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
variații stilistice), sunt perfect valabili în contextul poeziei blakeene, în care anumite fragmente din profețiile timpurii, dar și din Jerusalem intra în prima categorie, în timp ce majoritatea operei sale, inclusiv The Four Zoas și Milton, intră în ultima. Apoi, stilul aparent fragmentat al lui Blake, inclusiv contradicțiile sale logice 133, oglindește un model detectabil în Osea, Isaia și Ieremia. În fine, o trăsătură pe care profeții iudei și Blake o au în comun este prezentarea concretă a elementului de fundal: adesea, setting-ul
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
cu oarecare simpatie chiar. A zâmbit și mi-a prins mâna. [...]” (p.100) Alternarea replicilor efective cu aceste fraze comentativdescriptive dă impresia unui scenariu deja scris, deja ,,jucat”, la care regizorul adaugă câteva explicații în plus. Impresia aceasta de discurs fragmentat persistă de la primele pagini ale romanului până la ultimul rând. Finalul este, de fapt, într-o deplină concordanță cu trecerea discretă, dar tumultoasă a Ilenei / Lena prin viața celor doi eroi masculini și se înscrie în linia generală a discursului de
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
puterea, proprietatea, naționalismul, publicitatea și violența. Acest studiu al societății civile și-a propus să facă toate aceste lucruri într-un stil neobișnuit prin narațiuni deliberat disociate și prin perspective "cubiste", care sînt în strînsă concordanță cu dinamismul și caracterul fragmentat al societăților civile actuale. În ceea ce îi privește pe membrii societăților umane care sînt profund ostili perspectivei societății civile sau poate doar nu pe deplin convinși sau neimpresionați de premisele și promisiunile ei, ar fi foarte recomandat să facă o
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
argument pentru reprezentanți, un text va conține variante specifice a căror analiză trebuie avută în vedere. Datele temporale (întrebarea cînd?) favorizează studierea momentului apariției și dispariției paratextului: astfel, elementele paratextului editorial au o existență efemeră și durata lor este adesea fragmentată. După G. Genette, "această intermitență [...] este foarte strîns legată de caracterul său prin excelență funcțional" (1987, p. 12). Trăsăturile substanțiale ale paratextului (întrebarea cum?) determină abordarea textuală a acestor elemente. Nu ținem seama aici de manifestările iconice (ilustrații) sau materiale
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]