1,246 matches
-
aleasă de câte ori este cazul. Formarea se realizează în institutele de probandat, noviciat și profesat. Autoritatea ordinului o exercită Capitolul General, care se desfășoară de Rusalii. Sfântul Francisc a dictat la Porțiuncula, înainte de a muri, scopurile fundamentale ale programului de viață franciscan: iubire mutuală, respect pentru sărăcie și fidelitate față de Biserică. Caracteristicile generale ale apostolatului franciscanilor minori constau în disponibilitate și deschidere către toți ceilalți oameni - frați din lume, cu modestie și simplitate, precum și în puterea de a se adapta mereu la
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Autoritatea ordinului o exercită Capitolul General, care se desfășoară de Rusalii. Sfântul Francisc a dictat la Porțiuncula, înainte de a muri, scopurile fundamentale ale programului de viață franciscan: iubire mutuală, respect pentru sărăcie și fidelitate față de Biserică. Caracteristicile generale ale apostolatului franciscanilor minori constau în disponibilitate și deschidere către toți ceilalți oameni - frați din lume, cu modestie și simplitate, precum și în puterea de a se adapta mereu la schimbările tot mai complexe care intervin în societate. Problema păstrării stricte a sărăciei, impusă
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de fapt numai dreptul de utilizare și de uzufructare (nu și dreptul de posesiune sau de dispoziție). Au fost „prietenii spirituale” sau „nunți” prin intermediul cărora persoane binevoitoare au facilitat îndeplinirea unor importante obiective pentru Biserică cât și pentru societate. Ordinul franciscanilor minori se caracterizează prin contemplație unită cu activitatea practică și misionară, după exemplul Sfântului Francisc, care a dorit, de la început să aibă „lângă el un frate”, care să îi facă Oficiul. Oficiul se face cu Psaltirea și cu Breviarul. Dar
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
oameni. În Fratele Lepros, Francisc îl vede pe Cristos cel sărac, umilit și suferind, și această intersectare a vieților lor a fost într-adevăr o întâlnire. Iubirea și compasiunea față de Fratele care suferă este garanția umanismului. O garanție Serafică. Idealul franciscan de sfințenie, Fratele Cristos oglindit în Fratele Francisc, devine omul-frate de lângă tine, cu care împarți durerea pătimirii, eșecul, sărăcia neîmplinirea și nedreptatea din societate. Este un urcuș greu, la care ajungi numai dacă ai izbutit să devii simplu și liber
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
personală a Sărăcuțului, care o transformă astfel: „Eu vă rog în dragostea lui Dumnezeu!”. Apocalipsa a influențat mult rugăciunea franciscană, în care Cristos este „Mielul Sacrificat”, „demn de a primi puterea și toată lauda”. (Ap. 5). Alt izvor important al franciscanilor a fost scrisoarea întâi a Sf. apostol Petru, capitolele 2 și 4, în special. Paragraful „Să călcați pe urmele lui Cristos” (1 Pt. 2, 21) este des întâlnit în scrierile lui Francisc. Ideea centrală care l-a preocupat mereu pe
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a condamna nedreptatea, exploatarea, setea de bani (pentru Francisc, aceștia sunt întruparea păcatului) sunt obiective de misionariat, printre altele. În programul de viață franciscană, predica ocupă un loc deosebit, ea este intim legată de sărăcie, de Evanghelie și misionariat. Fratele franciscan preferă exhortația, pentru a se adresa direct inimii, în stilul, fratelui Pacific, care predica în acompaniament de alăută. Un papă vizionar, Inocențiu al III-lea l-a „văzut” pe Sărăcuțul din Assisi, atât de smerit și modest, cum „ține în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
forța făceau legea. Dar tocmai astfel de îndrăzneli sincere, pornite din inimă, cu dorința fierbinte de a-i converti și pe ceilalți întru Cristos, au dat culoare, sunet și poezie fraților misionari. Papa Inocențiu al III-lea le-a acordat franciscanilor dreptul de a predica în stilul predicatorilor ambulanți, prin exhortație. Franciscanii misionari, asemenea unor cantori, semănau sfințenie și cunoștințe creștinești în ținuturile pe care le cutreierau. Scopul predicării franciscane era atunci de a ajunge la coardele inimii, și mai apoi
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
inimă, cu dorința fierbinte de a-i converti și pe ceilalți întru Cristos, au dat culoare, sunet și poezie fraților misionari. Papa Inocențiu al III-lea le-a acordat franciscanilor dreptul de a predica în stilul predicatorilor ambulanți, prin exhortație. Franciscanii misionari, asemenea unor cantori, semănau sfințenie și cunoștințe creștinești în ținuturile pe care le cutreierau. Scopul predicării franciscane era atunci de a ajunge la coardele inimii, și mai apoi să le ridice până la înălțimea bucuriei spirituale. În predici frații vorbeau
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
adâncul sufletului, pe Acela care a pătimit pentru noi pe cruce, Îl cunoaște până la identificarea cu El și Îl face scop al adorației. Marele păstor a pătimit și a murit pentru mântuirea noastră. Între atâtea nestemate de rugăciuni ale tezaurului franciscan, exista una în liturghia închinată Înălțării Sfintei Cruci, încă de la prima redactare a Regulii, care răspândește multă lumină în acest context: „Și Domnul îmi dădu o asemenea credință în biserici, încât eu mă rugam cu simplitate astfel: Te adorăm Doamne
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a banilor și a concurenței. Doar așa ajungem la acea pace interioară, care ne poate face iarăși „copii ai lui Dumnezeu” aflați în armonie cu creația. Binele este gândit în rugăciuni și transformat în realitate prin apostolat și prin misiuni. Franciscanul se recunoaște după trăsăturile lui dominante: este mistic și ascet, apostol, misionar și artist, rostul clar al vieții lui în lume este pentru a-L imita pe Cristos, împreună cu ceilalți oameni. Spiritul franciscan, mereu în acord cu Biserica, îl exprimă
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în realitate prin apostolat și prin misiuni. Franciscanul se recunoaște după trăsăturile lui dominante: este mistic și ascet, apostol, misionar și artist, rostul clar al vieții lui în lume este pentru a-L imita pe Cristos, împreună cu ceilalți oameni. Spiritul franciscan, mereu în acord cu Biserica, îl exprimă întotdeauna pe Cristos cel viu și din Euharistie, are libertate de mișcare și prinde în înălțime atunci când predică Evanghelia. El unește și nu dezbină, îndreaptă greșelile, dar nu critică, construiește și nu polemizează
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
o eliberare din noi înșine” și din închisoarea propriilor noastre gânduri. Sfântul Francisc și frații s-au oferit cu inspirație, lumii întregi, dar în sfânta lor spiritualitate ei nu s-au lăsat nici o clipă conduși de nimeni, în afară de Cristos. Martiri franciscani au existat încă din timpul vieții Sărăcuțului, dar mai ales în timpul Reformei (sec. XVI), și mai târziu, în timpul Revoluției Franceze (sec. XVIII) numeroși alții au fost sacrificați. Misiunile din Japonia (sec. XVII), cea din China (sec. XIX) au încununat mulți
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
existat încă din timpul vieții Sărăcuțului, dar mai ales în timpul Reformei (sec. XVI), și mai târziu, în timpul Revoluției Franceze (sec. XVIII) numeroși alții au fost sacrificați. Misiunile din Japonia (sec. XVII), cea din China (sec. XIX) au încununat mulți martiri franciscani, ca eroi ai credinței. În 1816 în China, boxerii autorizați au masacrat peste 2000 de creștini între care doi episcopi franciscani și nenumărați frați. În 1941 a murit în lagărul de la Auschwitz, Maximilian Maria Kolbe, franciscanul luminat care împreună cu Iosif
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
numeroși alții au fost sacrificați. Misiunile din Japonia (sec. XVII), cea din China (sec. XIX) au încununat mulți martiri franciscani, ca eroi ai credinței. În 1816 în China, boxerii autorizați au masacrat peste 2000 de creștini între care doi episcopi franciscani și nenumărați frați. În 1941 a murit în lagărul de la Auschwitz, Maximilian Maria Kolbe, franciscanul luminat care împreună cu Iosif P. Maria Pal a întemeiat mișcarea populară „Armata Maicii Domnului”. Printre sfinții familiei franciscane au fost Sf. Bonaventura, Sf. Anton de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
au încununat mulți martiri franciscani, ca eroi ai credinței. În 1816 în China, boxerii autorizați au masacrat peste 2000 de creștini între care doi episcopi franciscani și nenumărați frați. În 1941 a murit în lagărul de la Auschwitz, Maximilian Maria Kolbe, franciscanul luminat care împreună cu Iosif P. Maria Pal a întemeiat mișcarea populară „Armata Maicii Domnului”. Printre sfinții familiei franciscane au fost Sf. Bonaventura, Sf. Anton de Padova, Sf. Angela de Foligno, Fer. Luca Belludi, Sf. Bernardin de Siena și mulți alții
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
pe Cristos, în trăirea suferințelor sale și nu în momentele sale de glorie; dar în spiritualitatea franciscană se simte o reculegere profundă a sufletului, ce conduce la o înțelegere superioară. Bucuria Luminii, surâsul, concordia, optimismul, i-au însoțit mereu pe franciscani, mai ales în apostolat și în misiuni. Rugăciunile sunt aproape permanente în viața spirituală a franciscanului. Ele sunt solitare și comunitare (cu întâlniri la ore fixe diurne sau nocturne). Rugăciunile solitare pot fi afective sau contemplative. Franciscanul se roagă lui
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
franciscană se simte o reculegere profundă a sufletului, ce conduce la o înțelegere superioară. Bucuria Luminii, surâsul, concordia, optimismul, i-au însoțit mereu pe franciscani, mai ales în apostolat și în misiuni. Rugăciunile sunt aproape permanente în viața spirituală a franciscanului. Ele sunt solitare și comunitare (cu întâlniri la ore fixe diurne sau nocturne). Rugăciunile solitare pot fi afective sau contemplative. Franciscanul se roagă lui Dumnezeu din toată inima oriunde și oricând. Exercițiile spirituale, indicau scrierile sf. Bonaventura sau Teologia Mistică
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
însoțit mereu pe franciscani, mai ales în apostolat și în misiuni. Rugăciunile sunt aproape permanente în viața spirituală a franciscanului. Ele sunt solitare și comunitare (cu întâlniri la ore fixe diurne sau nocturne). Rugăciunile solitare pot fi afective sau contemplative. Franciscanul se roagă lui Dumnezeu din toată inima oriunde și oricând. Exercițiile spirituale, indicau scrierile sf. Bonaventura sau Teologia Mistică a lui Henri de Herp. La racoleți, exercițiile durau 9 zile iar la capucini, începând din 1847 se practicau 10 zile
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Ef. 83, 1,23)”. Sf. Ignațiu de Loyola a influențat spiritualitatea franciscană, mai ales prin ascetismul său riguros. Umanismul și Renașterea au fost pe aceeași lungime de undă cu concepțiile franciscane despre lirismul dragostei, frumusețe, armonie și credință înflăcărată. Spiritul franciscan s-a reînnoit și s-a îmbogățit cu noi nuanțe. Într-un echilibru perfect se înalță grațios coloana franciscană a poeziei, în care se îmbină Dumnezeiescul cu simplitatea umană: „Bucură-te regină înțelepciune Domnul să te salveze cu sora ta
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cu totul nou, „bufoneria pioasă”: „noi suntem jonglerii lui Dumnezeu” care, în ritm de dans și în acompaniament de alăută, oriunde și oricând au răspândit cu multă dăruire și talent lumina lui Cristos. Cu certitudine știm că acolo unde există franciscani, există și marea poezie. Spiritualitatea franciscană și-a pus amprenta și asupra celorlalte arte. Dante, înseninat de contemplațiile teologice ale Sf. Bonaventura, vede în Paradis cum iubirea divină „mișcă Soarele și stelele”. Câtă frumusețe și ce poezie înaltă exprimă relația
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
îți transmite un mesaj tulburător de credință înflăcărată pentru Cristos. El ne apare în omenitatea lui cotidiană. În care se amestecă profunzimea sufletului și trupului stigmatizat, cu blândețea și bunătatea omului care a primit cu bucurie Lumina lui Cristos. Fratele franciscan Iacob de Torriti a realizat mozaicurile din Bazilica de Lateran și din biserica Sf. Maria Maggiore. Francisc a fost reprezentat de nenumărați artiști plastici, mulți dintre aceștia accentuând asprimea și penitența vieții monahale a sfântului. Dominantă este la Francisc bonomia
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cânte, plin de înflăcărare, înainte de predică, în timpul predicii și după. Julien de Spiro a compus muzică liturgică atât pentru Sf. Francisc cât și pentru Sf. Anton de Padova. În Assisi și Padova există o tradiție muzicală a spiritualității franciscane. Compozitorul franciscan Claude Osterne a creat sublima Glorie din Missa de Crăciun, în spiritul scenei nașterii pruncului Isus, din Pădurea Greccio. Un organist de excepție a fost franciscanul Pierre Singler, apreciat de cei mai mari muzicieni ai timpului. José Antonio a compus
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de Padova. În Assisi și Padova există o tradiție muzicală a spiritualității franciscane. Compozitorul franciscan Claude Osterne a creat sublima Glorie din Missa de Crăciun, în spiritul scenei nașterii pruncului Isus, din Pădurea Greccio. Un organist de excepție a fost franciscanul Pierre Singler, apreciat de cei mai mari muzicieni ai timpului. José Antonio a compus multe oratorii în stil franciscan. Spiritualitatea franciscană s-a exprimat și prin numeroasele devoțiuni, dintre care multe au devenit solemnități. Sf. Toma a definit devoțiunile ca
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
sublima Glorie din Missa de Crăciun, în spiritul scenei nașterii pruncului Isus, din Pădurea Greccio. Un organist de excepție a fost franciscanul Pierre Singler, apreciat de cei mai mari muzicieni ai timpului. José Antonio a compus multe oratorii în stil franciscan. Spiritualitatea franciscană s-a exprimat și prin numeroasele devoțiuni, dintre care multe au devenit solemnități. Sf. Toma a definit devoțiunile ca acte de cult prin care omul își exprimă iubirea și recunoștința față de Dumnezeu. Începând cu saluturile „Lăudat fie Isus
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
care se întrebuințau atunci), numit Breviar. Fratele Aimone a alcătuit o nouă redactare a rubricilor Missalului, pe care papa Nicolae al V-lea (1277-1280) l-a făcut obligatoriu pentru toate bisericile din Roma. Unele sărbători apar mai întâi în Codicele Franciscan și mai apoi în Missalul Roman. Marea evlavie a Sf. Francisc pentru Cristos, pentru Euharistie, Prea Sfânta Treime, pentru Nașterea Mântuitorului (cu reprezentarea scenei din Pădurea Greccio), cultul Pătimirii Domnului, exercițiul atât de pios „Via Crucis”, sunt franciscane. Cultul Prea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]