1,405 matches
-
frunze, flori sau rădăcină de cicoare, 20-40 g la litru. Comprese cu infuzie din rădăcină de brusture, 20-30 g la un litru. Comprese cu infuzie din conuri de hamei, o lingură la o cană. Comprese cu infuzie de frunze de frasin, 2 lingurițe la 300 ml de apă fierbinte. Cataplasme cu frunze fierte de praz, aplicate calde. Aplicații cu napi fierți și masare ușoară pentru a curge sucul. Tamponarea obrazului cu felii de roșii de grădină, nu din import, de mai
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
dulce. Spălări cu leșie de ciocălăi, frecții cu ceapă și sare, ungeri cu balegă caldă de cal, cu cenușă de ciocălăi, de fasole muiate În lapte dulce sau cu salivă, cu miere, amestecată cu usturoi; cu cenușă de gândaci de frasin, amestecată cu smântână; cu dohot de la căruță, cu pucioasă și lapte dulce, cu scrum de țigară, cu spumă albă de pe cărbunii din vatră, cu mujdei de usturoi și cenușă. Pecinginile se mai ungeau cu smoală de alun, obținute prin arderea
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
o bei. Pentru ca să nu dormi: să mănânci pelin cu oțet. Când câine turbat mușcă pe om sau pe vită: să arzi viță de vie albă, să o pisezi și să o bei cu vin, sânge de iepure și gândac de frasin să bei, că-ți va trece. De nu va avea muierea țâțâ (lactație): să fiarbă pătrunjel și molotru cu vin și cu zahăr să bea. Pentru negei (negi): un cioric (șoric) de slănină, să ungi negeii de pe mână, după care
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cucului, să strângă lapte, cam un pahar și cu revent să-l piseze bine În făină albă de grâu, și să frământe cu lapte de cuc și să Înghită dimineața. Iar pentru venin și pentru răst: să caute coajă de frasin tânăr și cu vin alb și puțină apă, să fiarbă Înăbușit și să bea dimineața, pe nemâncate, dar și seara, câte o ceașcă. Pentru Înfrântură: piatră vânătă, grăunțe de linte și stafide să Înghită, dimineața și seara, câte 3 bobițe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
icole cu titlul „Asistența socială - aspecte” iar Ioan Antoniu - „Unirea Basarabiei.” Moldova îți creează impresia unei reviste de literatură în care alături de G. Tutoveanu, chiar când era și prefect, își pun semnătura: G. Ursu, Teodor Vlad, G. Damaschin, Zoe G. Frasin, Șt. Cosma, C.V. Slobozeanu, G. Pallady, Emil Tudor, Nicolae Costăchescu, Cicerone Mucenic. Iată ”un joc” epigramistico - epitafic prilejuit „că G. Nedelea a publicat în „Scrisul nostru” un rondel în care spune: „Cuprinde‐ mă în brațe tare și strânge‐ mă cât
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
aflate la Bi blioteca „Gh. Asachi” din Iași, semnează: G. Tutoveanu, M. Lungeanu, T. Pamfile, V. Voiculescu, D. Iov, I.U. Soricu, Nică Romanaș, Nadejda Știrbey, Ștefan Bălcești, I. Ojog, Ștefan Petică, Maria 330 Ionescu, Victor I. Popa, Zoe G. Frasin, I. Pârv ulescu, G. Mihail - Vlădescu, C. Medeleanu, Virgil Cârstescu, I. Va lerianu, Elena T. Emandi ș.a. * „Cel dintâi scriitor tânăr care s‐a format în această atmosferă - de la Florile Dalbe n.n. - a fost Victor Ion Popa. Era răsfățatul ședințelor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
D. Hasnaș, Ștefan O. Iosif, D. Iov, Beredetto de Luca, A. Mândru, I. Minulescu, C. Manolache, Andrei Naum , C. Notara, I. Petrovici, V. Poeană, N. Popa, I. Rașcu, C. Săndulescu, 336 Alexandru T. Stamatiad, E. Speranța, Pamfil Șeicaru, Zoe G. Frasin, A. Xenopol. „George Bacovia și Bârladul” de Constantin Parfene în Vremea nouă Vaslui nr. 76/1968 . Revista literară și științifică „Freamătul” apărută la Tecuci, la 1 ianuarie 1911 nu s-a putut menține un an întreg, sub conducerea lui Constantin
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
săi suporta și cheltuielile de tipar la Tipografia Lupașcu. În cei trei ani de apariție în revistă au semnat George Tutoveanu, George Pallady, Sylvia Pan, Virgil Duiculescu, George Ponetti (care un timp a fost și secretar de redacție), Zoe G. Frasin, G.M. Vlădescu, Toma Chiricuță, Ion Palodă, Victor Ion Popa, Const. Găvan, Grigore Veja, Traian Condoiu, D. Nanu, I. Valerian, Ciprian Doicescu, Const. Crișan, Iuliu și Virgil Nițulescu, G. Tașcă, Pamfil Șeicaru, Tud or Pamfile, C.Z. Buzdugan, V. Voiculescu, Aron
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Însemnări” sau „Răspunsuri” către cititori, deosebit de aglomerată, care, indiferent de dimensiuni, o semna tot Tutoveanu. Nelipsite din cuprins erau „Cronica literară” și „Corespondența literară” În revistă au semnat: G. Tutoveanu, G. Pallady, D. Fărcășanu, Syilvia Pan (Natalia Pașa), Zoe G. Frasin, N.N. Lenguceanu, Virgil Duiculescu, Vasile Damaschin (care răspundea și de grafica publicației, dar a inițiat și susținut rubrica „Discuții literare), Ștefan Cosma, George Nedelea, George Damaschin, Olga Alexa, G. G. Ursu, Z. Letin, N. Bogescu, C. Crișan, I.A. Basarabescu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Într adevăr donator, voi enumera pur și simplu câțiva dintre ei, dându-le și caracteristicile. Cel mai puternic energetism Îl are stejarul. El este cel mai tare și mai neobosit donator. Pot de asemenea furniza energie mesteacănul, teiul, castanul, cedrul, frasinul, pinul, molidul, bradul, zada, scorușul, călinul. Însușiri de copac - vampir au plopul tremurător, plopul, arinul, ulmul, salcia (răchita), salcâmul. În orice caz, fiecare trebuie să stabilească pentru sine spre ce copaci este mai bine să se Îndrepte, iar aceasta se
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
călduț, îndulcit cu miere seara la culcare; sau pulbere, 2-3 vârfuri de cuțit pe zi. Radix Cichorii (rădăcină de cicoare). Se bea 2 3 căni pe zi dintr-o infuzie cu o linguriță la o cană. Folium Fraxini (frunze de frasin). Se bea 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie cu 1-2 linguri la o cană. Folium Cynarae (frunze de anghinare). În special în constipațiile datorate unor disfuncții hepatice. Se bea 2-3 căni pe zi dintr o infuzie cu o linguriță
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
întregi cu puțină apă plată începând cu o linguriță și ajungându-se progresiv la o lingură. Nu se vor face însă tratamente îndelungate sau nu se vor administra la copii. Pulbere laxativ-purgativă. Este compusă din coajă de crușin, frunze de frasin, rădăcină de cicoare, rădăcină de lemn dulce, fenicul. Se ia o linguriță amestecată în puțină apă dimineața, iar dozele se măresc sau se micșorează funcție de efect. 5.12. HEPATITA CRONICĂ Hepatita cronică reprezintă un proces inflamator cronic al parenchimului hepatic
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
bea călduț în trei reprize înaintea meselor principale. Calendula officinalis (gălbenele). Sunt colagoge, coleretice și antiinflamatorii. Se bea fracționat în timpul unei zile înaintea meselor principale dintr-o infuzie cu două lingurițe de flori la 300 ml apă clocotită. Fraxinus excelsior (frasin). Este colagog, coleretic și antiinflamator. Se bea fracționat în timpul unei zile după mesele principale dintr-o infuzie preparată cu două lingurițe flori la 300 ml de apă clocotită. Taraxacum officinale (păpădie). Coleretică și colagogă. Se beau 2-3 ceaiuri pe zi
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
Ceaiuri: Cychorium intybus (cicoare). Stimulează funcțiile hepatice; colagogă și coleretică. Se bea călduț, în trei reprize, înaintea meselor principale, dintr-un decoct cu doua lingurițe de rădăcină tocată la 200 ml apă rece, ce se fierbe cinci minute. Fraxinus excelsior (frasin). Este colagog, coleretic și antiinflamator. Se bea fracționat în timpul zilei, dintr-o infuzie, cu două lingurițe la 300 ml apă în clocot. Rhamnus frangula (crușin ). Se utilizează numai după un an de la recoltare. Ceaiul se bea, când se manifestă și
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
apă. Se poate folosi și sub formă de inhalații de două ori Hieracium pilosella (vulturică). Are o acțiune benefică pentru inflamațiile gâtului. Se bea două căni pe zi dintr-o infuzie cu o linguriță la cană. Folium Fraxinus (frunze de frasin). Este un remediu cu rezultate bune în reumatismul acut fiind febrifug. Infuzie cu 10 g de plantă la o cană de apă de 250 ml în clocot, ce se bea în cursul unei zile. Diagnostic: POLYARTHERITIS RHEUMATICA PROGRESSIVA 8.2
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
evoluție. Ceaiuri: Se folosesc plantele cu acțiune antiinflamatorie și antalgică. Vitis vinifera (vița de vie). Se bea timp îndelungat, două căni pe zi dintr-o infuzie sau decoct cu două lingurițe de muguri la o cană. Folium Fraxini (frunze de frasin). Infuzie cu 10 g de plantă la o cană de 250 ml, ce se bea în cursul unei zile. Cortex Salicis (coajă de salcie). Decoct cu 10 g la 200 ml apă, ce se bea în timpul unei zile. Pulbere din
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
referim la: Reni (care provine din latinescul renie / arina nisip și înseamnă grindurile de nisip), gârla Repedea, care leagă lacul Ialpuh de Dunăre, culmile deluruoase Malu Mare, Pietroasa sau numele cursurilor de apă Salcia, Lunga, Larga, Spinoasa, Sărata, Valea Adâncă, Frasin. În Dobrogea există și o toponimie slavă de tip sud dunărean, dovadă a unei influențe bulgărești mai puternice, similară cu cea din Muntenia, infuzată mai ales în timpul imperiului vlaho bulgar. 133 Până în ziua de azi s-a menținut denumirea zonei
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Cât de pustie-i zarea fără EL/ Poetul început de Fire/ Pe marginea prăpastiei lăsat". ("Între Pustie și nemărginire"). Poetului îi stau în față lumina necreată, necuprinsul, nemărginirea, fulgerele care îl făuresc, pentru că "fără capăt este începutul": "Mă clatină un frasin din adânc/ și ard în mine cerurile toate" pentru că simțim încercarea de-a face ceva, "ceva" mai aproape de viața omului decât de limbajul lui. Poetul pune accent pe luciditate, pe funcția de cunoaștere a poeziei, atât cât ea poate exprima
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Vântul însuși avea pe soția sa Vânta hărăzită de zei". De-altfel, întregul univers este prezentat în forme esențializate, cu partea lui bărbătească și femeiască. În Tracia, "Frunza gorunului se lipise de frunza gorunei/," fagul de fagă, ulmul de ulmă, frasinul de frasină. În acest context, Manimazos, heghemonul, aruncă voinicește o piatră în apă, în aer, în foc și pe pământ, elemente cosmogonice invocate spre a crea un univers nou. Manimazos râde cu un ochi și plânge cu celălalt în măsura în care sămânța
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Lungă, Țigăniei). Pentru primenirea apei se aduce un surplus de apă din canalul Bilciurești, iar scurgerea se face printrun canal rectiliniu. Pe malul lacului se găsește o rezervație complexă ce cuprinde atât specii acvatice cât și forestiere cu exemplare de frasin, stejar care au 80-90 cm în diametru și peste 30 m înălțime. În mănăstirea Snagov, ctitorită de Vlad Țepeș în anul 1457, Matei Basarab înființează în 1463 o tipografie. TECHIRGHIOL - cel mai sărat liman fluvio-marin al Mării Negre. Situat într-o
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
cu samă de trebuință pentru băi și durare de vase. Pentru binale este foarte bun, pentru lucruri ce stau în apă este dintre toate cel mai bun și trainic, pentru că în udeală se face mai vârtos decât însuși stejarul și frasinul. Din crin se fac cele mai bune catarguri, grinzi, costoroave, leațuri, scânduri, roți de mori, treuce de apă, doage de buți, poloboace ș.a. Stolerii, rotarii, butnarii și strugarii îl întrebuințază și nu este așa de lesne supus putrezirei și mâncărei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mierea vorbelor se decantează În sintagme pe care, pentru a le prinde Înțelesul, trebuie să le citești o dată, de două ori, de câte ori simți că ți-e foame și sete de neînțelesuri. Eroii sunt ca și vii În codrul cel de frasini, sunt entități distincte, dar care Își duc dansul laolaltă În hieroglife și arabescuri fantastice. Doar valorile umane, intangibile, rămân la locul lor, cum Soarele și Luna stau pe firmamentul Cerului fără teama de nimicnicie. Prin Yggdrasil, codrul poematic, lupta pentru
Theodor Răpan, DANSUL INOROGULUI (Elogiul Melanholiei). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Melania Cuc () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1539]
-
i se spunea Gorea, al cărui tată era Alexa Filipaș, venit Întâiul În Zăpode. Urmașii lui s-au stabilit toți aici. Primul a fost Toader din deal, cel care avusese casa În vârful Frăsinișului (aici cândva fusese o pădure de frasin). Acesta a avut trei feciori: Ionaș, mort În timpul războiului, dus la muncă silnică În Ungaria. Al doilea, Neculai, tatăl fetelor de pe Coastă: Victoria și Ileana. Al treilea, al cărui nume nu l-am aflat, știu că a fost tatăl nevestei
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de pe coamele munților Haemus. Primii care i-au ascultat trista cîntare au fost copacii din imediata apropiere, fiecare adunîndu-se după neam și fire: ... stejarul cel cu frunză semeață și teiul cel moale și fagul Și feciorelnicul laur, plăpînzii aluni, apoi frasini Buni pentru suliți, venit-au de față. În alt pasaj din același text ovidian aflăm că, la cîntarea lui Orfeu, păsările și fiarele pădurii s-au alăturat arborilor constituind o unitate însuflețită: Astfel de arbori a strîns cîntărețul în jur
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
incanae, Molinion FAM. ASCLEPIADACEAE -Cynanchum vincetoxicum (L.) Pers. (Iarba fiarelor) - H., Euras cont. Frecv., z.step. se.fa.; L6T5C5U3R7N3; Stipion calamagrostis, Geranion sanguinei, Stipo - Festucetalia pallentis, Epipactido - Fagenion, Quercetea pubescentis, Me., Md., Tx. ORD. OLEALES FAM. OLEACEAE *Fraxinus excelsior L. (Frasin) - Ph., Eur, Comună, z.silvost.-se.fa.; L4T5C3UXR7N7; Alnion - glutinosae, Querco - Fagetea, Tilio - Acerion, Alno - Fraxinetalia, Me., Md., In., De. *Ligustrum vulgare L. (Lemn câinesc) - Ph., Eur. (submedit.). Frecv., z.silvost.-se.go.; L7T6C3UXR8NX, Rhamno - Prunetea, Berberidion, Querco - Fagetea, Me
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]