KorAP: Find »[drukola/base=fraternitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...17 18 19 ...43 >

1,069 matches

Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581

să ne punem la adăpostul spolierii contrare legilor. Nimic nu se poate sustrage spolierii legale. Dacă cineva încearcă acest lucru, care este spectacolul trist ce se oferă societății? Un spoliator înarmat cu legea, o victimă rezistând legii. Când, sub pretextul fraternității, Codul impune cetățenilor sacrificii reciproce, natura umană nu își pierde prin acest fapt drepturile sale. Efortul fiecăruia constă în această situație, să contribuie puțin la masa sacrificiilor, și să retragă mult din beneficii. Or, în această luptă, câștigă oare cei

Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
situație, să contribuie puțin la masa sacrificiilor, și să retragă mult din beneficii. Or, în această luptă, câștigă oare cei mai nefericiți? Nu, cu siguranță, ci cei mai influenți și cei mai intriganți. Uniunea, concordia, armonia, sunt ele măcar rodul fraternității astfel înțelese? Ah! Fără îndoială fraternitatea este lanțul divin care, pe termen lung, va topi într-un întreg indivizii, familiile, națiunile și rasele, dar numai cu condiția să rămână ceea ce este, adică cel mai liber, cel mai spontan, cel mai

Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
sacrificiilor, și să retragă mult din beneficii. Or, în această luptă, câștigă oare cei mai nefericiți? Nu, cu siguranță, ci cei mai influenți și cei mai intriganți. Uniunea, concordia, armonia, sunt ele măcar rodul fraternității astfel înțelese? Ah! Fără îndoială fraternitatea este lanțul divin care, pe termen lung, va topi într-un întreg indivizii, familiile, națiunile și rasele, dar numai cu condiția să rămână ceea ce este, adică cel mai liber, cel mai spontan, cel mai voluntar, cel mai religios dintre sentimente

Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
numai cu condiția să rămână ceea ce este, adică cel mai liber, cel mai spontan, cel mai voluntar, cel mai religios dintre sentimente. Nu masca sa va împlini minunăția; și spolierea legală va încerca mult și bine să împrumute numele de fraternitate, figura sa, formulele și însemnele sale; ea va fi întotdeauna doar un principiu al discordiei, al confuziei, al pretențiilor injuste, al spaimei, al mizeriei, al inerției și al urii. Ni se face o gravă obiecție. Ni se spune: este desigur

Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
trebuie înlocuit cu devotamentul legal, principiu involuntar, forțat, într-un cuvânt, Spolierea organizată; și cum acest nou principiu nu poate decât să nască repulsii și rezistențe infinite, se va încerca mai întâi ca el devină acceptat sub numele mincinos de Fraternitate, după care se va invoca legea, care însemnă forță. Dar dacă providența nu s-a înșelat, dacă ea a aranjat lucrurile astfel încât interesele, sub legea justiției, ajung în mod natural la combinațiile cele mai armonioase; dacă, după expresia domnului Lamartine

Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
omul eminent pe care Revoluția l-a ridicat la o atât de mare înălțime. Îi spuneam: "Cum legea acționează pe cale de constrângere, nu i se poate cere decât justiție". El considera că popoarele pot să aștepte în plus de la ea Fraternitate. În cursul lunii august a anului trecut, îmi scria: Dacă vreodată, în timp de criză, voi ajunge la timona lucrurilor publice, ideea dumneavoastră îmi va fi jumătate din emblemă". Iar eu îi răspund aici: "A doua jumătate a emblemei dumneavoastră

Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
vreodată, în timp de criză, voi ajunge la timona lucrurilor publice, ideea dumneavoastră îmi va fi jumătate din emblemă". Iar eu îi răspund aici: "A doua jumătate a emblemei dumneavoastră o va înăbuși pe prima, căci nu veți putea face fraternitate legală fără a face injustiție legală 34." Încheind, voi spune socialiștilor: Dacă credeți că economia politică respinge asocierea, organizarea, fraternitatea, sunteți în eroare". Asocierea! Și nu știm oare că este societatea însăși perfecționându-se fără încetare? Organizarea! Și nu știm

Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
eu îi răspund aici: "A doua jumătate a emblemei dumneavoastră o va înăbuși pe prima, căci nu veți putea face fraternitate legală fără a face injustiție legală 34." Încheind, voi spune socialiștilor: Dacă credeți că economia politică respinge asocierea, organizarea, fraternitatea, sunteți în eroare". Asocierea! Și nu știm oare că este societatea însăși perfecționându-se fără încetare? Organizarea! Și nu știm oare că ea face toată diferența între o grămadă de elemente eterogene și capodoperele naturii? Fraternitatea! Și nu știm oare

Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
politică respinge asocierea, organizarea, fraternitatea, sunteți în eroare". Asocierea! Și nu știm oare că este societatea însăși perfecționându-se fără încetare? Organizarea! Și nu știm oare că ea face toată diferența între o grămadă de elemente eterogene și capodoperele naturii? Fraternitatea! Și nu știm oare că ea este pentru justiție ceea ce elanurile inimii sunt pentru calculele reci ale spiritului? Suntem de acord cu voi asupra acestor chestiuni; aplaudăm eforturile voastre de a răspândi pe câmpul umanității o sămânță care va da

Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
care prezidează asupra destinelor umane, manifestată prin varietatea infinită a climatelor, a anotimpurilor, a forțelor naturale și a aptitudinilor, cu toate că Dumnezeu nu le-a repartizat atât de inegal între oameni decât pentru a-i reuni, prin schimb, în legăturile unei fraternități universale. Acest lucru înseamnă a stânjeni dezvoltarea prosperității publice, întrucât cel care nu este liber să facă schimb, nu este liber să își aleagă locul de muncă și se vede constrâns să dea o direcție falsă eforturilor, facultăților, capitalurilor și

Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
căile constituționale și legale. În sfârșit, Asociația se plasează înafara tuturor partidelor politice. Ea nu se pune în serviciul niciunei industrii, niciunei clase, niciunei porțiuni a teritoriului. Ea îmbrățișează cauza justiției eterne, a păcii, a uniunii, a liberei comunicări, a fraternității între toți oamenii, cauza interesului general care se confundă peste tot și sub toate aspectele sale cu cea a Publicului consumator. Există vreun cuvânt în acest program care nu relevă dorința fierbinte de a întări și chiar de a restabili

Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
frumoase cu care se decorează această gândire sunt irelevante. Că se urmărește realizarea sa prin mijloace directe sau indirecte, prin restricție sau prin impozit, prin tarife sau prin Dreptul la muncă; că este plasat sub invocația egalității, a solidarității, a fraternității, acest lucru nu schimbă natura lucrurilor; jaful proprietăților nu este mai puțin jaf deoarece este îndeplinit cu regularitate, prin ordin, în mod sistematic și prin acțiunea legii. Adaug că acesta este, în epoca noastră, Comunismul cu adevărat periculos. De ce? Deoarece

Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
o probă palpabilă în acest sens? Este ceea ce mi s-a întâmplat chiar mie. Când veneam la Paris, mă găseam în prezența școlilor zise democratice și socialiste, în care, așa cum știți, se face mare uz de cuvintele principiu, devotament, sacrificiu, fraternitate, drept, uniune. Avuția este tratată de aceste școli de sus în jos, ca un lucru, dacă nu de dispreț, cel puțin secundar, până în punctul în care noi, pentru că ținem cont de ea în mare măsură, suntem tratați de economiști reci

Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
am adresat apelul meu. Știți dumneavoastră ce mi-au răspuns? Iată: Liberul-Schimb al dumneavoastră este o frumoasă utopie. El este întemeiat pe drept și pe justiție; el realizează libertatea; el consacră proprietatea; el ar avea drept consecință uniunea popoarelor, domnia fraternității printre oameni. Aveți de mii de ori dreptate în principiu, dar noi vă vom combate până la extreme și prin toate mijloacele, deoarece concurența străină ar fi fatală muncii naționale. Mi-am luat libertatea să le adresez acest răspuns: Neg că

Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
guvernează de altfel pe simplii muritori. Această experiență m-a avertizat că, înainte de toate, trebuie rezolvată această îngrozitoare problemă: există armonie sau antagonism între Justiție și Utilitate? Și, prin urmare, scrutată partea economică a regimului restrictiv; căci, deoarece chiar campionii fraternității acuzau o pretinsă pierdere financiară, devenea clar că nu este suficient să fie pusă cauza Justiției la adăpost de orice îndoială, trebuia în plus să se dea satisfacție acestui mobil nedemn, abject, demn de dispreț și disprețuit, dar atotputernic, Interesul

Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
el folosea puținul de forțe și de viață care îi mai rămânea ca să le lumineze privind drepturile și interesele lor. În acest scop, a început publicarea unei admirabile serii de pamflete care se deschide cu Proprietate și lege, Justiție și fraternitate, pentru a se închide grăbit, vai!, cu Ce se vede și ce nu se vede. În aceste mici scrieri, în care noțiunile elementare ale economiei politice și ale dreptului natural se găsesc expuse cu o orbitoare claritate, unde falsele doctrine

Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
John Bright și Richard Cobden. Organizația se va extinde ulterior în mai multe departamente și începând cu 29 noiembrie 1845 va publica săptămânalul Le Libre Échange, sub redacția lui Bastiat până în 13 februarie 1848 (n. tr.). 26 Vezi Justiție și fraternitate (n. a.). Apărut în numărul din 15 iunie 1848 al Journal des économistes; reprodus după textul din ediția originală în șapte volume a Operelor Complete Frédéric Bastiat, apărută în anul 1863, tom. V, Ce qu'on voit et ce qu'on

Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
pot să vă asigur că atunci când făcea piața, era la fel de vigilent ca un onorabil comerciant din Marais. Își apăra terenul, se uita la greutăți, la măsură, la calitate, la preț și nu se credea deloc obligat să amestece caritatea și fraternitatea în această chestiune (n. a.). 30 "Lăsați orice speranță, voi cei care intrați", Dante Alighieri, Infernul, Cântul III, versul nouă (n. tr.). 31 Louis Blanc (29 octombrie 1811 6 decembrie 1882), jurnalist, istoric și teoretician socialist francez, se distinge în timpul Revoluției

Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
futures, de pildă (n. tr.). ----------------------------------------------------------------------- EFECTELE GENERALE ALE INCERTITUDINII Introducere 4 1 RADU NECHITA Prefață la ediția în limba română FRIEDRICH A. HAYEK Prefață FRÉDÉRIC BASTIAT Statul Ce se vede și ce nu se vede Proprietate și lege Justiție și fraternitate Bani blestemați! Protecționism și comunism GUSTAVE DE MOLINARI Necrolog TOM G. PALMER Postfață

Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916

idei, două tabere, aceea a individualismului, sistemul liberal, și aceea a armoniei intereselor, a statului ca o unitate absolută, a monarhiei juridice. Libertatea e libertatea de a esploata, egalitatea e egalitate[a] de a deveni tiran ca și vecinul meu, fraternitatea - un moft ilustrat prin guilotină. Să cercetăm în zigzac ideea libertății. Cetățenii germani și poloni (o castă) cereau regelui libertate, adică libertatea de a-și dezbraca țăranii și de-ai spânzura după plac. Olanda cerea pentru comerțul său libertate. Hugo

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
totuși fondatorii păcii universale acomodează tezele lor câștigate prin abstracțiune oricărei comunități naționale, ignorează religie, istorie și obiceiuri și cugetă de-a topi la un loc Nord și Sud, Ost și Vest, Gog și Magog ca o singură formulă de fraternitate. Dați-mi voie, astea nu merg astfel. D. Emilio Castelar de es. este un om onorabil, care dă sărutarea frațească lumei întregi, care are cele mai umane cugetări asupra unei republici universale, inclusiv cea spaniolă, și care a ținut asupra

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
spre pieirea ei cu toate aceste vorbiri frumoase. Introducerea republicei și a sistemului de înfrățire european sau universal ar însemna în Spania începutul sfârșitului, căci fără asalturi de palat, fără dărâmare de statui și împușcături pe uliți, libertatea, egalitatea și fraternitatea nu pot dura acolo șes[e] săptămâni. În Francia vedem de un secol tendința întotdeauna vană de a funda și întări o stare de libertate. Acum a venit atât de departe, că un regim nu se mai susține decât prin

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586

FEMEIA (se apropie de el): E a șaptea zi a lumii Duminica priveghează asupra oamenilor până când prima zi se întoarce din nou. Apără-ți gura până vine la ea un sens Gura și cu urechea nu au nici un fel de fraternitate una cu alta O sărbătoare este o ureche vorbitoare pentru că poate avea o Tăcere O zi de sărbătoare e o gură tăcută ca moartea Moartea împinge Gura jos la diavol, și Urechea la Lumină. SEPP BOTDEJIGODIE: Un Sepp Botdejigodie se

by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540

National (FN), condus de Jean-Marie Le Pen, acum împărțită în două tabere rivale. Această mișcare împărtășește multe dintre ideile despre suveranitatea națională, la fel ca și dreapta gaulistă, la care mai adaugă o respingere a valorilor republicane cheie precum egalitatea, fraternitatea și libertatea, dar și îmbinarea pozițiilor rasiste și xenofobe. Printre mșcările și partidele de dreapta ne-gaulistă, există multe care momentan sunt grupate sub stindardul Union pour la Démocratie Française (UDF), uniune înființată în 1978 de Valéry Giscard d'Estaing, la

Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098

martie 1884 - 25 iunie 1892, odată pe săptămână, 49x33 cm., anual 12 lei. Proprietar și editor G. Cațafany. Cel de al doilea număr poartă dată de 22 martie 1884, scriu Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu, indicând surse de documentare: „Fraternitatea”, București, 23 martie 1884; „Românulu”, București, 17 martie 1884; „România liberă”, București, 18 martie 1884. Unele izvoare spun totuși că între 15 martie 1884 și 25 decembrie 1892, ziarul Tutova scos de tipografu l și editorul G. Cațafany a ființat

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]