544 matches
-
așteptarea traversării Atlanticului de Sud, apoi a Anzilor. Anii treizeci machează victoria marilor zboruri intercontinentale cel al lui Mermoz, de Costes și Le Brix, al lui de Costes și Bellonte, Codos și Rossi, al italianului Italo Balbo deasupra Atlanticului, zborurile franțuzoaicei Maryse Hilsz, de la Tokyo la Paris și de la Paris la Saigon, ale englezilor Scott și Campbell Black de la Londra la Melbourne sau ale sovieticilor Gromov, Danilin și Jumaceev de la Moscova la Los Angeles via Polul Nord, etc. În ajunul războiului, aviatorii
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
sa, căci nu și-o pierduse la ruși. Ambasador al Chinei naționaliste era Chen Chiek, un om deosebit de distins și cultivat. Ministru al Greciei, Vatikioti, fusese în post la București, ca secretar. Ministru al Cehoslovaciei era Kunosi, însurat cu o franțuzoaică. A fost curînd rechemat și am aflat de la soția lui, pe care am revăzut-o la Paris, mult mai tîrziu, că era dispărut fără urme. Ministrul Iranului, Eadora Azodi, era înrudit cu familia șahului. A fost și ministru al afacerilor
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Amza Săceanu. Mîna lui D.R. (Popescu n. red.)?! Sper să o duc mai bine, să scap de izolarea de aici și mai ales de filistini. Pentru că mă voi muta tot într-o singurătate. Sînt bucuros de un nou dar de la franțuzoaica mea dragă! Cărți de Sade, Cioran, Bataille, Nabokov și Artaud! Superbe! Sînt un om bogat iarăși! Mă duc la București să distrug banii de pe carte! Puțini! Aproape 8000. Am o grămadă de datorii! Măcar să nu le mai am! Mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
de învățat și voi citi cît mai multe cărți de critică. Bucurii!? Puține. În "Napoca universitară", număr special, am o pagină întreagă de poezie. Dorin Serghie s-a ținut de cuvînt. De fapt el îmi solicitase poezii. Și faptul că franțuzoaica pe care am cunoscut-o în iulie la Sulina, acum studentă la Paris, m-a salutat afectuoasă și-mi cere să-i spun ce cărți vreau să-mi trimită și ce casete! Voi face o listă, deși pentru mine este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
de parcă ne știam de o viață. Se mai oprea din când în când și mai sorbea din paharul cu apă, semn ca a obosit puțin. Apoi, privea spre fereastra mică. De afară, se auzeau țigăncile cu flori: "Să-ți trăiască franțuzoaica, boierule! Ia trandafiri roșii ca focul, 1 leu firul". Poetul zâmbea. Îmi mărturisise că nu-i rămăsese decât să privească strada, forfota; amintirile veneau de-a valma. Mi-a povestit despre copilărie, a plecat apoi în război, cum l-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Cristi, din ușa compartimentului, făcând cu ochiul spre vagonul-restaurant. — Nu, Sachi, mersi. — Sigur, domnișorule Cristian ? — Sigur, îi răspunde sec. — Sigur, sigur ? Dacă-ți spun, nu mă mai înnebuni atât. — Eu mă duc, mai ales să văd dacă piticania aia de franțuzoaică cochetă și simpatică mai e pe- acolo, poate ne amețim împreună. — Du-te și amețiți-vă. Și Pribeagu trântește ușa, mâhnit că nu l-a putut scoate pe amicul său din starea inexplicabilă pe care-o avea de când plecase din
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
istorice româno-ungare, ed. Lucian Nastasă, Iași, 1999, pp. 119-130. 13. Bunica pe linie maternă a lui Carol I a fost Stéphanie de Beauharnais, fiică adoptivă a lui Napoleon I, căsătorită cu marele-duce de Baden; și bunica pe linie paternă era franțuzoaică, din familia Murat (nepoată de frate a lui Joachim Murat, mareșal al Franței și rege al Neapolelui, căsătorit cu o soră a lui Napoleon I). 14. În mod curios, nu există Încă o monografie completă despre Carol I. Se pot
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
care reunește 79 de cantoane franceze. Volumul Les annales de la Villa Mont-Noir, cuprinzând textele scriitorilor care au petrecut aici sejururi literare în ’98-’99, consemnează, pe lângă prezența a doi colegi de-ai noștri din Trenul Literaturii - albanezul Fatos Kongoli și franțuzoaica Annie Saumont -, un cubanez galicizat, un belgian, o englezoaică, o rusoaică, doi polonezi, o daneză, un finlandez, o italiancă și un ungur. Așadar, totul e posibil. Dorința celor de aici e ca Analele de la Mont-Noir să devină cronica unei Republici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
constă în a-i pune pe copii să repete în cor sloganele oficiale. Dar unde, în guvern, sunt mai mulți creștini ca în Egipt, unde îți este permis să fii ateu și unde femeile au avut drept de vot înaintea franțuzoaicelor. Oficialitățile au un argument (foarte utilizat în regiune): "Ori noi, ori Frații Musulmani. Ori șurubul strâns, ori baia de sânge, ce preferați?" Creștinii preferă statu-quo-ul, și nu sunt singurii. Paștile și Crăciunul sunt zile nelucrătoare. Michel Aflak, fondatorul partidului Baas
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
anii Ocupației un lagăr de concentrare pentru civilii francezi și străini. (n. trad.) 2 Vezi Cahiers de médiologie, "Qu'est-ce qu'une ronte?", nr. 4, Gallimard, 1998. * Atunci când smulge petalele unei margarete încercând să afle dacă este iubit(ă), francezul (franțuzoaica) dispune de cinci răspunsuri în ordinea: "un pic", "mult", "cu pasiune", "la nebunie" și "deloc". În fapt, patru șanse din cinci. (n. trad.) * Arbore din America, din familia euforbiaceelor care produce un latex foarte veninos. Mai este numit și "arborele
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
care este pe camino. Cei mai mulți invocă motive religioase, de autocunoaștere sau simplu turism. Eu spun că sunt pe camino ca pelerin, acceptând suferințele și greutatea drumului ca semn de penitență, dar și pentru a cunoaște mai bine Spania. O tânără franțuzoaică cântă apoi un Ave Maria demn de o sală de concert. Urmează o mamă cu fetița ei ce împreună cântă tot Ave Maria. Apoi spre marea mea surprindere sora cu chitara mă invită pe mine să cânt ceva specific românesc
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
Bacău - Evreux VB (Franța), în 16-imile Challenge Cup la volei feminin Vacanța voleibalistelor de la Știința Municipal Bacău va fi una foarte scurtă deoarece, pe 5 ianuarie, echipa pregătită de Florin Grapă va disputa prima manșă a 16-imilor Challenge Cup, împotriva franțuzoaicelor de la Evreux Volley Ball. Din păcate, formația băcăuană va disputa din nou returul în deplasare, într-o sală în care echipa gazdă beneficiază, de regulă, de sprijinul a 2000 de suporteri. Echipa franceză le-a eliminat în turul anterior al
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
noștri călăuzi care luase câte o scândură în spate, ca să ne serve drept punte peste crăpături. Ce ne trebuia nouă punte? Săream peste crăpături ca niște căprioare fără leac de grijă, fără nici o conștiință de primejdie, pănă când, cînd sfârșit, franțuzoaica, curioasă ca toate femeile să afle tot, întrebă pe unul dintre călăuzi cam ce adâncime pot avea crăpăturile aceste. O! răspunse călăuzul cu mare sânge rece. Depinde, adâncimea lor poate să fie între 500 și 1 000 de metri. Când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în distanță de care te acațai cu mânele, exercițiu greu pentru oamenii nedeprinși cu asemene gimnastică. Din această cauză puțini aveau curajul de a trece prin Mauvais-Pas. Nici noi n-am fi îndrăznit să ne riscăm pe acolo, dacă tânăra franțuzoaică, care vroia să facă pe viteaza, nu ne-ar fi adus la ambiție, înaintând ea cea dintăi pe scoborâșul prăpăstios. Hei, doamnă! strigă călăuzul din urmă; închideți cortelul, ca să nu-l umfle vântul și să pierzi echilibrul. Atunci, sumeața noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
DIN „șANTAN“, DUPĂ CARE SE dădeau În vânt tinerii mei colegi provinciali, depravați Încă din leagăn de aceste păsări călătoare din oraș În oraș, dintro țară În alta. Costică Dissescu, cinicul epicurian, răspundea Într-un „șambru“ de la Capșa unei frumoase franțuzoaice, nimfă pro fesională În galant turneu prin Valahia noastră și care, avizată, Îi cerea pezevenghiului de boier român, cărpănos, chiulangiu și peltic de felul său, banii Înainte: Ma ser, tu m’as gâté tout le plaisir! N-am cunoscut și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și-a amintit de mine a doua oară. Ca să mă răsplătească pentru că revenisem în prăvălia ei, a ales pentru mine din căldare cele mai frumoase gura-leului, a ezitat un pic și m-a întrebat: „De unde sunteți de baștină, sunteți cumva franțuzoaică?“. Pentru că nu-mi place cuvântul „baștină“, am ezitat și eu, între noi s-a lăsat o tăcere înainte să spun: „Nu, vin din România“. A zis: „Ei, ce-are a face“, și-a zâmbit ca și cum brusc ar fi apucat-o
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
despre informaticienii români recrutați în universitățile românești, aduși în Franța și închiriați apoi "cu luna" pe la diverse companii, ca pe niște unelte, pe bani grei, plătiți prost, cazați în hoteluri ieftine etc. Mizerabil trafic modern de inteligență ieftină și supusă. Franțuzoaica sexy din departamentul de PR al companiei care practică această formă de sclavie modernă încearcă să reziste tirului întrebărilor de "stânga" venite din partea reporterului M6, aducând diverse argumente. Unul dintre ele: Ne purtăm frumos cu ei, îi așteptăm cu ciocolată
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Nouă, care încearcă să-și construiască o identitate cu orice preț. Sunt spuse cu imense precauții de prostuțul meu coleg de birou Eduard, la adresa unei colege din Franța, pariziancă în plus: francezii sunt un popor care nu se spală suficient; franțuzoaicele nu-și epilează picioarele. 10 martie 2005 Iarnă grea, tare grea în Québec. Așa cum primitivii băteau toba în timpul eclipselor de Lună pentru a speria monstrul, și eu aș urla, dansa, aș face vrăji etc pentru a alunga iarna aceasta atât
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de o dulce somnolență și o avalanșă de senzații hipnotice. Mă droghez cu muzică nostalgică, ieftin, eficient, dar distructiv ca efect. Împart biroul post-doctoranzilor (un statut ciudat, între profesor începător și student perpetuu) cu alte cinci persoane. Michelle B., o franțuzoaică specialistă în "Picioarele Negre" (Pieds-Noirs), numele generic al francezilor născuți în Algeria. Christine L. din Toronto, cu părinți emigrați în Canada în anii `70 din ex-Iugoslavia. Studiază de ani de zile rolul memorial al nu-știu-cărei-piețe-centrale din Belgrad și transformările succesive
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
La fosse commune dissout l'individuation et l'arrogance ou l'éspérance du nom. (Groapa comună dizolvă diferențele între indivizi, aroganța și speranța numelui.) Michel Serres despre catacombele Parisului în Statues, Flammarion, 1989. 14 iunie 2005 Colega mea de birou, franțuzoaică get-beget, se întoarce victorioasă din țara-mamă: a obținut până la urmă mult râvnita numire pe un post de maître de conférence, sau tenure, cum îi spun anglo-saxonii. La cafea, în birou, ne face pe un ton de învingător apologia hiperspecializării, etapa
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
facem totul împreună: școala republicană franceză făcea și face același lucru. Sau un exemplu și mai complex: faptul că femeile erau efectiv egale cu bărbații se vădea în faptul că au căpătat la noi dreptul de vot cu mult înaintea franțuzoaicelor. Degeaba le explicam eu că, pe de o parte, nu comuniștii inventaseră treaba și că, pe de alta, nu răsturnam chiar munții cu dreptul ăla de vot. Că ni se arăta cu degetul unde să punem ștampila și dreptul nostru
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
o parte, nu comuniștii inventaseră treaba și că, pe de alta, nu răsturnam chiar munții cu dreptul ăla de vot. Că ni se arăta cu degetul unde să punem ștampila și dreptul nostru ăsta era: să o punem. Ele, adică franțuzoaicele mele, ziceau că da, dar în comunismul adevărat, recte troțkist, este și democrație, adică se votează de-a binelea. Și atunci e bine să poată și femeile să voteze. O fi! Între timp, am votat și eu „de-adevăratelea“ o dată
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
atunci nu ne rămâne nimic : cum se poate ca doamna Urșianu, atât de atentă la adevărurile psihologice, la nuanțe, să reușească aici să nu vadă nici una ? De la Jean Herdan român rămas în Franța și vorbind o franceză perfectă, spre deosebire de bătrâna franțuzoaică ( ?) la care locuiește și al cărei accent valah pare inalterabil și până la amănuntul deloc căutat cu lumânarea că un arhitect întors în țară nu poate umbla îmbrăcat ca ultimul papițoi într-un compleu de piele (scai ?) , de la dejà-răs-vu-ul caselor locuite
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
vie, abuzând de „biete fete creștine” <endnote id=" (718)"/>. În mod surprinzător, această imagine a evreului a supraviețuit până În era contemporană. În 1968, de exemplu, la Orléans au fost Înregistrate tulburări Împotriva comercianților evrei, acuzați că ar fi răpit tinere franțuzoaice și le-ar fi vândut unor case de toleranță din Orientul Apropiat <endnote id="(138)"/>. 7. Port și stigmat vestimentar Steaua galbenă În șase colțuri În 1994, Într-un interviu publicat de revista franceză La Vie (nr. 2546/1994), regizorul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
american în ultimii ani. Nonconformiștii nu e un film despre visul american, ci despre un gen de visare pe care Academia Oscarurilor ar putea chiar să-l considere neamerican, deși, bineînțeles, e universal. El poartă numele de bovarism de la o franțuzoaică. Dilema Veche, februarie 2009
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]